Cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova va avea loc duminică, 3 noiembrie, potrivit deciziei Comisiei Electorale Centrale (CEC) de la Chișinău, ca urmare a faptului că niciunul dintre candidați nu a întrunit mai mult de jumătate din voturile alegătorilor după primul tur.
Potrivit procesului verbal de centralizare a rezultatelor din primul tur care a avut loc pe data de 20 octombrie, la urne s-au prezentat 1.564.495 de alegători și 1.546.031 de voturi au fost declarate valabil exprimate.
CEC a aprobat totodată și modelul buletinului de vot pentru turul doi al prezidențialelor. Maia Sandu, care a acumulat 42,49%, este prima pe buletinul de vot, în timp ce Alexandr Stoianoglo, care a obținut 25,95% din voturi, este al doilea.
Buletinului de vot pentru turul doi al prezidențialelor din Republica Moldova FOTO: CEC
Sectii de votare deschise în România pentru cetățenii moldoveni
Cetățenii moldoveni aflați în România vor putea să viteze la 16 secţii din țară, trei dintre acestea aflându-se în Bucureşti. Câte două secţii de votare vor fi deschise în Cluj şi Iaşi, iar în orașele Braşov, Sibiu, Craiova, Bacău, Constanţa, Oradea, Galaţi, Suceava şi Timişoara se află câte o secție.
Secțiile la care pot vota cetățenii din Republica Moldova aflați pe teritoriul României:
-
București (o secție): incinta Autorității Electorale Permanente, str. Stavropoleos nr. 6; București (două secții): incinta Autorității Electorale Permanente, str. Eugeniu Carada, nr. 1, sector 3;
-
Cluj-Napoca (două secții): Casa de Cultură a Studenților, Piața Lucian Blaga nr. 1-3;
-
Iași (o secție): Casa de Cultură a Studenților, str. Vasile Conta nr. 30;
-
Iași (o secție): Școala primară Gheorghe Asachi, bulevardul Ștefan cel Mare și Sfînt nr. 64; Brașov: Casa de Cultură a Studenților, str. Memorandumului, nr:39;
-
Sibiu: Școala Gimnazială Regina Maria, str. Zaharia Boiu nr. 1;
-
Timișoara: Colegiul Național de Artă „Ion Vidu”, str. Cluj nr. 12;
-
Craiova: Universitatea din Craiova, str. A.I.Cuza nr. 13;
-
Oradea: Colegiul Economic „Partenie Cosma”, str. Armatei Române, nr. 1F, Corp A;
-
Suceava: Universitatea „Ștefan cel Mare Suceava”, str. Universității nr. 13;
-
Bacău: Universitatea „Vasile Alecsandri”, Calea Mărășești nr. 158;
-
Galați: Universitatea „Dunărea de Jos”, str. Domneasca nr. 47;
-
Constanța: Universitatea „Ovidius”, bl. Mamaia nr. 124;
Dezbaterea din 27 octombrie
Maia Sandu şi Alexandr Stoianoglo, candidaţii din turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova au participat, duminică, 27 octombrie, la o dezbatere electorală. Evenimentul s-a desfășurat fără un moderator care să intervină în discuții. Cei doi au abordat inclusiv subiectul relației Republicii Moldova cu România. Stoianoglo spune că țara noastră nu a reușit proiecte majore cu Moldova, afirmație despre care Maia Sandu spune că este o „ofensă adusă românilor”.
Stoianoglo a refuzat să vorbească despre avantajele paşaportului românesc de care beneficiază
Alexandr Stoianoglo a evitat să răspundă la o întrebare a contracandidatei sale, Maia Sandu, preşedinta în exerciţiu, despre avantajele pe care i le oferă cetăţenia română, pe care a obţinut-o în urmă cu mai mulţi ani.
"Acum, când vorbim despre România, eu vreau să vă întreb un lucru aici: Domnule Stoianoglo, dumneavoastră sunteţi cetăţean european, pentru că sunteţi cetăţean al României, dar la referendum nu aţi vrut să susţineţi acest lucru. De ce credeţi că dumneavoastră trebuie să aveţi beneficiile pe care le oferă paşaportul unui cetăţean european, dar ceilalţi oameni din Moldova nu? Poate nu toţi oamenii vor să îşi ia cetăţenia română sau poate nu toţi oamenii pot să îşi ia cetăţenia română. Dumneavoastră, prin decizia dumneavoastră la referendum, le limitaţi celorlalţi oameni dreptul să aibă aceleaşi avantaje pe care le aveţi dumneavoastră datorită acestei cetăţenii române".
Candidatul socialiştilor nu doar că nu a oferit răspuns la întrebarea adresată de Maia Sandu în limba română, dar a decis să se refere la un alt subiect, vorbind în limba rusă. În răspunsul său, el a făcut trimitere la Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare şi drepturile minorităţii maghiare din România.
Stoianoglo: „Cu România nu am realizat niciun proiect investiţional regional”; Sandu consideră declaraţia o „ofensă”
Socialistul Alexandr Stoianoglo a fost pus să răspundă la întrebarea: "Dumneavoastră sunteţi cetăţean român, dar sunteţi susţinut de un partid care sperie moldovenii cu România. Cum credeţi dumneavoastră că puteţi să construiţi o relaţie bună cu vecinul nostru cel mai important, România?".
"Aveţi dreptate că România este cel mai important partener al Republicii Moldova şi din punct de vedere al relaţiilor bilaterale, şi din punct de vedere al aspiraţiilor noastre pro-europene. Vă garantez că relaţiile noastre cu România nu doar se vor îmbunătăţi, dar se vor întări în toate domeniile de activitate", a spus Stoianoglo, răspunzând întrebării adresate de contracandidata sa.
"Aţi făcut atâtea declaraţii despre relaţiile noastre cu România. Într-adevăr, statul românesc a acordat un sprijin în cele mai complicate situaţii pentru ţara noastră. În acelaşi timp, practic, cu România nu am realizat niciun proiect investiţional regional, care ar putea apropia Republica Moldova la Uniunea Europeană. De 20 de ani vorbim de relaţiile bune cu România, şi până acum nu am construit un drum direct, un tren de la Chişinău până la Bucureşti. De aceea, haidem să lăsăm declaraţiile deoparte şi să trecem la realizări concrete", a afirmat candidatul PSRM, care s-a exprimat cu dificultate în limba română.
În replică, Maia Sandu a considerat că declaraţiile lui Stoianoglo sunt o ofensă la adresa României, manifestându-şi convingerea că autorităţile de la Bucureşti nu sunt dispuse să susţină "omul Moscovei".
"Eu cred că este o ofensă la adresa oamenilor din România, la adresa României, să spuneţi că nu avem proiecte importante. Dumneavoastră nu vreţi să cunoaşteţi despre toate proiectele importante pe care le avem, construcţia de poduri, reparaţii de grădiniţe, finanţarea unor proiecte din Programul Satul European, obiective culturale, cumpărarea de autobuze şi multe alte lucruri pe care le face România. Nu mai zic de ajutorul pe care l-am primit în momentul în care Rusia ne-a şantajat cu livrarea de gaze. Dar aşa, ca între doi români, dumneavoastră chiar credeţi că România o să sprijine omul Moscovei şi o să continue să facă investiţii cum a făcut până acum? Chiar credeţi asta?", a replicat Maia Sandu.
Cine sunt Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo, candidații la președinția Moldovei
Maia Sandu este una dintre cele mai importante figuri politice din Republica Moldova, o personalitate care a reușit să atragă atenția internațională prin viziunea sa progresistă și dedicarea față de reformarea țării. Maia Sandu are o biografie impresionantă, studii la universități prestigioase și o viață personală marcată de discreție. Maia Sandu a devenit simbolul luptei pentru o Moldovă mai transparentă și europeană, este președinta în funcție a țării și la actualele alegeri prezidențiale a obținut cele mai multe voturi în primul tur și întră în cel de-al doilea cu cele mai mari șanse.
Alexandr Stoianoglo, contracandidat al Maiei Sandu în al doilea tur al alegerilor prezidențiale, se prezintă ca o figură controversată, marcată de experiență juridică și acuzații de corupție. Fost procuror general și deputat, Stoianoglo este promovat de Partidul Socialiștilor ca fiind „candidatul poporului”. Cu o carieră lungă în politică și justiție, el s-a confruntat cu multiple dosare penale și acuzații de abuz în serviciu. Este candidatul preferat de Rusia în contextul războiului hibrid dus de Kremlin în Moldova.
Turul 1 a avut loc în 20 octombrie, fiind câștigat de Maia Sandu
Conform datelor prezentate de CEC, după primul tur de alegeri, pro-europeana Maia Sandu a luat cele mai multe voturi, adică 42,49 %, iar pro-rusul Alexandr Stoianoglo, contracandidatul ei din al doilea tur, a luat 25,95 % dintre voturi.
Învingătoarea primul scrutin al alegerilor prezidențiale, Maia Sandu a denunțat „un atentat asupra democrației”, libertății și aspirației poporului său de a fi parte a familiei europene. Ea a subliniat că „bandiții, care vor cu orice preț să vină la putere”, au intenționat să cumpere 300.000 de voturi.
Republica Moldova votează în turul 2 al alegerilor prezidențiale pe 3 noiembrie 2024
Comisia Electorală Centrală a decis organizarea celui de-al doilea tur de scrutin în Republica Moldova pe data de 3 noiembrie. În listele electorale de bază sunt incluşi 2.714.239 alegători.
1.987 secţii vor fi deschise pe teritoriul Republicii Moldova, cele mai multe, respectiv 306, în municipiul Chişinău.
Dintre cele 234 de secţii din străinătate, cele mai multe vor fi deschise în Italia (60), Germania (26), Franţa (20), Regatul Unit (17) şi România (16). În Federaţia Rusă vor funcţiona doar cinci secţii de votare.
După cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova va fi ales președintele țării pentru următorii 4 ani.
