Recomandare din top articole
Două țări europene se află, în aceste zile, în fața unui moment crucial și a unui punct de cotitură în istoriile lor contemporane. Republica Moldova și Georgia, două țări ex-sovietice aflate multă vreme în umbra lungă a Rusiei, urmează să aleagă dacă vor merge pe drumul european al democrației și prosperității sau dacă vor rămâne în umbra malignă a regimului de la Kremlin. Deși parcursurile lor au fost oarecum similare, poziția actuală în care se află ele este diferită – dacă Republica Moldova are șanse mari, sub conducerea pro-europeană și pro-occidentală a președintei Maia Sandu, să obțină un vot pozitiv pentru UE, Georgia se confruntă cu o alunecare în autoritarism și o revenire în sfera de influență rusească.
Prezenţa la vot la ora 12 a depăşit 20%. S-au prezentat la urne peste 575 000 de moldoveni.
MAE de la Chişinău acuză încercări de destabilizare a votării în secţiile de la Moscova
UPDATE 12:00 Prezența la urne în cadrul alegerilor prezidențiale se apropie de 20%. Astfel, la această oră sunt peste 538 de mii de voturi exprimate în scrutinul prezidențial, adică 19.3% din totalul alegătorilor.
Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova informează că secțiile de votare din Federația Rusă s-au deschis la ora locală 07:00 și funcționează în regim normal şi acuză faptul că cele două cozi sunt create artificial, pentru a pune în pericol procesul votului.
„Cu referire la numărul mare al alegătorilor semnalați la cele două secții, Ministerul Afacerilor Externe menționează că a anticipat posibilitatea producerii aglomerației, ca rezultat al încercărilor de organizare a transportării ilegale a alegătorilor la secțiile de vot.
În procesul de pregătire a exercițiului electoral, am atenționat autoritățile ruse asupra tentativelor unor entități de a transporta organizat cetățenii către secțiile din cadrul Ambasadei noastre la Moscova. Astfel, considerăm că aglomerațiile de la cele două secții de votare din Rusia au fost create artificial, în scopul periclitării procesului electoral.
În acest sens, atragem atenția repetat autorităților ruse și oricăror entități asupra neadmiterii transportării ilegale a alegătorilor către secțiile de vot.
Precizăm că secțiile din Moscova sunt dotate cu numărul maxim de buletine de vot - 5000 pentru fiecare secție. Decizia de a deschide secții de votare în Federația Rusă doar în sediul Ambasadei s-a luat ca rezultat al incapacității de a întruni în alte orașe/locații toate cerințele de securitate, astfel încât să ne asigurăm că nu vor exista primejdii pentru cetățenii noștri care vor veni să voteze și funcționarii electorali care vor asigura organizarea procesului.”, a mai transmis instituția.
UPDATE 11:10 Președintele în funcție al Republicii Moldova și candidatul pentru un nou mandat, Maia Sandu, s-a prezentat la o secție de vot din Chișinău pentru a vota, atât la alegerile prezidențiale cât și la referendumul privind aderarea la UE. După ieșirea de la urne, Maia Sandu a făcut un apel la cetățenii moldoveni. Aceasta i-a îndemnat să iasă la vot.
„Dragi cetățeni din diaspora, știu că va faceți griji pentru oamenii dragi rămași acasă. Ieșiți la vot pentru ca cei dragi de acasă să poată trăi în pace, în continuare. Eu am votat anume pentru că moldovenii trebuie să își determine soarta. Nu alții, nu banii murdari, nu minciunile, ci voința poporului. Eu am votat pentru ca Moldova să se dezvolte în pace și libertate, să poată să își construiască viitorul pe care și-l dorește și pe care îl merită. Ieșiți la vot! Votul fiecăruia este important, nu este doar o ștampilă pe hârtie. Este cuvântul tău pentru soarta ta. Este alegerea pentru cum vei trăi începând cu ziua de mâine. Ieșiți la vot!”, a transmis aceasta.
Președinta în exercițiu a Republicii Moldova, Maia Sandu, este fondatoarea Partidului Acțiunii și Solidarității (PAS) principalul partid pro-european al țării, și a venit la putere în 2020 după ce l-a învins categoric pe pro-rusul Igor Dodon în alegerile prezidențiale din acel an.
Este de așteptat ca prezența la votul de duminică să fie extrem de ridicată – de peste 80 de procente – iar sondajele recente indică o victorie cu 35% în primul tur pentru Maia Sandu.
UPDATE 11:00 Prezența la urne în cadrul alegerilor prezidențiale depășește 10%. Astfel, la această oră sunt peste 362 de mii de voturi exprimate în scrutinul prezidențial, adică 13% din totalul alegătorilor.
UPDATE 10:50 Renato Usatîi, candidatul Partidului Nostru a votat doar la alegerile prezidențiale. Acesta a îndemnat cetățenii să voteze, declararând ca deși el nu a votat pentru referendumul pro-UE, mama sa a votat.
Ce spun moldovenii care au votat
UPDATE 10:20 Prezența la vot se apropie de 10%.
„Am votat pentru un parcurs european al Republicii Moldova pentru prosperitate, pace, stabilitate, bunăstare. Pentru un viitor mai bun“, spune o doamnă care a votat la o secție din Chișinău.
„Trebuie să ne hotărâm ce vrem. Va fi decisiv acest vot. Este ultima șansă a noastră. Trebuie să votăm corect”, a declarat un domn pentru Antena 3 CNN.
Citește și
Cozi la secțiile deschise la Moscova
UPDATE 10:00 Cetățenii moldoveni din Rusia au format cozi la cele două secții de votare deschise la Ambasada Republicii Moldova, pentru a vota la alegerile prezidențiale și referendumul.
„Noi credem în viitor, noi credem în Rusia. Rusia este mama noastră, Rusia este totul. Nouă ne este bine în Rusia”, a spus o femeie, citată de Știri.md.
Căile de acces au fost separate prin garduri metalice.
Încă de zilele trecute MAE de la Chișinău anunța că sunt posibile provocări la secțiile deschise la Moscova, unde oamenii ar putea fi aduși cu autocarele pentru a se da impresia că se formează imbulzeală și că nu ar fi lăsați să voteze.
Candidatul socialiștilor nu a votat la referendumul pro-UE
UPDATE 09:15 Candidatul Alexandr Stoianoglo, fost procuror general al țării, s-a prezentat la secția de vot și a votat doar la alegerile prezidențiale. Acesta a ales să nu voteze și la referendumul privind aderarea la UE.
Stoianoglo e susținut de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), o formațiune pro-rusă condusă încă de ex-președintele Igor Dodon, un personaj cu legături profunde cu Rusia lui Putin.
UPDATE 09:00 Prezența la vot până la această oră este de peste 95.000 de persoane, adică peste 3,5% dintre moldovenii cu drept de vot.
Buletine de vot tipărite, în premieră, în limbile minorităţilor, inclusiv în limba rromani
UPDATE 08:45 Autorităţile din Republica Moldova au tipărit, în premieră, pentru alegerile prezidenţiale şi pentru referendumul privind modificarea Constituţiei, buletine de vot în limbile unor minorităţi, a anunţat, duminică, într-un briefing de presă, preşedinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman.
Potrivit sursei citate, printre limbile în care au fost tipărite buletinele de vot se află şi limba rromani.
"Ca element de noutate, buletinele de vot au fost tipărite şi în limbile minorităţilor etnice, şi anume ucraineană, rusă, bulgară, găgăuză şi rromani", a afirmat Caraman.
Oficialul CEC a informat că pentru acest referendum au fost tipărite peste 7,3 milioane de buletine de vot, în condiţiile în care numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale de bază este de 2.714.239.
UPDATE 08:30 Ludmila este primul cetățean moldovean care a votat astăzi: A călătorit 1.300 de kilometri ca să ajungă la urnă. Povestea ei, AICI.
UPDATE 08:00 Urnele s-au deschis deja de mai bine de o oră în Republica Moldova. De asemenea, sunt 16 secţii de vot amenajate pe teritoriul României unde cetăţenii moldoveni pot vota atât pentru preşedinţie, cât şi la referendum.
"Toate secţiile de votare din ţară şi-au început activitatea la ora 7:00, inclusiv cele 30 de secţii organizate pentru alegătorii din stânga Nistrului, unde procesul de vot a început fără incidente", a anunţat, într-un briefing de presă, preşedinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman.
Potrivit oficialului CEC, în listele electorale de bază sunt incluşi 2.714.239 alegători.
În cursa pentru preşedinţia Republicii Moldova s-au înscris 11 candidaţi, însă lupta pentru fotoliul prezidenţial de la Chişinău se va da între actuala preşedintă, proeuropeana Maia Sandu, şi principalul candidat al stângii, Alexandr Stoianoglo, fost procuror general al Republicii Moldova, susţinut de Partidul Socialiştilor din Republica Moldova. Ceilalţi candidaţi sunt Renato Usatîi (Partidul Nostru), Vasile Tarlev (Viitorul Moldovei), Irina Vlah (candidat independent), Ion Chicu (Partidul Dezvoltării şi Consolidării Moldovei), Octavian Ţîcu (Blocul "Împreună"), Andrei Năstase (candidat independent), Tudor Ulianovschi (candidat independent), Victoria Furtună (candidat independent) şi Natalia Morar (candidat independent).
Pentru alegerile prezidenţiale şi referendumul pentru modificarea Constituţiei au fost constituite 2.221 secţii de votare, dintre care 234 vor fi deschise în străinătate.
Din cele 1.987 secţii deschise pe teritoriul Republicii Moldova, cele mai multe, respectiv 306, vor funcţiona în municipiul Chişinău. În localităţile din Transnistria vor fi deschise 30 de secţii de votare. Potrivit Comisiei Electorale Centrale, pe 2 octombrie 2024, erau înregistraţi 274.475 de cetăţenii cu drept de vot cu domiciliul în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului.
Dintre cele 234 de secţii din străinătate, cele mai multe vor fi deschise în Italia (60), Germania (26), Franţa (20), Regatul Unit (17) şi România (16). În Federaţia Rusă vor funcţiona doar cinci secţii de votare, unde vor fi trimise 200.000 de buletine de vot.
Secţiile de votare vor fi deschise în intervalul orar 7:00- 21:00.
La noi în ţară sunt deschise secţii de vot în mai multe orașe, astfel: 3 în București, câte 2 în Cluj-Napoca și Iași, câte una în Brașov, Sibiu, Timișoara, Craiova, Oradea, Suceava, Bacău, Galați și Constanța.
Știrea inițială: Astăzi, are loc în Republica Moldova un vot dublu – cetățenii statului vecin vor merge să-și aleagă președintele în cadrul alegerilor prezidențiale la termen, dar vor alege și viitorul țării lor într-un referendum în care sunt întrebați dacă își doresc aderarea la Uniunea Europeană.
O victorie pentru „Da” la referendum înseamnă consolidarea poziției pro-occidentale și pro-europene a țării și ar însemna că Republica Moldova își va continua reformele democratice și judiciare pentru a deveni un stat modern capabil să se alăture blocului european.
Un sondaj de luna trecută arăta că peste 63% dintre votanți își doresc aderarea la UE. Totuși, mulți din tabăra pro-europeană au denunțat interferențele rusești și încercările regimului criminal de la Kremlin de a răspândi informații false și înșelătoare și de a influența votul.
Crucială la aceste alegeri va fi, din nou, diaspora moldovenească, formată din peste 1,2 milioane de cetățeni, mulți dintre ei în țări ale UE sau România.
Alegeri prezidențiale cu miză mare
Președinta în exercițiu a Republicii Moldova, Maia Sandu, este fondatoarea Partidului Acțiunii și Solidarității (PAS) principalul partid pro-european al țării, și a venit la putere în 2020 după ce l-a învins categoric pe pro-rusul Igor Dodon în alegerile prezidențiale din acel an.
Anul acesta, ea se va confrunta cu un alt candidat al pro-rușilor, găgăuzul Alexandr Stoianoglo, fost procuror general al țării care i-a uimit pe mulți când și-a anunțat candidatura.
Stoianoglo e susținut de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), o formațiune pro-rusă condusă încă de ex-președintele Igor Dodon, un personaj cu legături profunde cu Rusia lui Putin.
Este de așteptat ca prezența la votul de duminică să fie extrem de ridicată – de peste 80 de procente – iar sondajele recente indică o victorie cu 35% în primul tur pentru Maia Sandu. De cealaltă parte, Stoianoglo se luptă pentru locul doi de la mare depărtare, sondajele indicând pentru el un sprijin de 9-11%.
O posibilitate pentru turul doi, în cazul în care Maia Sandu nu reușește să obțină o victorie rapidă din primul tur, este și o confruntare a acesteia cu Renato Usatîi, un alt politician controversat.
Dacă niciunul dintre candidați nu reușește să obțină peste 50% din voturi, un al doilea tur de scrutin se va organiza pe 3 noiembrie, în cadrul căruia se vor confrunta candidații clasați pe primele două locuri.
Deși Maia Sandu ar urma să câștige confortabil în ambele runde de vot, alegerile parlamentare, programate pentru luna iulie a anului viitor, nu arată atât de bine pentru formațiunea PAS, iar forțele pro-europene ar putea fi nevoite să guverneze în cadrul unei coaliții.
Umbra lungă a Rusiei
Un alt personaj care influențează mersul alegerilor, deși nu candidează în nume propriu, este oligarhul fugar Ilan Șor. Partidul său a fost interzis în Republica Moldova anul trecut, ca urmare a acuzațiilor că lucrează în tandem cu Rusia pentru subminarea securității țării și ordinii sale constituționale.
Șor a fugit în Israel în 2019, după ce a fost condamnat pentru fraudă și spălare de bani și locuiește, acum, în Rusia. El nu face niciun secret în ce privește loialitatea sa față de Kremlin. În septembrie, a încercat să mituiască alegători pentru a convinge „cât mai mulți oameni cu putință” să voteze cu „Nu” sau să nu participe la referendumul UE.
Forțele pro-europene din Republica Moldova avertizează de multă vreme cu privire la încercările Rusiei de a se implica în alegeri și la referendum.
Rusia încă deține o bază militară și trupe în regiunea separatistă Transnistria, iar împreună cu Găgăuzia, cele două reprezintă cei doi „cai troieni” ai regimului de la Kremlin în R. Moldova.
Guvernatoarea de acolo, din Găgăuzia, Evghenia Guțul, este o cunoscută și activă susținătoare a lui Vladimir Putin și are un lung istoric de afirmații în sprijinul regimului rus. Recent, ea a intrat sub incidența sancțiunilor UE.
Conform BBC, presa din Moldova relatează că aceste alegeri sunt lovite de „cea mai mincinoasă, cea mai violentă și cea mai perturbatoare campanie de destabilizare a Rusiei de la momentul declarării independenței”.
Autoritățile moldovene spun că aceste campanii de vandalism și dezinformare de pe rețelele sociale în R. Moldova sunt ale lui Șor și ale susținătorilor săi de la Kremlin.
Luna trecută, șeful poliției moldovene, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că 130.000 de moldoveni au primit transferuri de bani din Rusia – peste 15 milioane de dolari – ca mită pentru a susține candidați pro-ruși în alegeri și pentru a boicota sau a vota împotriva UE la referendum.
Joi, Cernăuțeanu a acuzat că zeci de moldoveni au călători, recent, la Moscova, pentru „programe de schimburi culturale”, evenimente mascate în cadrul cărora au fost pregătiți pentru a declanșa violențe înainte de alegeri.
Alegeri cu miză uriașă și în Georgia
Pentru Georgia, o altă țară victimă a expansionismului rusesc post-sovietic, alegerile parlamentare din 26 octombrie vor stabili dacă țara va continua pe actualul drum al alunecării în dictatură și în ghiarele Rusiei, sau dacă va reveni pe drumul european.
Țara de 3,7 milioane de oameni a devenit extrem de polarizată în ultima vreme, iar partidul de guvernare pro-rus de acolo, Visul Georgian, a fost acuzat că demantelează fragila democrație și societate civilă de la Tbilisi pentru a adopta un sistem de tip rusesc.
Partidele de opoziție și președinta pro-ocidentală Salome Zurabișvili spun că aceste alegeri sunt momentul opțiunii între Europa și Rusia, o afirmație respinsă ferm de Visul Georgian.
Nu s-a împlinit, însă, nici măcar un an de când Georgia a primit statutul oficial de stat candidat pentru aderare, iar procesul a fost deja înghețat ca urmare a legilor de tip rusesc promovate de partidulde guvernământ, iar georgienii au ieșit în număr mare în stradă în capitala Tbilisi.
Sondajele arată că peste 80% dintre georgieni susțin drumul european al țării lor.
În ciuda promovării legilor putiniste – precum cea a care obligă organizațiile de presă și ONG-urile să se declare „agenți străini” dacă sunt finanțate din afara țării sau cea care discriminează activ comunitatea LGBT – Visul Georgian susține că încă vrea să mențină Georgia pe drumul european.
Recent, și SUA și UE au lansat avertismente cu privire la alunecarea țării în dictatură. Ambasadorul UE la Tbilisi a vorbit inclusiv de suspendarea regimului liber de vize pentru cetățenii georgieni, dacă votul din 26 octombrie nu va fi calificat drept liber și corect.
Dacă va câștiga alegerile, prim-ministrul georgian promite o „resetare a relațiilor cu Occidentul”, și obținerea aderării la UE până în 2030, dar și aprofundare a relațiilor cu NATO.
Visul Georgian e la putere la Tbilisi din 2012, iar dacă reușește să câștige și un al patrulea rând de alegeri, fondatorul său, Bidzina Ivanișvili, un miliardar care și-a făcut averea în Rusia, promite să interzică principalele partide opoziție.
Pentru că opoziția rămâne extrem de divizată, Visul Georgian rămâne pe locul 1 în sondaje, deși popularitatea sa a scăzut.
