Guvernul Mongoliei a încercat să justifice, marți, decizia sa de a nu-l aresta pe Vladimir Putin, aflat în vizită oficială la Ulan Bator, deși țara este membră a Curții Penale Internaționale și este obligată de legislația internațională să execute mandatul internațional de arestare de pe numele dictatorului rus. Conform Politico, Mongolia susține că este „dependentă energetic” de regimul de la Kremlin și că din această cauză nu poate să-și respecte angajamentele internaționale.
Un purtător de cuvânt al guvernului mongol a explicat, marți, că țara sa se află într-o poziție de „dependență energetică” profundă față de regimul Putin și că asta face dificilă arestarea dictatorului rus pe teritoriu mongol, deși țara are un angajament ferm pentru a pune în executare mandatul pe numele lui Putin.
„Mongolia importă 95% din produsele de petrol necesare și peste 20% din consumul de electricitate din vecinătatea noastră. În trecut, am suferit întreruperi din motive tehnice. Această furnizare este critică pentru a ne asigura existența noastră și a poporului nostru”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului de la Ulan Bator.
„Mongolia a avut întotdeauna o politică de neutralitate în toate relațiile sale diplomatice, așa cum au demonstrat toate declarațiile noastre de până acum”, a mai adăugat oficialul.
Mongolia ar putea suferi sancțiuni
Mongolia, o țară de dimensiuni considerabile și cu o populație de peste 3 milioane, se află într-o poziție geografică și geopolitică complicată – între China, o superputere mondială, și Rusia, o putere de rangul doi și în declin, însă încă relevantă ca urmare a resurselor sale energetice.
Mongolia se străduiește de ani de zile să acționeze pentru a nu-i supăra pe niciunul dintre vecinii săi mai puternici. Cu ambii are relații istorice și legături economice profunde.
Din această cauză, invazia rusească din Ucraina nu a schimbat prea mult calculele pentru guvernul de la Ulan Bator, care continuă să rămână într-o situație dificilă de dependență față de regimul criminal de la Kremlin.
Pe de altă parte, Mongolia rămâne membră a Curții Penale Internaționale. CPI a emis în martie anul trecut un mandat internațional de arestare pe numele dictatorului rus pentru crime de război comise în Ucraina – deportare și răpire de copii ucraineni.
Toți membrii CPI au obligația de a pune în executare un mandat de arestare al organizației în cazul în care un criminal de război căutat intră pe teritoriul său. Experții spun că Mongolia va suferi, cel mai probabil, sancțiuni, ca urmare a deciziei sale.
Anterior, și UE și Ucraina și alte organizații pentru drepturile omului au cerut Mongoliei să acționeze și să-și respecte obligațiile internaționale.
Heorhi Tihîi, purtător de cuvânt la ministerul ucrainean de externe, a numit decizia Mongoliei „o lovitură grea dată sistemului penal internațional”.
„Mongolia a permis unui criminal de război să scape de justiție, prin urmare devenind complice la crimele sale. Vom lucra cu partenerii noștri pentru a ne asigura că asta va produce consecințe pentru Ulan Bator”, a adăugat Tihîi.
