Iohannis, vesel, lângă Nehammer, la ședința informală a Consiliului European de la Budapesta

Președintele Klaus Iohannis a publicat pe rețelele sociale o fotografie de la ședința informală a Consiliului European, de la Budapesta. Acesta stă lângă cancelarul austriac Karl Nehammer, cel care se opune aderării depline a României la Schengen.

„La reuniunea informală #EUCO de la Budapesta, ne-am concentrat asupra pașilor care trebuie făcuți pentru a consolida competitivitatea UE pentru anii următori. Am subliniat rolul major al coeziunii și al convergenței, ca instrumente pentru atingerea obiectivelor de competitivitate ale UE”, scrie președintele Klaus Iohannis pe X.

At the informal #EUCO Meeting in Budapest, we focused on the steps to be taken to strengthen the EU competitiveness for the years to come. I emphasized the major role of cohesion and convergence, as tools for achieving the EU competitiveness objectives. pic.twitter.com/25XQn40K1G

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) November 8, 2024

La Budapesta, liderii UE discută despre migrație, securitate și competitivitate. Întâlnirea are loc după realegere lui Donald Trump. 

Citește și După ce a vorbit cu Trump, Zelenski respinge cedarea de teritorii către Rusia în schimbul păcii

Iohannis a susţinut crearea unei veritabile Uniuni Energetice

Anterior reuniunii informale a Consiliului European, liderii din Uniunea Europeană au participat la cea de-a cincea reuniune a Comunităţii Politice Europene, unde au fost invitați și președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președinta Republicii Moldova Maia Sandu.

Prezența lui Klaus Iohannis lângă Karl Nehammer este asociată cu discuțiile despre aderarea României la Schengen terestru.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, liderii UE au adoptat o Declaraţie politică privind un nou Pact pentru competitivitate, care reflectă o serie de obiective de stimulare a creşterii competitivităţii, aceste obiective urmând să ghideze activitatea instituţiilor europene în perioada următoare.

Sursa citată informează că declaraţia de la Budapesta menţionează o serie de principii şi domenii de acţiune esenţiale în ansamblul demersurilor de consolidare a competitivităţii europene, cu accent pe asigurarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale, a convergenţei, precum şi a condiţiilor de concurenţă echitabilă în interiorul UE şi la nivel global, respectiv angajamentul de a acţiona în unitate şi solidaritate în beneficiul tuturor cetăţenilor UE, al mediului de afaceri şi al statelor membre.

În conformitate cu aceste principii, Declaraţia evidenţiază importanţa unei acţiuni coerente şi comprehensive, atât la nivelul statelor membre, cât şi al Uniunii în ansamblu, pentru consolidarea competitivităţii, cu sprijinul tuturor instrumentelor şi politicilor UE. În context, Declaraţia subliniază rolul pieţei unice ca stimulent pentru inovare, investiţii, convergenţă, creştere economică, conectivitate şi rezilienţă economică.

De asemenea, Declaraţia face referire la necesitatea avansării decisive către o Uniune a economiilor şi investiţiilor, în special prin urgentarea realizării Uniunii Pieţelor de Capital. În textul Declaraţiei se menţionează şi necesitatea unei reînnoiri industriale a UE, prin stimularea tehnologiilor viitorului, cu luarea în considerare, în acelaşi timp, a industriilor tradiţionale aflate în tranziţie.

Declaraţia evidenţiază şi importanţa pregătirii pentru apărare, inclusiv prin consolidarea capabilităţilor în acest sector, a cercetării şi inovării, suveranităţii energetice strategice şi obiectivului neutralităţii climatice, a promovării economiei circulare, transformării digitale, a unei politici comerciale ambiţioase, puternice şi deschise, precum şi a unui sector agricol competitiv, rezilient şi sustenabil, care să asigure un cadru stabil şi predictibil pentru fermieri.

În susţinerea acestor obiective, Declaraţia face referire la necesitatea unui proces amplu de simplificare, care să conducă la reducerea sarcinii administrative şi la eficientizarea acţiunii de legiferare la nivel UE.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, în cadrul discuţiilor, preşedintele Klaus Iohannis a punctat rolul semnificativ al competitivităţii în cadrul acţiunilor viitoare ale UE, în noul ciclu legislativ, în condiţiile în care Uniunea doreşte să se profileze ca un lider global în noul context geopolitic marcat de provocări din ce în ce mai complexe. Şeful statului a făcut referire şi la importanţa unei viziuni cuprinzătoare în definirea direcţiilor prioritare de consolidare a competitivităţii, cu luarea în considerare a rolului acţiunii europene în toate domeniile: creştere economică şi investiţii, industrie, conectivitate (în toate componentele acesteia - energie, transport, digital), apărare, educaţie sau combaterea schimbărilor climatice.

„Preşedintele Klaus Iohannis a atras atenţia asupra importanţei unei abordări echilibrate, prin stabilirea de ţinte şi termene fezabile, cu luarea în considerare a specificităţilor tuturor statelor membre”, precizează sursa citată, notează Agerpres.

Şeful statului a evidenţiat că politica de coeziune reprezintă una dintre politicile europene de succes, cu rezultate concrete, şi, în acelaşi timp, unul dintre factorii cheie ai competitivităţii. În acest sens, a insistat că politica de coeziune şi convergenţa trebuie să rămână liniile directoare care să ghideze acţiunile viitoare de consolidare a competitivităţii Uniunii.

Iohannis a punctat, în egală măsură, necesitatea dezvoltării pe deplin a potenţialului Pieţei Unice, ca motor al coeziunii şi al competitivităţii europene. El a susţinut importanţa eliminării tuturor barierelor din Piaţa Unică şi asigurarea deplină a libertăţii de circulaţie pe toate componentele sale, pentru a obţine o Piaţă Unică complet funcţională.

Şeful statului a pledat şi pentru consolidarea conectivităţii, inclusiv a interconectivităţii cu statele vecine UE, ca prioritate strategică a Uniunii.

Preşedintele Iohannis a salutat accentul pus pe revitalizarea şi modernizarea industriei europene, subliniind în context că va fi importantă susţinerea eforturilor de creştere a competitivităţii industriilor mari consumatoare de energie şi asigurarea unor condiţii favorabile pentru o dezvoltare unitară şi echilibrată a capacităţilor de producţie în cadrul UE. El a evidenţiat şi necesitatea de consolidare a bazei industriale de apărare într-o manieră incluzivă, care să ţină cont de rolul statelor membre plasate în vecinătatea războiului din Ucraina, precum ţara noastră.

Şeful statului a reliefat disparităţile regionale înregistrate de preţurile la energie. El a arătat că aceasta rămâne o provocare importantă care necesită atenţie pentru a asigura o tranziţie verde echitabilă, iar un sistem energetic stabil, integrat şi rezilient este esenţial pentru creşterea competitivităţii globale a UE.

„În acest sens, preşedintele Klaus Iohannis a exprimat susţinere pentru obiectivul creării unei veritabile Uniuni Energetice care să asigure accesul la energie la preţuri accesibile, sigure şi curate pentru toţi cetăţenii şi întreprinderile din UE, precum şi o conectivitate sporită", arată sursa citată.

În context, şeful statului a punctat beneficiile pe care le poate aduce includerea unor ţări partenere precum Ucraina şi Republica Moldova în proiectele de interconexiune frontalieră, nu numai din perspectiva securităţii, dar şi din cea a competitivităţii UE şi a vecinătăţii sale. În ceea ce priveşte aspectele de finanţare a acţiunilor de creştere a competitivităţii, el s-a pronunţat pentru un mix de surse publice şi private, acesta fiind în continuare principalul motor al competitivităţii europene.

Preşedintele Iohannis a mai evidenţiat faptul că atingerea obiectivelor de creştere a competitivităţii şi a dublei tranziţii va depinde de capacitatea Uniunii de a asigura coerenţa acestora cu politica socială şi de a oferi beneficii tangibile şi bunăstare cetăţenilor europeni. În acest sens, a pledat pentru politici de sprijin bine concepute pentru a asigura că tranziţia energetică şi digitală este justă şi incluzivă şi nu va duce la creşterea decalajelor sociale.

Conform şeful statului, sectorul agroalimentar reprezintă o parte integrantă a creşterii competitivităţii generale a UE, iar poziţia fermierilor în lanţul de aprovizionare cu alimente trebuie să rămână o prioritate.

Discuţiile în cadrul reuniunii de la Budapesta au vizat şi rezultatul alegerilor din SUA, liderii europeni salutând rezultatele scrutinului şi subliniind importanţa Parteneriatului Strategic dintre UE şi Statele Unite, care este vital pentru securitatea şi bunăstarea cetăţenilor de pe ambele continente şi dincolo de acestea. Liderii au mai arătat că, în actualul context, întărirea rezilienţei şi a competitivităţii UE este cu atât mai necesară şi relevantă, inclusiv pentru atingerea obiectivelor strategice comune în relaţia cu SUA.

De asemenea, vineri, premierul Marcel Ciolacu a dat asigurări că până la finalul anului România va intra în Schengen terestru. 

Citește și Aderarea României la Schengen terestru „a intrat în linie dreaptă”. „Avem trei scenarii”

Până la sfârşitul anului intrăm în Schengen terestru, dă asigurări Marcel Ciolacu

Premierul Marcel Ciolacu, liderul PSD şi candidatul acestei formaţiuni la alegerile prezidenţiale, a declarat, vineri, în judeţul Bistriţa-Năsăud, că este ferm convins că până va pleca de la Palatul Victoria se vor rezolva problemele legate de vizele pentru SUA şi aderarea la Schengen şi terestru.

„Sunt ferm convins că până la sfârşitul anului vom fi şi în, nu pot să las această restantă României, cu vizele din Statele Unite şi cu aderarea la Spaţiul Schengen şi terestru. Sunt ferm convins că până voi pleca de la Palatul Victoria ambele lucruri vor fi bifate”, a spus premierul Marcel Ciolacu.

El a mai declarat că este „optimist” şi „ferm convins” că în România va fi o „stabilitate politică confortabilă şi o schimbare de paradigmă în a nu-şi dori un preşedinte guvernul său personal”.