Furtunile și inundațiile devastatoare care au măturat Europa anul trecut au afectat 413.000 de oameni, potrivit publicat de Serviciul de Schimbări Climatice Copernicus al UE. Tot 2024, din cauza poluării, continentul a trecut prin cel mai cald an din istoria măsurătorilor, relatează The Guardian. Cele două fenomene extreme sunt interconectate, cu cât temperaturile vor crește cu atât vom avea mai multe inundații și furtuni severe.
Sute de morți, străzi inundate, poduri rupte de torenți, case aproape scufundate cu totul în apă au putut fi văzute în toată Europa în 2024. Au fost inundații puternice pe 30% din râurile europene, în timp ce pe 12% din râuri au fost inundații severe, potrivit raportului.
Cele mai devastatoare inundații au avut loc în Europa Centrală în septembrie și în estul Spaniei în octombrie. 250 de oameni din cei 335 care au murit în inundații în 2024 și-au pierdut viețile în acest interval.
Studii anterioare au arătat că inundațiile au fost mai puternice și mai frecvente din cauza încălzirii globale. Celeste Saulo, directoarea generală a Organizației Mondiale de Meteorologie (OMM) a spus că „fiecare fracție de grad în plus” contează, dar că societățile trebuie să învețe să se adapteze la încălzirea globală.
„Facem progrese, dar trebuie să mergem mai departe, mai repede. Și trebuie să facem asta mai repede”, a spus ea.
Cel mai lung val de căldură din istoria măsurătorilor
Raportul recent publicat de Serviciul de Schimbări Climatice Copernicus al UE și de Organizația Meteorologică Mondială (WMO) evidențiază tendințe alarmante în schimbările climatice și impactul acestora asupra Europei, în special în regiunile din sud-est.
În iulie 2024, sud-estul Europei a înregistrat cel mai lung val de căldură de la începutul măsurătorilor, cu mai mult de jumătate din zonă confruntându-se cu temperaturi extreme timp de 13 zile consecutive. Valul de căldură, împreună cu temperaturile intense din întreaga Europă, a contribuit la incendii devastatoare care au afectat aproximativ 42.000 de persoane.
Important de menționat este că aproximativ 25% din suprafața totală arsă în Europa anul trecut poate fi atribuită incendiilor de pădure din Portugalia, unde aproximativ 110.000 de hectare au fost distruse într-o singură săptămână în septembrie.
Cercetătoarea în domeniul climei, Friederike Otto, a subliniat suferința pe care populația Europei o întâmpină deja din cauza vremii extreme, subliniind că lumea se află pe un drum care va duce la o creștere de 3°C până în 2100, ceea ce are implicații severe, așa cum se poate observa în recentele evenimente catastrofale, cum ar fi inundațiile din Spania și incendiile de pădure din Portugalia.
Raportul atrage, de asemenea, atenția asupra unui contrast accentuat între condițiile climatice dintre Europa de Vest și cea de Est, unde Vestul se confruntă cu vreme umedă și înnorată, în timp ce Estul este caracterizat prin căldură și soare. Această disparitate a dus la debite de apă mai mari decât media în țările din Vest și la debite mai mici în cele din Est. De fapt, Tamisa din Regatul Unit și Loara din Franța au înregistrat cele mai mari debite de apă din ultimele 33 de ani.
În plus, ghețarii din toate regiunile au înregistrat o pierdere netă de gheață, cei din Scandinavia și Svalbard pierzând o masă mai mare decât oricând înregistrată anterior. Temperaturile ridicate deasupra Cercul Arctic și temperaturile record ale suprafeței mării în Marea Mediterană sunt, de asemenea, menționate.
Europa se încălzește de două ori mai repede decât media globală
Deși Europa se încălzește de două ori mai repede decât media globală, a reușit să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră mai rapid decât alte economii mari. UE își propune să atingă emisii nete zero până în 2050 și se așteaptă să anunțe un obiectiv de reducere de 90% pentru 2040.
Cu toate acestea, activistul pentru climă Thomas Gelin a criticat liderii politici pentru eșecul lor de a trasa responsabilități companiilor de combustibili fosili și de a opri extinderea acestora.
„Singurele părți din Europa care nu se fierb sunt măturate de inundații. UE trebuie să-și actualizeze rapid țintele climatice pentru a reflecta realitatea științifică și să oprească proiectele pe bază de combustibili fosili ca un prim pas înainte de a face tranziția la energie verde”, a spus el.
Gelin a cerut ca UE să-și actualizeze urgent obiectivele climatice pentru a se alinia la realitățile științifice și să oprească noile proiecte de combustibili fosili ca prim pas către o eliminare completă a acestora.
