ONU anunță guvernele lumii înainte de summitul internațional privind clima că Planeta a intrat pe un curs ireversibil de încălzire catastrofală. Planurile și politicile actuale ale țărilor vor duce la creșterea temperaturii cu 2,6 până la 3,1 grade Celsius în acest secol, cu șanse zero de a limita creșterea temperaturii la ținta fixată inițial de 1,5 grade C, convenită la Paris în 2015, se arată într-un raport al ONU publicat joi și citat de presa internațională.
De fapt, măsurile existente sunt atât de departe de ceea ce este necesar, încât lumea riscă chiar să treacă peste 2 grade Celsius, limita superioară a Acordului de la Paris, a avertizat ONU, scrie Politico.
Severitatea și frecvența valurilor de căldură periculoase, a furtunilor distructive și a altor dezastre crește cu fiecare fracțiune de încălzire. La o încălzire cu 3 grade Celsius, oamenii de știință spun că lumea ar putea trece de mai multe puncte fără întoarcere care ar modifica dramatic clima Planetei și ar crește nivelul mării, cum ar fi topirea calotelor polare.
„Dacă națiunile nu pun în aplicare angajamentele actuale, obiectivul Acordului de la Paris de a menține încălzirea globală la 1,5 °C va fi mort în câțiva ani, iar 2 °C îi va lua locul în unitatea de terapie intensivă”, a declarat Inger Andersen, șeful ONU pentru mediu.
Repetarea din acest an a așa-numitului raport al ONU privind decalajul emisiilor – care evaluează prăpastia între politicile necesare pentru a preveni catastrofa climatică și ceea ce fac țările de fapt – vine cu doar câteva săptămâni înainte ca liderii mondiali să se adună în capitala azeră, Baku, pentru începutul Summit-ului COP29 privind clima.
Acolo, țările se confruntă cu sarcina de a ajunge la un acord cu privire la modul de finanțare a acțiunii climatice în lumea în curs de dezvoltare. Dar summitul de la Baku este, de asemenea, văzut pe scară largă ca o piatră de temelie spre COP30 în Brazilia anul viitor, termenul limită pentru care guvernele trebuie să prezinte noi planuri cu privire la modul în care intenționează să își îndeplinească obligațiile Acordului de la Paris.
În lumina constatărilor publicate joi, Andersen a cerut planuri „dramatic mai puternice”, cunoscute sub denumirea de contribuții determinate la nivel național (NDC), mai multe finanțări pentru măsurile de reducere a schimbărilor climatice și leadership din partea celor mai mari emitenți.
Direcție greșită
Lumea este deja cu 1,3 grade Celsius mai caldă decât înainte de Revoluția Industrială, iar emisiile de gaze cu efect de seră care încălzesc planeta continuă să crească, crescând cu 1,3% anul trecut, comparativ cu 2022.
Ca urmare, limitarea încălzirii la siguranța relativă a obiectivelor de la Paris a devenit mai dificilă, necesitând reduceri anuale și mai abrupte ale emisiilor de 7,5% sau 4% până în 2030 pentru 1,5 grade C sau, respectiv, 2 grade C.
Cu politicile în vigoare în prezent pe tot globul, lumea se îndreaptă către 3,1 grade Celsius de încălzire până la sfârșitul secolului, se arată în raport. Măsurile prezentate în NDC-urile actuale, care nu au fost pe deplin implementate, ar reduce valoarea la 2,6 °C și 2,8 °C.
Chiar și cel mai bun scenariu de 2,6 grade C, totuși, reprezintă o încălzire „catastrofală” cu „impacte debilitante asupra oamenilor, planetei și economiilor”, avertizează ONU.
În toate cele trei scenarii, șansele lumii de a limita încălzirea la 1,5°C sunt „practic zero”, scriu autorii, cu temperaturi globale „cu mult peste” acest nivel până în 2050 și „o șansă din trei ca încălzirea să depășească deja 2°C până în 2050”.
Noile NDC – care urmează să fie programate în februarie 2025 – sunt menite să includă măsuri și ținte până în anul 2035. Până atunci, emisiile globale ar trebui să scadă cu 57% pentru 1,5 grade C și 37% pentru 2 grade C, conform raportului din acest an.
Raportul ONU arată că Beijingul a ajuns la egalitate cu Uniunea Europeană în ceea ce privește responsabilitatea istorică – atât Blocul celor 27, cât și China sunt responsabile pentru 12% din totalul dioxid de carbon emis între 1850 și 2022. (Statele Unite rămân mult înaintea ambelor, reprezentând 20% din emisiile istorice.)
În general, G20 – care cuprinde țări industrializate precum UE și SUA, precum și Brazilia, China, India, Indonezia și Arabia Saudită – a fost responsabil pentru 77% din emisiile globale de gaze cu efect de seră în 2023.
În contrast puternic, toate cele 55 de țări ale Uniunii Africane au reprezentat doar 6 la sută.
„Membrii G20 cu cele mai mari emisii” vor trebui să crească dramatic acțiunea și ambiția acum și în noile angajamente”, scrie ONU.
La urma urmei, în timp ce întregul G20 a reprezentat 77 la sută din emisiile globale de anul trecut, cei mai mari șase poluatori dintre ei au fost responsabili pentru mai mult de 60 la sută. Raportul ONU nu dă nume dar autorii se referă la China (30%), Statele Unite (11%), India (8%), UE (6%), Rusia (5%) și Brazilia ( 2 la sută).
Progresul în rândul G20 este un pachet mixt: emisiile Chinei au crescut cu 5,2% în 2023, în timp ce cele ale UE au scăzut cu 7,5%; și în timp ce China este mult mai populată, emisiile sale pe cap de locuitor în 2023 au fost de 11 tone față de cele 7,3 tone ale UE.
Emisiile americane au scăzut cu 1,4%, dar emisiile americane pe cap de locuitor rămân pe locul doi, cu 18 tone, după cele 19 tone ale Rusiei. Indiei au doar 2,9 tone – chiar dacă emisiile sale au crescut cu 6% anul trecut.
