Nicolae Ciucă este candidat la alegerile prezidențiale 2024 din partea Partidului Național Liberal (PNL). Cunoscut pentru cariera sa militară de succes, Nicolae Ciucă a deținut mai multe funcții înalte, inclusiv cea de ministru al Apărării Naționale și premier al României în perioada 2021-2023.
Nicolae Ciucă este candidatul Partidului Național Liberal (PNL) la alegerile prezidențiale din 2024
În vârstă de 57 de ani, Nicolae Ciucă – președintele Partidului Național Liberal – și-a depus miercuri, 2 octombrie 2024, candidatura la alegerile prezidențiale din 2024.
Parcursul politic. Cele mai importante funcții pe care le-a deținut Nicolae Ciucă
Nicolae Ciucă a intrat relativ târziu în politică, după o lungă carieră militară. El s-a înscris în Partidul Național Liberal (PNL) în octombrie 2020, după ce s-a retras oficial din activitatea militară.
Nicolae Ciucă a fost cooptat în guvernul condus de Ludovic Orban și a preluat funcția de ministru al Apărării în decembrie 2020, imediat după alegerile parlamentare. Chiar și după schimbările politice din 2021, el și-a păstrat acest rol, devenind un actor esențial în politica de apărare a României.
În noiembrie 2021, președintele Klaus Iohannis l-a desemnat pe Nicolae Ciucă prim-ministru. După demisia lui Florin Cîțu, acesta a format un guvern de coaliție alături de PNL, PSD și UDMR, fiind perceput ca un lider capabil să aducă stabilitate și să gestioneze un executiv complex.
În perioada în care a fost premier, guvernul a înfruntat numeroase provocări, inclusiv gestionarea pandemiei de COVID-19, criza economică și creșterea prețurilor la energie.
În iunie 2023, conform acordului stabilit în cadrul coaliției, Ciucă și-a dat demisia din funcția de prim-ministru, predând conducerea către Marcel Ciolacu, liderul PSD.
În prezent, Nicolae Ciucă este general în rezervă, președintele PNL, președintele Senatului României și candidat la alegerile prezidențiale 2024.
Cariera militară a lui Nicolae Ciucă
Nicolae Ciucă a avut o carieră militară impecabilă. Potrivit informațiilor publicate pe site-ul oficial al Ministerului Apărării Naționale (MApN), de-a lungul timpului, președintele PNL a ocupat diverse funcții de conducere în cadrul Armatei Române, de la comanda unor plutoane, până la roluri de stat major.
Serviciu:
1988-1989: Comandant de pluton lansare la Regimentul 26 Mecanizat "Rovine", Craiova.
1989-1992: Comandant de pluton cercetare și instrucție la Batalionul 121 Cercetare, Craiova.
1992-1993: Ofițer de stat major în Biroul operații, Batalionul 121 Cercetare.
Misiuni internaționale:
1996-1997: Ofițer de stat major în cadrul misiunii UNAVEM III, Angola.
2002-2003: Comandant al batalionului românesc în misiunea Enduring Freedom, Afganistan.
2004: Comandant al batalionului infanterie în misiunea din Irak.
Funcții de conducere:
2006-2007: Șef operații, Brigada 2 Infanterie "Rovine", Craiova.
2009-2011: Comandant al Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată "Unirea Principatelor", Focșani.
2015-2019: Șef al Statului Major General al Armatei Române
Distincții și decorații:
Ordinul "Virtutea Militară" în diferite grade.
Ordinul Național "Pentru Merit" în diverse categorii.
Embleme de onoare din partea Armatei României și a altor structuri militare.
Altele:
A fost trecut în rezervă în octombrie 2019, prin decret semnat de președintele Klaus Iohannis.
Nicolae Ciucă, candidatul la alegerile prezidențiale, a participat la mai multe misiuni militare externe
Nicolae Ciucă a participat la mai multe misiuni militare în Irak, Afganistan sau Bosnia.
El a fost comandantul Batalionului 26 Infanterie (Scorpionii Roșii) pe care l-a condus în Afganistan și apoi în Irak. Bătălia de la Nassiria din Irak a avut loc în mai 2004.
Una dintre cele mai importante operațiuni în care a participat a fost Bătălia de la Nassiriya, în 2004, unde trupele române au colaborat cu cele italiene pentru a asigura securitatea într-o zonă intens afectată de conflicte.
România tocmai intrase în NATO și trimitea în Irak un contingent de peste 400 de militari din Batalionul de Infanterie „Neagoe Basarab”, cunoscuți și ca „Scorpionii roșii”. La comanda acestora se afla atunci locotenentul-colonel Nicolae Ciucă.
În primăvara lui 2004, la Nassiriya au avut loc mai multe ciocniri armate între trupele NATO și forțele insurgente irakiene. Aceste confruntări au fost consemnate de istoricii italieni sub denumirea generală de „Bătălia de la Nassiriya”. O primă luptă din această serie a avut loc între 6 și 8 aprilie 2004, potrivit Wikipedia.
Nicolae Ciucă a lansat cartea „În slujba țării”
Cartea ”În slujba ţării”, scrisă de liderul PNL Nicolae Ciucă, a fost lansată pe 8 septebrie și este disponibilă online, iar autorul anunţă că este dedicată familiei şi camarazilor săi. Volumul prezintă povestea vieţii lui Nicolae Ciucă.
Cartea are 246 de pagini, dintre care 109 autorul a anunţat că relatează viaţa sa de până când a ajuns la Bucureşti.
„Viaţa fiecărui om este, în felul ei, o poveste. […] În ce priveşte propria mea poveste, cea de până acum, firul ei m-a purtat de la vatra satului Pleniţa şi primăverile înflorite din Pădurea Bujorului până la savana africană, munţii Afganistanului, dunele de nisip ale Irakului sau Piaţa Victoriei din Bucureşti. Pare o poveste neobişnuită, dar veţi vedea că nu este”, scrie, Ciucă, în Prologul cărţii.
În prima parte a cărții sale autobiografice, Ciucă povestește despre viața sa de până când a venit la Bucureşti, ulterior povestind cum a ajuns la Palatul Victoria.
„Despre celelalte etape ale vieţii mele a fost suficient să fac o relatare, să punctez un itinerar biografic. De data asta nu mă pot mărgini la atât. A fost cea mai grea decizie din viaţa mea. O decizie care presupunea existenţa unei alte mize, căci nu sunt obişnuit cu jumătăţile de măsură.
Trecerea de la uniformă la costum şi cravată nu este doar un detaliu vestimentar, însoţit de un nou alineat în curriculum vitae. E mai mult de atât. Înseamnă trecerea unei frontiere pentru care nu există posibilitate de întoarcere”, scris Nicolae Ciucă în carte.
În octombrie 2019, Nicolae Ciucă a fost sunat de Klaus Iohannis: ”Am primit un telefon de la Preşedintele României prin care mă întreba dacă sunt de acord să trec în rezervă şi să devin ministru al Apărării. Preşedintele e comandantul forţelor armate şi, chiar dacă ceea ce îmi adresa era o rugăminte, venită din partea dumnealui, era un fel de ordin, nu puteam să refuz. Şi astfel, în data de 28 octombrie am trecut în rezervă la cerere, iar la 4 noiembrie 2019, odată cu învestirea de către Parlament a Guvernului condus de Ludovic Orban, activitatea mea în cadrul Armatei, după 34 de ani în care am servit patria ca militar, s-a încheiat. Dacă luăm în calcul şi liceul militar, au fost 38 de ani de uniformă militară”.
CV-ul candidatului PNL la alegerile prezidențiale, Nicolae Ciucă
Educaţie şi formare
- 2012 - Curs postuniversitar de perfecţionare în domeniul securităţii şi apărării naţionale "Securitate şi bună guvernare" - Colegiul Naţional de Apărare;
- 2006 - Colegiul de război, trupe de uscat, master în Studii Strategice, SUA;
- 2005 - Cursul de limba engleză - terminologie NATO, York Sr. John University;
- 2004 - Cursul de relaţii civil-militari din Europa de Est şi Asia Centrală, Hulburt, Florida, SUA;
- 2003 - Doctor în ştiinţe militare cu lucrarea "Dimensiunea angajării Armatei României în
operaţii întrunite multinaţionale", UNAP, Bucureşti; - 2001 - Cursul JOINT şi operaţii multinaţionale, Centrul PfP, Bucureşti;
- 2000 - Cursul de limbă engleză, Academia Forţelor Terestre, Sibiu;
- 2000 - Cursul PSO (operaţii în sprijinul păcii), Centrul PfP, Bucureşti;
- 1997 - Cursul de instructori pentru menţinerea păcii, Centrul PfP Ankara, Turcia;
- 1997 - Cursul de stat major tip brigadă, Centrul PfP, Bucureşti;
- 1993-1995 - Cursurile Academiei de Înalte Studii Militare, Facultatea Interarme, Specialitatea
Arme Întrunite, Bucureşti; - 1990 - Cursul perfecţionare comandanţi companii cercetare, Făgăraş;
- 1988 - Şcoala Militară de Ofiţeri Activi "Nicolae Bălcescu", Sibiu;
- 1985 - Liceul Militar "Tudor Vladimirescu", Craiova.
Experienţă profesională
- 25 noiembrie 2021 – prezent - prim-ministru al Guvernului României;
- 23 decembrie 2020 – 25 noiembrie 2021 - ministrul apărării naţionale;
- 21 decembrie 2020 – prezent - senator al României;
- 7 decembrie 2020 – 23 decembrie 2020 - prim-ministru interimar al Guvernului României şi ministru al apărării naţionale;
- 4 noiembrie 2019 – 7 decembrie 2020 - ministrul apărării naţionale;
- 1 ianuarie 2015 - 28 octombrie 2019 - şef al Statului Major General;
- octombrie 2014 - 1 ianuarie 2015 - locţiitor al şefului Statului Major General;
- ianuarie 2014 - octombrie 2014 şef al Statului Major al Forţelor Terestre;
- ianuarie 2011 - ianuarie 2014 - comandant Divizia 2 Infanterie "Getica", Buzău;
- februarie 2009 - ianuarie 2011 - comandant al Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată "Unirea Principatelor", Focşani;
- martie 2007 - februarie 2009 - locţiitor al comandantului Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată "Unirea Principatelor", Focşani;
- octombrie 2006 - martie 2007, împuternicit şef de stat major, Brigada 2 Infanterie "Rovine", Craiova;
- octombrie 2004 - octombrie 2006 - şef operaţii, Brigada 2 Infanterie "Rovine", Craiova;
- ianuarie 2004 - iulie 2004 - comandant al batalionului infanterie participant la misiunea din Irak;
- 2003 - conducător/director al exerciţiului OCE/EXDIR, în cadrul misiunii ISAF;
- iunie 2002 - ianuarie 2003 - comandant al batalionului românesc participant la misiunea Enduring Freedom, Afganistan;
- 2001 - comandant al Batalionului 26 Infanterie - rezervă strategică SACEUR, participă la exerciţiul multinaţional "Dynamic Response", Bosnia şi Herţegovina;
- februarie 2001 - octombrie 2004 - comandant al Batalionului 26 Infanterie "Neagoe Basarab", Craiova;
- 2000 - şef de stat major al Batalionului 26 Infanterie - rezervă strategică SACEUR;
- 2000 - comandant al Componentei Terestre la Exerciţiul multinaţional "Blue Danube 2000";
- noiembrie 1998 - februarie 2001 - şef de stat major al Batalionului 26 Infanterie "Neagoe
Basarab", Craiova; - mai 1997 - noiembrie 1998 - ofiţer de stat major în Biroul operaţii şi pregătire pentru luptă,
Brigada 2 Mecanizată "Rovine", Craiova; - mai 1996 - mai 1997 - ofiţer de stat major în cadrul misiunii UNAVEM III, Angola;
- iulie 1995 - mai 1996 - ofiţer de stat major în Biroul operaţii şi pregătire pentru luptă, Brigada 2 Mecanizată "Rovine", Craiova;
- septembrie 1992 - octombrie 1993 - ofiţer de stat major în Biroul operaţii, Batalionul 121 Cercetare, Craiova;
- martie 1989 - septembrie 1992 - comandant de pluton cercetare şi instrucţie la Batalionul 121 Cercetare, Craiova;
- august 1988 - martie 1989 - comandant de pluton lansare la Regimentul 26 Mecanizat "Rovine", Craiova.
Distincţii şi decoraţii:
- Ordinul "Virtutea Militară" în grad de Cavaler;
- Ordinul "Virtutea Militară" în grad de Ofiţer;
- Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Cavaler;
- Ordinul Naţional "Pentru Merit" în grad de Ofiţer;
- Ordinul Naţional "Pentru Merit" în grad de Cavaler;
- Ordinul Naţional "Pentru Merit" în grad de Comandor;
- Ordinului Naţional de Merit al Republicii Franceze, în grad de Comandor;
- Legiunea de Merit a Statelor Unite ale Americii, în grad de ofiţer;
- Emblema Onoarea Armatei României;
- Emblema de Onoare a Statului Major General;
- Emblema de Onoare a Forţelor Terestre;
- Emblema de Onoare a Forţelor Aeriene;
- Emblema de Onoare a Forţelor Navale;
- Emblema de Onoare a Informaţiilor Militare;
- Emblema de Onoare a Comunicaţiilor şi Informaticii;
- Emblema de Onoare a Logisticii;
- Emblema de Onoare a Medicinei Militare;
- Semnul onorific "În Serviciul Patriei" pentru 15, 20 şi 25 de ani de activitate;
- Emblema de merit "În Serviciul Armatei României" cls. a III-a;
- Emblema de merit "În Slujba Păcii" cls. a III-a;
- Emblema de merit "Ştiinţa Militară" cls. a I-a;
- Titlul onorific de "Militar Veteran" pentru militari;
- Medalia Naţiunilor Unite;
- Medalia pentru Merit, SUA;
- Medalia de Onoare a Forţelor pentru Operaţii Speciale ale Statelor Unite ale Americii.
Sursa: Guvernul României
Ce avere are Nicolae Ciucă
Potrivit declarației de avere (poate fi consultată pe site-ul oficial al Guvernului României) , Nicolae Ciucă și soția sa dețin o casă în județul Ilfov și două terenuri intravilane, unul în Ilfov și altul în Dolj.
În declarația sa de avere sunt incluse două autoturisme (fabricate în 2020 și 2006), fonduri de investiții în valoare de 165.953 lei și un cont curent cu 173.877 lei.
De asemenea, Ciucă are un credit de 100.000 de lei, cu termen de rambursare în 2025.
În 2023, Ciucă a câștigat 200.325 lei pentru funcțiile sale publice (premier și președinte al Senatului).
Cel mai important venit al său a fost pensia specială, care i-a adus un total de 232.920 lei în același an.
Nicolae Ciucă, candidat la alegerile prezidențiale 2024, este al patrulea candidat pe buletinul de vot la primul tur care va avea loc pe 24 noiembrie.
Cine este și cu ce se ocupă soția lui Nicolae Ciucă
Nicolae Ciucă este căsătorit de peste 30 de ani cu Cristina Maria Ciucă. Cei doi au împreună un băiat, pe nume Ștefăniță.
Fostul premier și familia lui au locuit o vreme în Craiova, într-un apartament modest de 47 mp, pe care l-au vândut în anul 2015.
Soția lui Nicolae Ciucă a ocupat mai multe funcții, de-a lungul timpului.
Cristina Maria Ciucă are în spate o carieră de 10 ani în armată, timp în care a avansat de la gradul de plutonier, la cel de locotenent colonel, pe care l-a primit cu câteva luni înainte să-și anunțe retragerea.
De asemenea, soția lui Nicolae Ciucă a lucrat și la Inspectoratul pentru Situații de Urgență/ ISU din Focșani. În 2010, ea câștiga un salariu de 1.700 de lei pe lună, adică 20.423 de lei anual.
Actual președinte al Senatului, Nicolae Ciucă, a anunțat că este candidat la alegerile prezidențiale 2024 la sfârșitul lunii august, printr-un mesaj pe Facebook.