Un bărbat din Serbia și-a înscenat moartea ca să vadă câți oameni vin la înmormântare
Publicat acum 11 minute
Guvernele occidentale, inițial prudente față de noua putere de la Damasc, au început eforturile de a stabili contacte cu noua administrație a foștilor rebeli din Siria, la o săptămână după prăbușirea neașteptată a sângerosului regim al lui Bashar al-Assad.
Aflat în vizită la Damasc, trimisul special al ONU pentru Siria, Geir Pedersen, s-a întâlnit cu Abu Muhammad al-Jawlani, liderul grupării HTS, care conduce coaliţia de rebeli care l-a înlăturat de la putere pe Assad.
„Trebuie să ne asigurăm că Siria primeşte mai mult ajutor umanitar imediat pentru populaţie şi pentru toţi refugiaţii care doresc să se întoarcă”, a declarat Pedersen, a cărui vizită este prima făcută de un înalt oficial ONU de la fuga lui Assad în Rusia.
Pe 8 decembrie, armata rebelilor a intrat în Damasc şi a anunţat răsturnarea guvernului, după o ofensivă fulgerătoare care i-a permis să cucerească o mare parte a ţării în 11 zile. Assad a fugit la Moscova.
HTS, fosta ramură siriană a al-Qaeda, susţine că a abandonat jihadismul, dar este încă clasificată drept „teroristă” de mai multe guverne occidentale, inclusiv de cel al Statelor Unite.
Mai multe ţări şi organizaţii au salutat căderea lui Assad, dar au transmis că aşteaptă să vadă cum vor trata noile autorităţi musulmane sunnite minorităţile. Siria este o ţară multietnică şi multiconfesională - pe lângă musulmani suniți arabi, în Siria locuiesc creștini, druzi și șiiți.
Între timp, mai multe ţări au anunţat că au stabilit contacte cu autorităţile noi de la Damasc.
După guvernul american, sâmbătă, Regatul Unit, prin şeful diplomaţiei sale, David Lammy, a anunţat, duminică, faptul că a stabilit „contacte diplomatice” cu HTS.
La rândul său, Franţa a anunţat că trimite, marţi, o misiune diplomatică la Damasc, prima din ultimii 12 ani, pentru a „stabili primele contacte” cu noile autorităţi.
Qatarul a anunţat, marţi, redeschiderea ambasadei sale în Siria, după ce o delegaţie qatariotă a sosit, duminică, în ţară şi s-a întâlnit cu noile autorităţi.
Turcia, un actor important în conflictul din Siria şi susţinător al noilor autorităţi, îşi redeschisese deja, de sâmbătă, ambasada de la Damasc, după mai bine de 12 ani.
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, şi-a anunţat, la rândul său, intenţia de a furniza Siriei cereale şi alte produse agricole în scopuri umanitare.
După 50 de ani de dominaţie nemijlocită a clanului Assad şi de represiune necruţătoare, noile autorităţi încearcă să aducă asigurări comunităţii internaţionale.
Noul prim-ministru, Mohammad al-Bashir, a promis să „garanteze drepturile tuturor”, în timp ce sirienii încearcă să îşi reia viaţa normală.
Duminică, unii elevi s-au întors la şcoală în capitală, unde universităţile şi-au redeschis, de asemenea, porţile.
Situație militară incertă
În calitate de vecin al Siriei, Turcia a declarat că este „pregătită” să ofere ajutor militar în cazul în care noul guvern sirian îl solicită, potrivit ministrului apărării, Yaşar Güler.
Acesta a mai spus că noile autorităţi s-au angajat să „respecte toate instituţiile guvernamentale, ONU şi alte organizaţii internaţionale” şi au promis să raporteze orice urmă de arme chimice Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice.
Un alt vecin al Siriei, Israelul, a aprobat, duminică, un plan de dublare a populaţiei din Înălţimile Golan siriene anexate, dar afirmă că nu are niciun interes să intre în conflict cu Siria după ce a preluat controlul asupra zonei tampon monitorizate de ONU care separă cele două ţări pe Înălţimile Golan.
Israelul a cucerit o parte din Înălţimile Golan din sud-vestul Siriei în timpul războiului arabo-israelian din 1967, înainte de a anexa teritoriul în 1981. Doar Statele Unite, în timpul primului mandat al lui Donald Trump, au recunoscut această anexare în 2019.
Atacuri israeliene intense au vizat, de asemenea, amplasamente militare din regiunea de coastă siriană Tartus, duminică seara, potrivit Observatorului sirian pentru Drepturile Omului.
„Avioane de luptă israeliene au lansat lovituri” asupra mai multor locuri, inclusiv unităţi de apărare aeriană şi „depozite de rachete sol-sol”, a transmis ONG-ul, referindu-se la acestea drept „cele mai puternice lovituri din 2012" în regiune, care găzduieşte o bază navală rusească.