„Europa arde și se scufundă în același timp”. Alarma tragică de după furtuna Boris care arată că asistăm la o prăbușire climatică

Septembrie arată tot mai mult ca o lună a extremelor în Europa – în zona centrală și de est a continentului, ciclonul Boris a făcut ravagii, provoând inundații mortale în România, Polonia, Cehia sau Austria. De cealaltă parte a continentului, în Portugalia, incendiile de pădure târzii au lovit puternic țara. Pare tot mai evident că asistăm la o prăbușire climatică accelerată, scrie The Guardian.

Soldați, personal de urgență și voluntari au luptat pe tot parcursul nopții trecute să consolideze „apărările” în fața inundațiilor – s-a întâmplat în al treilea cel mai mare oraș al Poloniei – Wroclaw.

Uniunea Europeană consideră că aceste inundații care afectează de câteva zile centrul și estul Europei, cuplate cu incendiile de pădure din vest, ne arată imaginea prăbușirii tot mai accelerate a mediului pe fondul crizei climatice pe care omenirea pur și simplu refuză să o gestioneze.

O cantitate de peste cinci ori mai mare de ploi față de normalul lunii septembrie s-a abătut în cinci zile peste părți întinse ale Austriei, Cehiei, Ungariei, Poloniei, Slovaciei și României, provocând inundații devastatoare care au ucis 22 de oameni în patru țări.

Aflat în vizită în Wroclav, oraș de 600.000 de locuitori din vestul Poloniei, unde nivelul râului Oder va ajunge la vârful său abia joi, prim-ministrul polonez, Donald Tusk, a organizat o întâlnire de criză cu oficiali și responsabili și le-a comunicat acestora că deși s-au făcut multe eforturi pe parcursul nopții, e nevoie ca și mai mult să se facă pentru a preveni un dezastru.

Saci cu nisip au fost dați din mână în mână, de la locuitori la angajați ai protecției civile, aceștia urmând să fie folosiți pentru a îndigui zona și pentru a preveni inundații devastatoare. În plus, în jur de 14.000 de soldați au fost trimiși, de asemenea, în zonele cele mai afectate.

Elicoptere ale armatei au adus și mai mulți saci cu nisip pentru a consolida digurile de urgență din zonă.

Ministrul de finanțe al guvernului Poloniei, Andrzej Domanski, a declarat că două miliarde de zloți (470 milioane euro) au fost alocați pentru a gestiona deznodământul inundațiilor care au distrus drumuri, poduri și au scufundat localități întregi, provocând pagube de miliarde de euro.

Și Austria și-a triplat fondul de urgență pentru dezastre pentru a ajunge la un miliard de euro, iar cancelarul Karl Nehammer a declarat, miercuri, că zilele trecute „au fost extrem de dificile” și au provocat „suferințe și distrugeri inimaginabile”.

Zeci de morți în Europa Centrală și de Est

Până acum, șapte oameni a murit în Polonia, șapte în România, cinci în Austria și trei în Cehia, conform oficialilor din cele patru țări. Alții sunt dispăruți, însă în acest moment pare că furtuna Boris se îndreaptă spre vest și începe să amenințe nordul Italiei.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că va călători în Wroclaw, joi, unde se va întâlni cu lideri politici din Polonia, Austria, Cehia și Slovacia.

În Ungaria, autoritățile au deschis un dig în nord-vestul țării, într-o încercare de a direcționa apa din râul Lajta într-un rezervor de urgență. Astfel ar urma să fie protejat orașul Mosonmagyarovar și să fie consolidată apărarea Budapestei.

Autoritățile ungare au spus că nivelul Dunării, fluviu care traversează capitala ungară, ar urma să ajungă la maximum – ușor peste 8,5 metri, probabil vineri sau sâmbătă.

„Din cauza ploilor abundente și a inundațiilor, situația este critică peste tot în Europa centrală. Conform celor mai noi prognoze, momentul crucial pentru Ungaria începe de miercuri, așa că eforturile de protecție anti-inundații vor fi la maximum de acum”, a declarat prim-ministrul ungar.

În alte părți, mai ales în Cehia, apele au început să se retragă, lăsând în urma pagube estimate la aproximativ patru miliarde de euro.

„Această tragedie nu este o anomalie”

La Strasbourg, comisarul pentru gestioanrea crizelor, Janez Lenarcic, a declarat că inundațiile din centrul Europei, combinate cu incendii de pădure mortale în Portugali care au ucis șapte oameni în această săptămână, sunt dovada vie a prăbușirii climatice a planetei.

„Fiți siguri că nu greșim. Această tragedie nu este o anomalie, acesta este normalul nostru din viitorul comun. Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid la nivel global și este în mod particular vulnerabil la evenimente meteo extreme”, a declarat Lenarcic, atrăgând atenția asupra crizei fără precedent în mijlocul căreia ne aflăm.

Dincolo de costurile în vieți omenești, statele membre UE se confruntă și cu o problemă tot mai mare în ce privește costurile materiale uriașe ale acestor fenomene.

„Costurile medii ale acestor dezastre în 1980 erau de opt miliarde. Recent, în 2021 și 2022, ele au trecut de 50 de miliarde pe an, iar costul refuzului de a acționa e mult mai mare decât costul acțiunii”, a continuat el.

Criticii spun că planul blocul european de a deveni neutru climatic până în 2050 este nerealist și mult prea scump, iar partidele de extrema dreapta și populiste conduc aceste atacuri. Dar Lenarcic spune că oamenii trebuie doar să urmărească atent știrile pentru a realiza cât de mare e pericolul.

„Avem în față o Europă care e inundată și arde în același timp. Aceste fenomene meteo extreme sunt deja o realitate anuală. Realitatea globală a distrugerii globale a devenit ceva normal pentru viața de zi cu zi a europenilor”, a concluzionat el.