Ilie Bolojan: JD Vance a avut dreptate când a spus că nici democrația noastră nu e în cea mai bună formă

Întrebat cum facem ca oamenii să aibă încredere că în birourile politice nu se stabilesc niciodată soarta altor oameni, președintele interimar a spus că atunci când politicienii își vor respecta cuvântul dat alegătorilor, atunci vor recâștiga încrederea lor. De asemenea, el a explicat că în ce privește justiția este important ca sentințele să fie predictibile. 

„Nu e un proces în care cu o baghetă magică rezolvi lucrurile, e un proces care se face zi de zi, atât în partea de executiv, dar și în cea judecătorească. Pentru că e o problemă de încredere. Dacă oamenii ne-au acordat nouă încrederea, dacă vom face acele lucruri spuse, oamenii vor avea încredere în noi, pentru că vor vedea că acele promisiuni sunt respectate.

Ei se așteaptă de la justiție să facă dreptate, asta înseamnă să ai sentințe predictibile, adică în spețe identice sau să ai sentințe identice, dacă nu ai acest lucru asta înseamnă să sentințe care se dau într-un timp rezonabil, pentru că dacă se lungește foarte mult urmărirea, procedurile și etc., se ajunge în situația în care să se prescrie faptele, asta înseamnă să existe o independență a justiției, ca într-adevăr să dea sentințele în funcție de cazul în speță și de o practică judiciară, asta înseamnă să se facă motivările la timp, în așa fel încât să nu stai luni de zile după o motivare, să existe un indicator de performanță și în baza acestor indicatori să nu se vadă doar câte dosare sunt, ci câte dosare au fost soluționate și care a fost modalitatea de soluționare.

Asta se face cu oameni competenți. Foarte mulți oameni au migrat din România din rațiuni economice, dar înainte de anii 90 s-au dus din motive confesionale, iar în ultimii ani am avut și o migrație care s-a dus dintr-un sentiment de nedreptate. Dacă nu ne trezim, la un moment dat acest vot care vine tot timpul împotrivă ne poate duce în niște direcții în care lucrurile ies bine. Toți oamenii responsabili trebuie să înțeleagă că lucrurile nu mai pot merge cum au mers și trebuie să le îndreptăm”, a spus președintele interimar. 

Întrebat care este planul său după alegerile prezidențiale și dacă reforma guvernamentală poate fi făcută cu actuala Coaliție sau și în colaborare cu USR, Ilie Bolojan a răspuns: 

„Eu cred că aceste măsuri trebuie luate cât mai repede posibil, nu trebuie așteptat până la alegeri. Guvernul deja a făcut câțiva pași, în sensul de a restructura, adică a redus numărul de secretari de stat, lucrează în zona secretariatului general al guvernului să reducă aceste lucruri, se lucrează la Parlament, dar toate aceste lucruri trebuie accelerate pentru că timpul nu este aliatul nostru. Am spus că cu cât coaliția care trebuie să facă reforme este mai stabilă, mai puternică în Parlament, cu atât capacitatea ei de a face aceste lucruri este mai mare.

Gândiți-vă că la Senat, astăzi, era un singur senator în plus în majoritatea parlamentară și orice lipsă a doi, trei parlamentari te punea în situația să nu ai predictibilitate când votezi anumite legi și când e și Cameră decizională pe anumite aspecte, atunci vă dați seama că este vital să ai o predictibilitate că o lege este adoptată de Parlament în forma în care rezolvă problema. Dacă ea este deturnată prin modificări parlamentare strică toate lucrurile.

Deci, legi clare și legi care stimulează dezvoltarea sunt absolut necesare atât pentru a avea în justiție decizii predictibile, pentru că dacă ai o lege care nu permite interpretări, atunci situații în care ai sentințe diferite pe spețe identice se va reduce foarte mult. Dacă ai o lege neclară, o lege care creează posibilitatea de interpretări, vom avea situația pe care o întâlnim și astăzi, în care avem sentințe diferite, pe spețe identice la instanțe diferite. Nu vom putea să regândim o nouă fază de dezvoltare, să creăm condiții pentru ca familiile să-și crească copiii în România, să aibă o speranță de viitor, dacă nu facem aceste lucruri. ”

Ilie Bolojan este de părere că reducerile bugetare trebuie să includă și companiile de stat, unde se risipesc bani. 

„Din punctul meu de vedere în multe companii de stat trebuie intervenit. Ori funcționează de ani de zile cu pierderi foarte mari sau acolo unde ar putea genera profituri și investiții mai mari în infrastructura noastră critică se pierd sume importante. În tot ce înseamnă instituții unde lucrurile au fost scăpate de sub control, lucrurile trebuie corectate.

Întotdeauna când am fost pus în această situație, prima dată am avut grijă să reduc din zona mea ca să am legitimitate. Orice reorganizare e greu de făcut, uman vorbind. 

Când ajungi cu spatele la zid, indiferent cine este la guvernare, trebuie luate decizii nepopulare. Asta este de neevitate. Trebuie acționat cu un sentiment al urgenței”, a spus Ilie Bolojan. 

Președintele interimar a declarat că nu poate fi exclusă ipoteza unor creșteri de taxe și impozite, având în vedere situația economică critică în care se află România. 

„Sigur, într-o situație limită se poate ajunge și la creșteri de taxe. Dar trebuie văzute în context, Orice creștere de TVA trebuie văzută și cât e impozitatea muncii și România e la unul din cele mai ridicate nivele din UE. Impozitarea trebuie analizată nu doar individual. 

Dacă nu vom face aceste restructurări e doar o problemă de timp până când vom ajunge la majorări de taxe și impozite

Eu cred că dacă acționăm ordonat: reducem cheltuielile, sprijinim economic să crească, atragem fonduri europene, putem evita acest scenariu. Deja e o discuție secundară ce taxe vor crește, dar sarcina pe contribuabil va fi tot din buzunarul lui ori că o iei din prețul produselor, ori din salariu. Nu sună bine să le spui oamenilor adevărul. Aceste amânări cronicizează lucrurile

Doar aceste măsuri nu sunt suficiente. E o problemă de a ne valorifica resursele pe care le avem mai bine. E foarte important să încurajăm spiritul antreprenorial. Oamenii dacă văd că nu ai de ce să investești că mâine ai o mie de controale pe cap, nu mai investesc. Trebuie un pachet de măsuri pentru a oferi condiții de dezvoltare, trebuie corectate sinecurile”, a spus Ilie Bolojan, care a atras atenția că există o perioadă electorală în care politicienii vor spune lucruri „frumoase”, dar situația economică gravă în care se află România rămâne. 

Ilie Bolojan a explicat că pentru a fi combătută evaziunea fiscală trebuie ca toate autoritățile să-și facă datoria, inclusiv să aplice pedepsele prevăzute prin lege acolo unde este cazul. 

„Se poate (combate evaziunea fiscală n.red). Putem face o analiză în plan local. Într-o primărie reședință de județ, grad de încasare al impzoitelor era 70%, iar după patru ani în care s-a făcut ordine ajungi la grad de încasare de 96%. Cam asta era diferența. Pentru că își făceau datoria. Aici e o problemă de a lucra pur și simplu și de a-ți face datoria inclusiv din punct de vedere punitiv”, a spus președintele interimar. 

Ilie Bolojan a apreciat că România se află într-o situație economică gravă și a atras atenția Guvernului că trebuie să ia măsuri pentru a reduce cheltuielile publice. 

„Noi ce trebuie să le spunem românilor azi. Noi am cheltuit de mulți ani de zile mai mult decât ne-am putut permite. Am luat împrumuturi mari. Anul trecut am luat cam un miliard de euro împrumut săptămânal. Dobânzile la aceste credite vor crește an de an, indiferent ce Guvern va fi nu va putea fugi de această realitate. 

Aceste deficite au fost pe o perioadă de creștere, n-a fost criză, economia s-a mișcat. Avem o economie bazată pe consum și importuri și în această situație orice fel de trepidație economică ne va duce în situația în care ori nu vom mai primi credite. Creșterea economică a încetinit și nu ne mai putem baza pe estimările trecute. Sau ne reducem cheltuielile de funcționare sau creștem taxe și impozite care să compenseze deficitele, sau facem unele și altele, iar reducere de cheltuieli se face...nu dăm oameni afară să ne aflăm în treabă, dar calculăm corect personalul. (...) Aici nu e vorba să dai afară, ci să nu mai cheltui banii cetățenilor.

În fiecare instituție din Românie trebuie făcută o analiză de personal, de sedii, pentru a simplifica, pentru a debirocratiza. Da, calculăm corect personalul şi atunci, nu ştiu, dar la un Consiliu Judeţean, de patru ani de zile poţi să funcţionezi fără probleme cu sub 100 de oameni

Înainte de a te gândi la orice majorare de taxe, orice om normal se gândește cum să-și reducă cheltuielile. În al doilea rând, noi astăzi trebuie să ne încasăm taxele pe care azi le-am stabilit și nu reușim să le încasăm. Trebuie făcut mai mult pentru evaziunea fiscală”, a spus președintele interimar. 

Ilie Bolojan a subliniat că trebuie acţionat cu un „sentiment al urgenţei'”.

„Va fi un efort de un an, un an şi jumătate, poate doi ani de zile pentru a corecta puţin deficitele bugetare şi pentru a crea condiţii pentru a relansa ţara noastră”, a adăugat președintele interimar. 

Președintele interimar a spus că doar alegerea lui Crin Antonescu în cea mai înaltă funcție de stat e o „garanție” de colaborare între șeful statului și majoritatea parlamentară care va da Guvernul. 

„Alegerea domnului Crin Antonescu va însemna garanția unei stabilități și a unei colaborări indiferent care va fi arhitectura Guvernului în viitor, iar alegerea unui alt președinte ar putea pune probleme în această colaborare. 

Cred că având în vedere că se profilează mai puțini candidați care au șanse va fi o competiție dură pentru turul II și rezultatul va fi dat de mobilizarea partidului, de prestația candidaților. Campania de prezidențiale e o campanie de candidat. 

Sunt de acord că azi ar fi bine să fim rezervați cu privire la sondajele de opinie, au fost diferențe catastrofale la alegerile anteriore. Cred că va fi o campanie vie și românii vor putea alege așa cum vor considera de cuviință”, a spus Ilie Bolojan. 

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a dezvăluit luni, la emisiunea „Sinteza Zilei”, de la Antena 3 CNN, că mai mulți oameni „care îl respectă” i-au spus să candideze la alegerile prezidențiale. 

„Nu eu am luat în calcul o astfel de candidatură, dar e adevărat că oameni care mă respectă au spus că din sondajele de opinie există o oportunitate mare acum pentru o astfel de candidatură, dar asta ar fi însemnat un joc pe o persoană de a profita de o anumită conjunctură, dar care ar fi dus la probleme foarte importante în relațiile din această coaliție de guvernare, pentru că am făcut o înțelegere pe care și eu am am o girat-o, să nu mai repetăm greșelile de anul trecut.

Asta a fost realitatea și cred că dacă suntem niște oameni responsabili, nu putem să nu fim conștienți că oamenii nu au încredere în politicieni pentru că nu și-au respectat înțelegerile și angajamentele față de alegători, dacă noi nu ne respectăm înțelegerile între noi, ne respectă pe noi alegătorii? 

O astfel de situație ne-ar f dus într-o instabiliatate politică și dacă nu vrem ca ratingul României, care e foarte jos, nu mai putem fi retrogradați decât într-o situație în care să nu mai primim credite.

Dacă va fi ales un președinte care va intra în conflict cu majoritatea parlamentară va fi o șansă foarte mare vom fi retrogradați, pentru că țara noastră nu mai suportă aceste conflicte”.

„Funcția de președinte al României este foarte importantă și contează mult pe cine vor alege românii. Având legitimitatea a milioane de voturi reprezintă țara noastră  exterior, dar și în interior în raport cu celelalte puteri, cu Executivul, cu majoritatea parlamentară, cu alte isntituții, cu Justiție, președintele poate să contribuie la ceea ce se întâmplă în țara noastră și are puteri care se situează între puterile președintelui Macron de exemplu sau ale unei președinte dintr-o republică parlamentară. Trebuie să scoatem țara noastră din situația dificilă în care se găsește din punct de vedere economic-bugetar, ani de zile am cheltuit mai mult decât ne-am putut permite. Pentru asta e nevoie de colaborare între președinte și majoritatea parlamentară care dă un Guvern. Dacă va fi ales un președinte care va colabora, va fi un factor în plus pentru a scoate țara din această situație. dacă va fi ales un președitne care va intra în conflict cu majoritatea parlamentară, vom avea probleme mari în sectorul bugetar, care se vor muta în economie, în banii oamenilor. Dacă nu reducem deficitele, nu controlăm inflația, nua ducem bani europeni, nu reducem birocrația, nu vom putea reseta lucrurile.”

Întrebat despre propunerea Elenei Lasconi de a interzice TikTok în timpul alegerilor prezidențiale, Ilie Bolojan a spus că nu este de acord. 

„Cei care candidează fac tot felul de declarații. Eu nu îmi pot permite. Nu cred că se va pune problema ca vreun site să fie închis sau o aplicație de genul TikTok să fie închisă, decât în situații cu totul excepționale, dar sper să nu avem o astfel de situație. Eu sunt convins că nu vom ajunge într-o astfel de situație”, a spus Ilie Bolojan. 

„Nu cred că ne mai putem permite să mai fim într-o situație ca cea de anul trecut. E exclus să se mai anuleze alegeri. Cu sigruanță, cât timp există acest război, cât timp țările europene susțin Ucraine, există un interes din partea Rusiie de a dezangaja acest sprijin creând probleme în interiorul acelei țări, astfel încât energia acelei țări, capacitatea ei de a lua decizii să fie limitate, iar energia să fie consumată pe lucruri din interior. Cu siguranță nu vom fi într-o situație ideală, dar nu mai e nicio scuză pentru nicio autoirtate dacă se mai întâmplă acest lucru. Eu exclud, discutând cu AEP, ANCOM, CNA șamd, toți știu care au fost problemele și sper că sistemul va funcționa, astfel încât partea care ține de chestiuni care nu au nicio legătură cu realitate, care dezinformează în totalitate să nu mai aibă efectele pe care le-a avut. Și aspecte care țin de atacuri care pot apărea să fie ținute într-o zonă a normalului”, a spus Ilie Bolojan. 

„Nu cred că se pune problema ca România azi să aibă de ales în SUA și Europa. Cred că este o temă falsă și ceea ce am făcut și în această perioadă a fost să ne consolidăm aceste parteneriate strategice, care au însemnat apărare în primul rând, dar și economic, americanii au investit sume importante în România

A doua chestiune a fost apartenența la UE și aici a dominat partea economică. Cel mai important partener comercial e Germania. Orice lucru bun care se întâmplă în economia europeană are efecte și la noi.

N-am avut suficiente investiții pentru că nu am avut autostrăzi. Reconstrucția Ucrainei va face din zona noastră o zonă foarte importantă. Orice proiect va trece prin România.

Nu avem ce să alegem, ci să colaborăm, să construim relații durabile cu SUA, cu UE, să fim o țară pe care te poți baza”, a spus Ilie Bolojan. 

Întrebat dacă și România ar trebui să urmeze exemplul Poloniei și să ceară să primesacă arme nucleare pentru a apăra flancul estic, Ilie Bolojan a declarat: 

„Să nu uităm că și în Polonia și în România sunt alegeri și trebuie făcută o analiză dacă o astfel de declarație nu a fost făcută și electoral. Suntem într-o situație în care sunt tratate de neproliferare a acestor arme, avem o strategie pe care țările care dețin arme nucleare o au și sunt amplasate în zone care asigură și capacitate de reacție, dar și protecție. azi suntem în situația în care un tanc care costă 20 de milioane de euro e distrus de o dronă care costă 5000 de euro, iar peste jumătate din loviturile directe din Ucraina au fost date de aceste drone. Fără să fiu specialist militar cred că e puțin probabil să se amplaseze arme nucleare foarte aproape de granița de est. Nu se impune să supralicităm și să venim cu astfel de declarații.” 

Întrebat cum îi va convinge România pe americani că flancul estic trebuie întărit, Ilie Bolojan a spus: 

„Cred că până la acest summit lucrurile vor evolua și într-o formă sau alta se va vedea direcția în care se duce acest război din Ucraina, sper că se va ajunge la o înțelegere, apoi la o negociere care să asigure că nu vom avea o pauză în conflict, ci să existe niște garanții de securitate în așa fel încât să nu existe posibilitatea unui nou război, care să facă Ucraina, care pe fondul slăbirii, să fie dărâmată foarte repede. România în afaraă de a saluta toate aceste negocieri, am lcurat și al participat la aceste summituri organizate de țările europene pentru a vedea în ce măsură se va accepta ca țările europene, pentru că asta a fost discuția și cu SUA, să asigure garanțiile pentru partea ucraineană. 

Și noi, deși am decis clar că nu vom trimite trupe în Ucraina, avem tot interesul ca acest flanc să fie întârit, vom participa la toate aceste calcule, simulări care se fac, ca să știm îm ce mîsură infrastrucra noastră poate fi pusă la dispoziție și folosită pentru a se întări acest flanc. 

Și de asemenea, suntem interesați ca bazele militare care sunt azi în România să rămână active, să existe militari ai forțelor NATO și lucrăm în acest sens, să ne asigurăm că planurile care țin de activitățile NATO sunt respectate. Asta e logica în care ne ducem. Toate țările NATO s-au angajat pentru a consolida flancul până la Marea Baltică. ”

Întrebat cât ar trebui să fie procentul din PIB pe care România să-l aloce pentru Apărare, Ilie Bolojan a răspuns: 

„Cred că în perioada următoare aceste aspecte legate de creșteri și ritmul în care va crește bugetul pentru Apărare se vor clarifica prin discuțiile tehnice care vor avea loc între responsabilii din NATO în pregătirea summitului. Nu cred că vom avea o creștere de pe-o zi pe alta a cheltuielilor militare. Cred că va crește etapizat. Dacă astăzi avem o creștere de 2,2% vom putea ajunge la 2,7%, 3%, eu cred într-o creștere etapizată, în doi, trei ani de zile, ca să ne continuăm achizițiile care să ne consolideze forțele armate și să facema chiziții integrate la nivel NATO, european, ca să participăm la activele militare de protecție care nu pot fi gestionate de o singură țară, cum e România, să ne gândim la scuturi antiaeriene, sateliți, aspecte de genul acesta. 

Ceea ce e important pentru noi ca țară e ca în perioada următoare să lucrăm pentru ca această suplimentare a bugetului pe apărare să se regăsească parțial și în economia românească. Acești bani e important să fie dați nu exclusiv pe a achiziționa armament din alte țări, ceea ce va trebui să facem, dar va trebui să integrăm și industria noastră de apărare în lanțurile de producție NATO și europene, astfel încât componente să fie produse aici sau companii românești să facă parte din aceste lanțuri. 

Urmează să avem întâlniri cu industria noastră de Apărare pentru a vedea care este capacitatea lor de a intra în astfel de parteneriate”. 

„Din punctul meu de vedere în momentul de față nu există o astfel de variantă. Două din pozițiile Administrației Trump au avut impact: prima chestiune ține de necesitatea ca țările europene să contribuie cu o sumă mai mare la cheltuielile care țin de NATO, o cerere și din primul mandat, există o acceptare generală din partea țărilor NATO și de aceea au apărut aspectele care țin de împrumutul care este garantat de UE pentru ca țările să-și poată crește cheltuielile, de apariția clauzei de salvgardare, ca o creștere de 1,5% suplimentară să nu fie prinsă în deficitul bugetar, di punctul ăsta de vedere cred că sunt toate condițiile ca la summitul NATO de la Haga să se clarifice aceste aspecte.

Al doilea aspect a  fost de reducere a forțelor americane din Europa în condițiile unei concentrări pe zona indo-pacificului și asta a fost o chestiune care s-a anunțat, la Pentagon se fac calcule, analize, dar asta nu înseamnă că SUA vor dezangaja din Europa sau România. Eu ce cred, cred că dacă suntem conștienți de ce s-a întâmplat în această țară, cred că progrese și liniștea de la graniță, s-au datorat scutului de la Deveselu, din care rolul SUA nu poate fi înlocuit de nimeni.

Când a apărut conflictul din Ucraina, am început să fim mai atenți la zona de securitate și diferitele ipoteze de a închide acest conflict. O primă etapă prin încetarea focului, a doua etapă printr-un acord în care Ucraina să rămână un stat care să se poată apăra, ar fi de natură să ne ajute și pe noi ca țară pentru că o Ucraină stabilă, care își desfășoară activitatea în niște granițe normal, e o condiție ca România să rămână în continuare o țară sigură. Iar securitatea de la Marea Neagră e de natură a asigura atât NATO prin bazele din țară, prin infrastructura portuară din Constanța, un pivot puternic la Marea Neagră, iar România prin această poziție geo-strategică și prin ceea ce a făcut în acești ani, prin participarea la teatrele de operații, prin investițiile în bazele militare, prin integrarea armatei noastre cu tehnologie americană, cu tehnologie europeană în NATO n-a făcut decât să aducă un plus la stabilitatea din zonă. 

Cred că în afară de suișurile și coborâșurile pe care dialogul pe care SUA îl au cu Europa în această perioadă, această colaborare care a însemnat totuși peste 70 de ani de pace în Europa și nu numai va continua și ăe mai departe pentru că e în beneficiul atât al SUA, cât și al UE. Cred că se vor regșa aceste aspecte. E adevărat orice fel de dispută suplimentară care ține de taxele vamale, care nu e gestionată corespunzător, poate genera niște tensiuni de tip comercial, dar sper că și aceste aspecte se vor rezolva în perioada următoare și vom rămâne în această formulă în care a, funcționat cu poate anumite reașezări, adică cote de responsabilitate mai mari pentru pareta eruopeană”, a spus Ilie Bolojan. 

Ilie Bolojan, președintele interimar al României, a declarat luni seara, în cadrul unui interviu exclusiv la Antena 3 CNN, că nivelul de dialog între România și administrația Trump trebuie consolidat. 

„Trebuie să înțelegem și perspectiva americană asupra libertăților pentru că au campanii foarte dure în Statele Unite ale Americii pe care le vedem că se derulează la fiecare ciclul electoral. Dar una este stabilitatea unui sistem politic american în care și interferențele străine nu au efectul pe care îl au în România. Din acest punct de vedere cu sigruanță dacă am fi fost o democrație cât se poate de consolidată ar fi trebuit să fim mai rezistenți la astfel de atacuri. Și atunci vicepreședintele JD Vance în acel discurs în care ne-a dat exemplu cred că a avut dreptate spunând că nici democrația noastră nu e în cea mai bună formă dacă prin astfel de atacuri hibride a putut fi afectat procesul electoral și cred că recâștigarea încrederii în instituții e un element foarte important și asta înseamnă inclusiv derularea unui proces electoral cât mai corect. ”, a spus Ilie Bolojan. 

Ilie Bolojan a comentat creșterea susținerii pentru partidele extremiste în România și anularea alegerilor prezidențiale din decembrie. 

„Anularea alegerilor prezidențiale a fost un lucru excepțional, de nedorit, din start un astfel de eveniment generează suspiciuni, în interior tot felul de scenarii care duc la o împărțire a societății între cei care cred că a fost o decizie justă și cei care cred că a fost un abuz. E clar că conform Constituției, Curtea avea această competență și a luat o decizie într-o competență constituțională. Așa cum apare din toate datele am avut o situație în care un candidat care cu toate că a avut o campanie bună în zona de online, a declarat cheltuieli zero și deci a fost o situația în care clar legislația finanțării campaniei electorale nu a fost respectată. Pe de altă parte suntem în situația în care toate țările europene nu sunt în situația de a avea un război fizic cu Rusia, ci sunt lucruri cât se poate de clare prin care orice fel de conflict social, nemulțmire este potențată, distribuită pe toate rețelele, orice narativ, orice candidat care vorbește în aceași cheie e promovat nu neapărat pentru că e un candidat care face un joc conștient, dar efectele promovării lui sunt de a sparge comunitatea, de a crea tensiuni, de a genera nemulțumire și neîncredere, și asta s-a întâmplat în toamna anului trecut”, a spus Ilie Bolojan. 

Comportamentul politicienilor a generat o scădere a încrederii în lumea politică, a mai spus Bolojan.

„Acum, din nou, trebuie să discutăm lucrurile cât se poate de corect și de cinstit. O astfel de situație are efecte și într-o societate în care neîncrederea în instituții și oamenii politici e destul de mare și noi, cei care am fost în politică în acești ani, am avut un comportament care, ne place, nu ne place, a generat o scădere a încrederii în lumea politică, în instituții. Eo realitate acest lucru, iar pe un astfel de fond, de teren al neîncrederii, orice sămânță de neîncredere, care e potențată și extrapolată, nu face decât să aibă efecte catastrofale. Și astfel, Curtea, constatând că a fost afectată competiția corectă, a decis anularea alegerilor”, a mai explicat președintele interimar. 

Ilie Bolojan a explicat de ce a ales să doarmă în Palatul Cotroceni. 

„A fost o decizie luată din două rațiuni: una datorită mandatului scurt, când ai trei luni nu te muți într-o vilă de protocol, îți muți toate lucrurile, poți sta și într-un loc mai mic, nu se întâmplă nimic. A doua chestiune a fost de eficiență: gândiți-vă că aici treci dintr-o cameră în alta, faci câteva minute până la birou și ai toată infrastructura aici (...). Câștigi timp, cel puțin o oră dus și întors, și mai puțini nervi pentru bucureștenii care nu se deplasează poate în trafic și văd o coloană (oficială n.red). Acestea au fost rațiunile”, a spus președintele interimar. 

„A doua zi după ce am ajuns aici, părea că în afară de problemele interne nu avem alte probleme. A început discuția dintre președintele Trump și Putin și de acolo au început să se rostogolească tot felul de știri, tot felul de evenimente care generau o percepție de instabilitate, dialogul UE-SUA a ajuns la un nivel care cred că trebuie îmbunătățit. Partea externă a dominat efectiv agenda în această perioadă. În loc să ne concentrăm pe partea de intern, toată activitatea acestei instituții a trecut pe a reprezenta România în acest context complicat în așa fel încât pe de-o parte să rămânem o țară sigură, dar în același timp conectată la fluxurile europene de dezvoltare.”, a spus Ilie Bolojan. 

Întrebat care e cea mai bună decizie care s-a luat în biroul din Palatul Cotroceni, Ilie Bolojan a afirmat că decizia de a plasa România pe o cale europeană a fost printre cele mai bune. 

„Cred că au fost multe decizii bune, decizia partidelor politice de a încerca să susțină o direcție pro-europeană în mandatul lui Iliescu, decizia de intrarea în NATO, în UE, un pachet de decizii care ne-au pus pe direcția bună, care ne-au permis să fim o țară sigură. Suntem o țară sigură, chiar dacă avem un război în vecinătate pentru că am intrat sub scutul NATO. Accesul la UE ne-a deschis accesul la piețe, nu doar investiții europene, dar și la fondurile europene care au contribuit la schimbările în bine. În fiecare zi iei decizii mai mici sau mai mari care într-o anumită formă pot să ajute România”, a spus președintele interimar.

27 de mii de oameni au vizitat Palatul Cotroceni de când președintele interimar Ilie Bolojan l-a deschis vizitatorilor. 

„Eu am o experiență în administrația publică locală și am înțeles că unul din lucrurile pe care oamenii și le doresc de a administrație e în primul rând respectul, uneori la performanță nu se așteaptă, la livrabile din păcate nu prea le-au văzut, dar chestiunile ce țin de respect sunt importante, iar asta nu costă foarte mulți bani. Să asiguri o transparență instituțională, să fii deschis cu oamenii, pentru că ne-au acordat încrederea, prin munca lor taxe și impozite din care ne încasăm salariile. Cred că e o formă de normalitate”, a spus Ilie Bolojan. 

Ilie Bolojan a declarat că speră că și viitorul președinte, care va fi ales în luna mai, va permite vizitarea Palatului Cotroceni, 

Interviul va fi în direct, de la Palatul Cotroceni, de la ora 21. Ilie Bolojan va răspunde la cele mai importante întrebări despre poziția României în negocierile de pace în Ucraina, despre alegerile prezidențiale din luna mai, precum și despre situația politică din țară.