Scenariile furtunii perfecte. Ce se poate întâmpla dacă CCR anulează primul tur al alegerilor prezidențiale

Alegerile din acest an continuă să vină cu surprize, chiar și după încheierea primului tur cu un rezultat extrem de neașteptat. Ascensiunea fulgerătoare a candidatului Călin Georgescu, intrat în turul doi de pe primul loc, inexplicabilă pentru sociologi, politologi și alți experți, a pus autoritățile statului român în alertă – astăzi, Consiliul Suprem de Apărare a Țării se va reuni pentru a discuta un posibil „risc la siguranța națională”, existând indicii că acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali pun în pericol procesul electoral democratic din România. În plus, și CCR va discuta două contestații, ale foștilor candidați Popescu și Terheș. Cei doi cer nici mai mult, nici mai puțin decât anularea alegerilor prezidențiale. Este, însă, posibil acest lucru? Și ce s-ar întâmpla dacă CCR chiar decide că procesul electoral a fost viciat de o asemenea manieră încât se impune repetarea primului tur?

Președintele Klaus Iohannis a convocat CSAT pentru posibila implicare a Rusiei în alegerile din România. Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, ședința va avea loc joi.

„Președintele României, Klaus Iohannis, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care va avea loc joi, 28 noiembrie 2024, începând cu ora 14:00, la Palatul Cotroceni. Pe ordinea de zi a Ședinței Consiliului se află analiza unor posibile riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.

După alegerile de duminică, când candidatul independent Călin Georgescu a reușit să câștige primul tur al scrutinului, în spațiul public s-a discutat despre posibila implicare a unor actori externi în procesul electoral din România. 

De asemenea, campania lui Georgescu de pe rețeaua chinezească TikTok a atras atenția autorităților. Miercuri, președintele AEP, Toni Greblă a declarat pentru Antena3.ro că a sesizat ANAF pentru a verifica conturile influencerilor care au făcut campanie pentru Călin Georgescu, în condițiile în care acesta nu a declarat nicio sumă cheltuită în campania electorală.

Rezultatul surpinzător obținut de Călin Georgescu duminică a fost aplaudat de Kremlin, presa rusă comentând în termeni elogioși rezultatul alegerilor despre care a spus că au fost câștigate de un „aliat al Rusiei”.

De asemenea, marți, ideologul lui Putin, Alexandr Dughin, a comentat și el alegerile din România, spunând despre Georgescu că „este mult mai ușor să ai de-a face cu un astfel de politician decât cu altcineva pentru Rusia.” Ideologul lui Putin spune că „acest candidat patriot” nu va ajuta Moldova să se apropie de Uniunea Europeană. 

CCR analizează două contestații

Curtea Constituțională a României urmează să analizeze două cereri pentru anularea primului tur al alegerilor prezidențiale 2024. Oficialii CCR au transmis că urmează să discute solicitările, joi, la ora 11:00.

Foștii candidați Cristian Terheş şi Sebastian Popescu au depus fiecare câte o solicitare având ca obiect „anularea alegerilor prezidenţiale în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024”. 

Potrivit legii, alegerile pot fi anulate în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă, iar ordinea candidaților din al doilea tur a fost influențată de această fraudă.

Conform Articolului 52 din Constituția României, aliniatul 1, „Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor”.

Ce se întâmplă dacă CCR decide să anuleze alegerile din 24 noiembrie

Potrivit informaţiilor Antena3.ro, CCR nu va da o decizie de anulare a primului tur al prezidenţialelor înainte de votul de duminica viitoare pentru parlamentare, pentru a nu alimenta şi mai mult un val de ură la adresa partidelor politice. Se vorbeşte deja despre o mare surpriză pe care ar putea să o producă partidul lui Călin Georgescu. Mai exact, există temeri că pe un val de ură care ar putea creşte tot pe reţelele sociale, AUR, SOS şi partidul lui Georgescu ar putea aduna în jur de 40% sau chiar mai mult, lucru care i-ar ajuta chiar să revendice formarea unui guvern. 

Din acest motiv, decizia CCR ar urma să vină marţi. Judecătorii CCR vor cere, joi, documente şi informaţii de la instituţiile statului, inclusiv de la CSAT. Apoi ar putea rămâne  „în pronunţare", până după alegerile parlamentare. 

În cazul în care decizia CCR va fi pentru anularea alegerilor prezidențiale, o decizie fără precedent în istoria post-decembristă a României, asta ar însemna că turul unu se va desfășura din nou la exact două săptămâni de la data inițială a alegerilor, așa cum prevede Constituția României. 

Pentru că decizia ar veni după 8 decembrie, asta ar însemna că turul unu s-ar repeta în data de 15 decembrie, iar al doilea în 29 decembrie. 

În acest scenariu, e probabil că CCR va lua și decizia de a-l descalifica oficial pe candidatul Călin Georgescu, așa cum a făcut-o în trecut cu Diana Șoșoacă. Pentru că motivația de atunci a CCR în privința eliminării din cursă a lui Șoșoacă a fost că această candidată „pune la îndoială calitatea de membru în NATO și UE” a României. 

Practic, același lucru i se poate imputa și lui Călin Georgescu, care a făcut nenumărate afirmații despre dorința lui de a scoate România din NATO, pe care o consideră „cea mai slabă alianță”. 

Pentru că mandatul său expiră pe 21 decembrie, asta ar însemna fie că președintele Iohannis ar mai fi interimar câteva zile până la numărarea tuturor voturilor și validarea alegerilor de Curtea Constituțională, fie că președintele Senatului va prelua interimar funcția până la finalizarea întregului proces electoral. Pentru că e o situație care nu s-a mai întâmplat niciodată în istoria României, e neclar ce ar putea să se întâmple din acest punct de vedere, însă mandatul noului președinte ar putea să înceapă chiar din ianuarie 2025.

Ce ar însemna, pe plan politic, anularea alegerilor și excluderea lui Georgescu

O astfel de decizie a CCR ar schimba, în mod evident, situația politică în prag de alegeri parlamentare, în condițiile în care ea este oricum extrem de volatilă ca urmare a rezultatelor șocante din primul tur.

Este posibil ca o astfel de decizie a CCR să conducă la o radicalizare și mai acută a electoratului partidelor extremiste - în principiu AUR și SOS - și la o creștere puternică a numărului celor care sunt dispuși să le voteze. De asemenea, așa-zisul „Partid al Oamenilor Tineri” (POT), o formațiune fondată în 2023 și condusă de o fostă deputată AUR, care și-a anunțat susținerea pentru Georgescu înainte de turul unu și care, acum, îndeamnă la susținerea lui și în turul doi, ar putea să se alăture acestei grupări de partide extremiste în Parlamentul României. 

POT deja a început să-și facă o campanie tot mai vizibilă în mediul online, inclusiv pe TikTok, folosind metode similare cu cele ale lui Călin Georgescu. Acest partid a fost înregistrat în registrul partidelor pe 9 martie 2023, are sediu în Deva și este condus de Anamaria Gavrilă, o fostă deputată AUR care a părăsit formațiunea în 2021, la mai puțin de un an de la alegerea pe listele partidului lui George Simion.

Nu doar atât, această formațiune a început să împartă și pliante în țară și începe să capete un profil tot mai evident de partid aflat în spatele lui Călin Georgescu, deși acesta din urmă a avut declarații critice la adresa partidelor despre care a spus că ar trebui să dispară.

Astfel, dacă reușește să preia electoratul lui Călin Georgescu, iar AUR și SOS reușesc să-și mobilizeze electoratele, este posibil ca Parlamentul României să aibă o majoritate tehnică de partide de extremă dreapta care să poată și să impună formarea unui guvern de coaliție.

Cum ar putea arăta o repetare a turului unu

Repetarea turului unu al alegerilor prezidențiale ar veni și el cu o serie de provocări pe care liderii politici și partidele vor trebui să le gestioneze. Din această privință, există inclusiv posibilitatea ca o parte dintre candidații independenți și dintre candidații partidelor democratice care au subperformat să decidă să renunțe informal la candidaturile lor și să o susțină pe cealaltă candidată din turul doi, Elena Lasconi.

Ilie Bolojan a dat inclusiv semnale în această privință, într-o declarație la Antena 3 CNN de miercuri seară. Noul lider al PNL a spus că „dacă din nou, ipotetic, toți candidații ar candida din nou înseamnă că nu am învățat nimic” pentru că „am avut deja un vot, am avut un sondaj de opinie real”.

Întrebat dacă PNL ar fi dispus să-l „sacrifice” pe Ciucă, Bolojan a răspuns: 

„Am spus că dacă se va întâmpla, vom gândi, vom vedea ce-i de făcut. Așa cum am încurajat un dialog între candidați pentru că oricine avea cont de Facebook vedea acea furie.

Am crezut că se va duce în cealaltă parte, dar acum știm care sunt datele și cred că comportamentele raționale trebuie să primeze. Sunt convins că nu știu dacă toate partidele vor câștiga la fel de mult dar sigur nu vor pierde și cei care vor câștiga vor fi românii”.

E greu de spus care ar fi ramificațiile directe ale anulării alegerilor, dar e cert că ar putea exista o formulă în care mai mulți candidați decid să se așeze în spatele Elenei Lasconi pentru a crea un „cordon sanitar” în jurul singurului candidat extremist rămas în cursă. De cealaltă parte, e posibil ca avântul candidatului George Simion să crească în acest context, iar mulți dintre cei care l-au votat din convingere pe Călin Georgescu să decidă să-l susțină pe șeful AUR, ca alternativă sau ca „răzbunare”.

Scenariul politic în cazul în care CCR nu anulează alegerile

Situația politică în așteptarea alegerilor parlamentare de duminică rămâne extrem de volatilă chiar și dacă CCR decide să nu anuleze alegerile prezidențiale de săptămâna trecută. 

Riscul unei majorități de extremă dreapta formată de AUR, SOS și POT rămâne real și în acest scenariu, mai ales în contextul în care POT pare să fie potențat de candidatura lui Georgescu și de succesul acestuia în primul tur.

Pe de altă parte, e de așteptat și că USR, având în vedere prezența candidatei sale în turul doi, va obține un scor mai mare decât până acum. Pentru USR, rămâne în cărți o guvernare alături de PNL și UDMR, varianta ideală pentru Elena Lasconi, mai ales dacă USR obține un scor bun, între 20 și 25 de procente. Totuși, ea nu exclude nici o posibilă formulă de guvern de uniune națională în care să fie co-optat chiar și PSD, pentru a-i marginaliza pe extremiștii AUR, SOS și POT.

„Este posibil un dialog cu PSD. Suntem într-un foarte mare pericol cu influența Rusiei la alegerile parlamentare.  E foarte posibil un guvern de uniune națională. Dacă vrem să păstrăm țara pe direcția Vest, trebuie să ne unim forțele. Ideal ar fi un guvern de centru-dreapta, dar poate fi nevoie și de un guvern de uniune națională”, a declarat Elena Lasconi la Observator.

În ce privește PSD și PNL, cele două formațiuni s-ar putea aștepta la scoruri care să fie ușor peste performanțele candidaților la prezidențiale. Adică dacă Ciolacu a obținut 19,15%, e probabil că PSD va ajunge cel puțin la minimul său istoric - alegerile europarlamentare din 2019, la care a obținut 22,5%.

În cazul PNL, e de așteptat ca partidul să se apropie de pragul de 12%, cu patru puncte peste prestația lui Nicolae Ciucă la aceste alegeri. 

În același timp, rămâne de văzut dacă acest val anti-sistem va provoca o prăbușire și mai accentuată pentru partidele tradiționale și dacă va duce la consolidarea și altor partide non-tradiționale fără reprezentare parlamentară în prezent, precum REPER.