Lista candidaților la alegerile prezidențiale 2024. Cine a intrat în cursa pentru Președinția României

Lista de candidați la alegerile prezidențiale 2024 arată că scena politică este mai dinamică și mai diversă ca niciodată. Candidații pentru președinție reprezintă un spectru larg de ideologii și promisiuni, reflectând preocupările și aspirațiile electoratului român. În acest context, alegerile prezidențiale din 2024 se dovedesc a fi un moment crucial pentru hotărârea direcției viitoare a țării.

Vom explora în detaliu lista de candidați la alegerile prezidențiale 2024, în ordinea de înscriere pe buletinul de vot, și vom analiza miza fiecărei candidaturi.

Elena Lasconi este candidata USR

După un mandat de primar la Câmpulung Muscel, în care a abordat proiecte de modernizare urbană și atragerea de fonduri europene, Elena Lasconi și-a propus să își extindă inițiativele la nivel național și și-a anunțat candidatura pentru alegerile prezidențiale 2024, din partea formațiunii pe care o conduce - USR. Lasconi, care a lucrat în televiziune, a câștigat vara aceasta al doilea mandat de primar, iar anul trecut a fost implicată într-o controversă legată de poziția privind familia tradițională, care a provocat tensiuni în partid și în familie. Promisiunile sale electorale vizează apărarea democrației, reformarea educației și sănătății, dar și consolidarea relațiilor României cu NATO și UE.

George Simion, candidatul AUR la prezidențiale

Co-fodator și lider al partidului AUR, George Simion este în prezent deputat în Parlamentul României și va candida la președinția României. Este cunoscut pentru pozițiile sale naționaliste și eurosceptice. A pus bazele AUR în 2019, iar un an mai târziu formațiunea intra în parlament, unde a adoptat o poziție de opoziție față de guvern, criticând măsurile luate de autorități, în special în contextul pandemiei de COVID-19, dar și în cazul referendumului pentru familie.

Marcel Ciolacu candidează din partea PSD

Liderul Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, intră în competiția prezidențială cu o viziune centrată pe justiție socială și incluziune economică. Ciolacu, care pleacă în cursă din poziția de premier, își propune să abordeze provocările economice cu care se confruntă România prin politici orientate spre creșterea salariilor și pensiilor și prin consolidarea sistemului de protecție socială. Programul său electoral include inițiative pentru reducerea sărăciei și îmbunătățirea accesului la servicii esențiale precum sănătatea și educația. 

Nicolae Ciuca, candidatul PNL la alegerile prezidențiale 2024

Nicolae Ciucă, fost general în Armata Română și prim-ministru, este figura centrală a Partidului Național Liberal (PNL) în cursa electorală. Cu un bagaj de experiențe în domeniul militar și o poziție fermă pentru valorile europene și transatlantice, Ciucă aduce promisiunea stabilității și siguranței naționale. Campania sa se axează pe modernizarea infrastructurii, întărirea structurilor de securitate și protejarea intereselor României pe scena mondială. Are în vedere continuarea proiectelor de dezvoltare demarate în guvernările anterioare și promite o conducere competentă, bazată pe un management riguros al resurselor.

Kelemen Hunor candidează din partea UDMR

Preşedinte al UDMR, Kelemen Hunor candidează la alegerile prezidențiale 2024, fiind a patra oară când se înscrie în cursa pentru cea mai înaltă funcție în stat. El a spus că va candida pentru a arăta problemele reale ale României, atât pentru români, cât și pentru maghiari. În vârstă de 56 de ani, Kelemen Hunor unul din cel mai longevivi parlamentari activi ai României, fiind la al șaselea mandat consecutiv, începând cu anul 2000. Din februarie 2011 este președinte al UDMR.

Mircea Geoană, candidat independent la alegerile prezidențiale

Mircea Geoană a deținut până de curând funcția de secretar general adjunct al NATO și candidează ca independent la alegerile prezidențiale 2024. Geoană promite să aducă o schimbare semnificativă în viața politică din România. Înainte de a intra în politică, Mircea Geoană a avut o carieră diplomatică. Între 1996 și 2000 a fost ambasador al României în Statele Unite. A intrat în PSD în 2001, a fost președinte al formațiunii între 2005 și 2010 și președinte al Senatului României între anii 2008 și 2011. În 2009, a candidat la alegerile prezidențiale, însă a pierdut în fața lui Traian Băsescu. 

Ana Birchall, candidată independentă

Ana Birchall, fostă ministră a Justiției, și-a depus candidatura ca independentă pentru funcţia de preşedinte al României la Biroul Electoral Central pe data de 4 octombrie. Promite, printre altele, că va face „politică de calitate, adevărată”. Până în 2019, când a fost exclusă din PSD, Ana Birchall a avut mai multe funcții de top în Guvernul României și s-a bucurat de o imagine foarte bună, fiind considerată una dintre cele mai active și implicate femei din politica românească. Ana Birchall a revenit în prim-plan în ianuarie 2022, când a fost numită în funcția de Reprezentant Special pentru Proiecte Strategice și Relații Internaționale în cadrul Nuclearelectrica, funcție din care a demisionat în primăvara acestui an.

Alexandra Păcuraru candidează din partea ADN

Alexandra Păcuraru este candidata partidului Alternativa pentru Demnitate Națională (ADN) - a cărui președintă este - la alegerile prezidențiale. Este jurnalista și și-a anunțat candidatura cu un clip video în care se prezintă drept româncă autentică, fiică, mamă, soție, antreprenor, profesionist media, moderator și realizator tv. Candidata ADN anunță că, alături de formațiunea politică pe care o reprezintă, a pregătit un proiect de țară bine fundamentat pentru următorii 20 de ani, care propune soluții concrete pentru problemele României. „Viziunea și misiunea mea sunt clare: România trebuie să devină o mare familie, în care fiecare să trăiască într-un mediu sănătos, sigur și prosper, unde fiecare părinte este susținut și oricare cetățean este respectat”, spune ea.

Sebastian Popescu, candidatul Partidului Noua Românie

În vârstă de 42 de ani, Sebastian Constantin Popescu este absolvent al Facultății de Medicină Veterinară din Timișoara și președintele Partidului Noua Românie. Candidează pentru a doua oară la prezidențiale. În 2019 a fost cel mai tânăr dintre cei înscriși în cursa către Cotroceni.

Ludovic Orban candidează la prezidențiale pentru prima dată

Ludovic Orban a fost premier al României, iar în prezent este președinte al partidului Forța Dreptei și candidat la prezidențiale. Guvernarea sa, care a fost din 4 noiembrie 2019 până în 7 decembrie 2020, a fost marcată de pandemia COVID-19, perioadă în care Guvernul a luat măsuri dure pentru a opri răspândirea virusului. În decembrie 2020 a demisionat din funcția de premier, iar ulterior a fost ales președinte al Camerei Deputaților. Anterior funcției de premier, a fost ministru al Transporturilor și preșețdintele PNL. El nu a mai candidat până acum la prezidențiale.

Călin Georgescu, candidat independent

Călin Georgescu și-a depus candidatura ca independent, sub deviza „partidul meu este poporul român”. Fostul funcționar a fost asociat de-a lungul anilor cu AUR și cu alte mișcări naționalist-ortodoxe. Numele lui a ajuns prima oară în atenția publică după alegerile parlamentare din 2020, când a fost propunerea AUR pentru funcția de premier al României. Propunerea a ajuns pe masa președintelui Klaus Iohannis, care însă l-a nominalizat ca premier pe Florin Cîțu (PNL). Călin Georgescu este un personaj controversat, după ce i-a lăudat pe legionar Corneliu Zelea Codreanu și mareșalul nazist Ion Antonescu. Pentru declarațiile sale, pe numele său a fos deschis un dosar penal, în anul 2022.

Cristian Diaconescu, candidat independent

Fost ministru de Externe al României, Cristian Diaconescu candidează ca independent. Înainte de a intra în politică, a fost diplomat și a deținut funcții în cadrul MAE. Cariera sa politică a început odată cu numirea sa ca Secretar de Stat pentru Afaceri Bilaterale în cadrul Ministerul Afacerilor Externe. În Guvernul României, a deținut funcția de ministru de Externe în guvernele Adrian Năstase (martie 2004 - decembrie 2004), Emil Boc (decembrie 2008 -octombrie 2009) și Mihai Răzvan Ungureanu (martie 2012-mai 2012). Din martie 2004 până în decembrie 2004 a fost ministru al Justiției, fiind implicat în procesul de aderare a României la Uniunea Europeană. În anul 2008, a candidat la alegerile locale pentru funcția de primar al Bucureștiului. Cristian Diaconescu a fost dintre inițiatorii fundației Mișcarea Populară, înființată în martie 2013 în jurul lui Traian Băsescu.

Cristian Terheş, candidat la prezidențiale din partea PNCR 

Cristian Terheş candidează pentru funcţia de preşedinte al României din partea Partidului Naţional Conservator Român (PNCR). „Candidatura PNCR - Partidul Naţional Conservator Român la prezidenţiale şi parlamentare este o etapă importantă pentru crearea unui pol conservator naţional suveranist care să-şi asume fără frică, atât de la Cotroceni, cât şi din Parlamentul României, idealuri pe care le împărtăşesc milioane de români, idealuri pe care le putem împlini construind o Românie puternică, sigură şi prosperă. Am arătat în Parlamentul European că am puterea, determinarea şi cunoaşterea ca, folosind forţa cuvântului şi printr-o poziţie fermă dar echilibrată, să lupt cu rezultate pentru drepturile românilor şi interesele României", a scris Cristian Terhes pe Facebook. El a menţionat că obiectivul său ca preşedinte este de "a face o Românie puternică, sigură şi prosperă, astfel încât cei plecaţi să se întoarcă, iar cei rămaşi să nu mai plece, ci să-şi dorească cu toţii să-şi îndeplinească visurile şi destinul în această ţară binecuvântată de Dumnezeu". "Am fost, sunt şi voi fi mereu credincios naţiunii române!”, a adăugat Terheş.

Silviu Predoiu a fost ofițer de informații externe

Silviu Predoiu este fost director interimar al Serviciului de Informații Externe (SIE) și în prezent este președintele Partidului Liga Acțiunii Naționale care îl susține în cursa pentru Cotroceni. A lucrat ca inginer geolog, dar apoi, timp de 30 de ani, a fost ofițer de informații exerne. În 2005, a fost numit prim-adjunct al directorului SIE, funcție pe care a ocupat-o până în anul 2018. 

Lista completă a candidaților la alegerile prezidențiale 2024

Sunt 14 candidați la alegerile prezidențiale 2024, primul tur, din data de 24 noiembrie. Biroul Electoral Central a stabilit cum va arăta buletinul de vot stabilind ordinea candidaților prin tragere la sorți.

Iată lista completă a candidaților la alegerile prezidențiale 2024, cu numele complete, formațiunile pe care le reprezintă, în ordinea de pe buletinul de vot:

• Elena-Valerica Lasconi (USR)
• George-Nicolae Simion (AUR)
• Ion-Marcel Ciolacu (PSD)
• Nicolae-Ionel Ciucă (PNL)
• Mircea-Dan Geoană (independent)
• Kelemen Hunor (UDMR)
• Ana Birchall (independentă)
• Alexandra-Beatrice Bertalan Păcuraru (Alternativa pentru Demnitate Națională)
• Sebastian-Constantin Popescu (Partidul Noua Românie)
• Ludovic Orban (Forța Dreptei)
• Călin Georgescu (independent)
• Cristian Diaconescu (independent)
• Cristian-Vasile Terheș (Partidul Național Conservator Român)
• Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale)

Ce spun sondajele 

Un sondaj CURS făcut public la sfârșitul lunii septembrie îl creditează pe Nicolae Ciucă cu șanse să intre în al doilea tur al prezidențialelor, împreună cu Marcel Ciolacu. Astfel, pentru votul în primul tur al alegerilor, Marcel Ciolacu ar primi 29% dintre opțiunile electoratului, iar Nicolae Ciucă 18%. Mircea Geoană s-ar afla pe locul al treilea, cu 16%, urmat de Elena Lasconi cu 12%, George Simion - 11%, Cristian Diaconescu - 4% și Cristian Terheș - 2%. 

Un sondaj realizat la comanda USR, în prima jumătate a lunii octombrie, arată că în turul 2 al alegerilor prezidențiale ar urma să se confrunte Marcel Ciolacu și George Simion. Liderul PSD este creditat cu 23,4 %, iar liderul AUR, cu 19,8%. Locurile 3 și 4 sunt ocupate de Mircea Geoană și Elena Lasconi, departajați de o zecime de procent: 17,2%, respectiv 17,1%.

Aceasta este lista de candidați la alegerile prezidențiale 2024. Primul tur al alegerilor va avea loc pe data de 24 noiembrie, iar cel de-al doilea tur, pe 8 decembrie, când românii își vor alege președintele dintre primii doi clasați în urma primului tur.