O boală care afectează preponderent copiii, identificată în Republica Democratică Congo, a atras atenția la nivel mondial. De la sfârșitul lunii octombrie, au fost raportate câteva sute de cazuri, cu efecte grave înregistrate mai ales la copii mai mici de cinci ani. Cercetătorii OMS care caută să afle cauza acestei boli pe care au numit-o boala X sau sindromul febril, au conturat o nouă ipoteză acum: nu ar fi vorba despre o nouă boală ci despre una cunoscută, malaria, care este agravată în combinație cu alții factori locali, scrie scientificamerican.com.
Peste 400 de persoane care locuiesc în zona Panzi din Republica Congo s-au îmbolnăvit în ultima lună şi jumătate. Peste 30 dintre acestea au murit, cei mai mulţi copiii sub 5 ani. Boala provoacă simptome asemănătoare cu infecţiile respiratorii, precum: febră, dureri de cap, tuse, dureri musculare.
Specialiştii au descoperit că din 12 probe colectate de la pacienți, 10 au fost pozitive şi pentru malarie. Însă nu se ştie dacă este provocată de un virus sau de o bacterie dar specialiştii spun că ar avea transmitere erogenă.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a transmis că în prezent boala aflată în curs de testare nu reprezintă o îngrijorare majoră. Experţii şi-au intensificat însă cercetările pentru a afla cauza acestei boli. Focarul este localizat într-o zonă rurală unde unde infrastructurile sanitare sunt aproape inexistente.
În 2022, Organizația Mondială a Sănătății a adunat 300 de oameni de știință care să studieze 25 de familii de virusuri și bacterii și să creeze o listă cu patogeni. Pe această listă este inclusă și Boala X.
Când vine vorba de boala X în RDC, un lucru pe care îl uităm adesea este că majoritatea bolilor provin de la animale. Există o transmitere de la animal la om. Și asta înseamnă că nu suntem în armonie cu natura”, a declarat fondatorul echipei de cercetare African BioGenome Project. El a observat că impactul uman asupra biodiversității creează vulnerabilități care permit ca bolile animalelor să se răspândească la oameni.
Placide Mbala, virusolog care conduce departamentul de epidemiologie din cadrul Institutului Național de Cercetare Biomedicală din Congo a explicat într-un interviu ce se știe până acum despre boala X și ce măsuri sanitare s-au luat până acum.
În ce privește măsurile în vigoare pentru gestionarea focarului, el a spus că accentul se pune pe izolarea pacienților afectați, realizarea comunicării riscurilor și implementarea măsurilor preventive generale.
"Oferim îngrijire de susținere, cum ar fi medicamente de bază și asistență pentru populația afectată. Odată ce probele de înaltă calitate sunt analizate, sperăm ca răspunsul să fie cât mai adaptat de la caz la caz", a spus el.
Mbala a precizat că modalitatea de răspuns la boală s-a îmbunătățit semnificativ de când Ministerul Sănătății a format o echipă multidisciplinară care să facă cercetări.
"Sprijinul OMS și Africa CDC a fost în primul rând logistic, asigurându-se că echipele de investigație pot ajunge la fața locului și pot efectua munca de teren. Dar, deoarece agentul patogen nu a fost pe deplin identificat, este dificil să se ofere asistență dincolo de managementul general al focarelor", a spus el.
Potrivit lui Mbala, comunicarea este esențială, iar Ministerul Sănătății a îndemnat la calm populația și pune accent pe informarea localnicilor cu privire la măsurile preventive și menținerea încrederii că cercetările vor duce la un rezultat rapid.
Întrebat din punct de vedere epidemiologic, cum se compară acest focar cu alte focare de boală din Congo, el a răspuns: "RDC se confruntă frecvent cu focare din cauza întinderii geografice, a infrastructurii și a condițiilor de mediu. În timp ce acest focar ridică provocări unice, țara are o experiență importantă în răspunsul la crizele de sănătate. Folosind această expertiză, suntem încrezători în capacitatea noastră de a limita rapid acest focar."
Întrebat de ce apar astfel de focare în mod repetat în Congo, el a vorbit despre o combinație de factori - geografie, deficit de infrastructură, malnutriție și probleme ale sistemului de sănătate.
"Odată ce probele sunt analizate și înțelegem agentul patogen, vom face un plan de răspuns țintit. Între timp, echipele noastre vor continua să ofere îngrijire de susținere și să îmbunătățească comunicarea pentru ca oamenii să înțeleagă care sunt riscurile.", a adăugat Mbala.
