Într-un sat din Buzău, oamenii trăiesc neobișnuit de mult. Secretele longevității lor sunt acum descifrate de specialiști

Experţii Senatului Ştiinţific al Fundaţiei „Dan Voiculescu” pentru Dezvoltarea României au mers în localităţile în care trăiesc foarte mulţi români care au depăşit vârsta de 85 de ani pentru a afla secretul longevității. Una dintre aceste comune este Pardoşi, din judeţul Buzău. Acolo, o echipă multidisciplinară, formată din medici, însoțiți de un psiholog, antropolog și sociolog desfășoară cea de-a doua etapă a proiectului „Harta Longevităţii”. Datele obținute vor oferi o înțelegere mai profundă asupra longevității și calității vieții în rândul vârstnicilor din România, oferind recomandări clare pentru crearea sănătății și bunăstării la nivel național. 

Echipa multidisciplinară a ajuns și în comuna buzoiană Pardoși, acolo unde mai bine de 10% din populație are peste 85 de ani. Aici au fost recoltate analize de sânge pentru determinarea indicatorilor de longevitate.

Gabriela Voicu, asistentă medicală: „Asta urmărim cu efectuare acestor analize, să vedem care este numitorul comun, de ce oamenii aceștia au ajuns la vârsta aceasta. În plus, efectuăm și un test de genetică pentru vârstă biologică care ne arată intoleranțe alimentare, care este vârsta biologică vizavi de vârsta cronologică a lor”. 

Cei mai mulți locuitori din Pardoși trăiesc mult peste media pe țară. Asta şi pentru că au avut şi încă păstrează un stil de viaţă total diferit faţă de cel pe care îl cunoaştem noi astăzi. 

„Am fost munciți, dar și hrăniți. În timpul ăsta am avut vaca cu lapte, am avut oi în curte, păsări, de toate, grădină…”, spune Matilda Ştefan, localnică în vârstă de peste 80 de ani.

Călina Chințoiu, o altă octogenară, mărturisește: „Ieri am pus mâna pe coasă și am cosit. Nu am cum să stau... Muncesc de când eram mică. Făceam ce zicea mama”.

Secretul longevității pare să stea într-o viață trăită într-o zonă liniștită, departe de agitația marilor orașe, iar, poate cel mai important aspect, este alimentația. Oamenii de aici consumă în foarte mare măsură doar alimente din gospodăria proprie și muncesc cât este ziua de lungă. Fac asta chiar dacă au ajuns la o vârstă înaintată.

„Deci, ăsta e secretul. Munca și mâncarea bună”, spune o altă femeie în vârstă, Maria Porumb. Ea susține că nu cumpără niciodată mâncare din magazin: „Tai o pasăre și fac o ciorbita, mai fac o fripturică, mai fac o tocăniță...”.

Echipa care a efectuat cercetarea în localitatea buzoiană va analiza atât sănătatea fizică, cât şi echilibrul emoțional, dar și obiceiurile zilnice ale bătrânilor.

Răzvan Dumitru, sociolog: „Eu, ca sociolog, fac niște interviuri cu ei pentru a vedea contextul mai larg în care trăiesc, stilul de viață, mediul în care și-au desfășurat activitatea, ce fel de activități au avut de-a lungul vieții, factorii de consum, ce au consumat - lucruri care intră la stilul de viață”.

Proiectul „Harta Longevității în România” derulat la nivel național de Senatul Științific al Fundației „Dan Voiculescu” pentru Dezvoltarea României ne aduce mai aproape de secretele unei vieți lungi. Din poveștile de viață ale celor mai longevivi români, dar și din analizele genetice efectuate, experții descoperă lecții prețioase despre cum putem îmbunătăți calitatea vieții și susține o îmbătrânire activă și sănătoasă pentru toți. Rezultatele preliminare ale proiectului de cercetare vor fi prezentate pe 9 octombrie, la Academia Română.