Un demers în premieră pentru România aduce la lumină secretele vieţii lungi. Este vorba despre proiectul "Harta Longevităţii în România", derulat de Senatul Ştiinţific al Fundaţiei Dan Voiculescu pentru dezvoltarea României, care cartografiază și analizează zonele din țară unde oamenii trăiesc o viață mai lungă și mai sănătoasă. Vom afla la final care sunt factorii ce contribuie la longevitate în țara noastră.
Proiectul deja a început prin studierea localităţilor în care sunt procente mari de oameni care au trecut de 85 de ani. Astfel, povestea comunei Pardoşi din judeţul Buzău a fost prezentată miercuri, la News Hour with CNN.
Localitatea Pardoşi din judeţul Buzău mai are doar 315 locuitori. De zece ori mai puţin decât avea înainte de Revoluţie. Dar chiar şi aşa, conduce topul naţional la număr de seniori de peste 85 de ani raportat la populaţia totală: 10,16%. Acest procent este de cinci ori mai mare decât media națională de 1,92%.
„Bunicul meu a trăit 96, tatăl meu 96, mama mea 80 de ani, 90 de ani.”, spune Nicolae Chiriac, localnic.
„Depopularea a început masiv după alunecările de teren care au avut loc înainte de revoluție. În 77 și 81. Comuna avea peste 3.000 de locuitori și era o zonă bine dezvoltată economic și agricol. Ca urmare a alunecărilor, mulți au fost strămutați în zone apropiate Râmnicului, comuna Valea Râmnicu, comuna Grebunu.”, a povestit Iulian Preda, primarul din Pardoși, la Antena 3 CNN.
„N-am dus lipsă de nimic. Da...Cartofi de grădină, ceapă de grădină, tot, ardei, țuică de prune, bem câte un păhăruț dimineața, la prânz unu. Eu am băut toată viaţa mea, dar am băut cât a trebuit, nici mai mult, mai puțin.”, spune Valerică Asanache, localnic.
Citește și
Cu sau fără un păhărel, oamenii lucrează în sat de dimineaţa până seara. Mâinile lor muncite nu îşi găsesc starea nici atunci când stau.
„Mă scol dimineață dau la curcan, dau la pui, mătur, scutur, spăl vasele, treburile de casă…Mai prin grădină, mai sap, mai prășesc, mai mătur, mai greblez.”, povestește doamna Florica Darie.
„De dimineața și până seara am activitate în grădină: vie, roșii, ardei, curcănei, pui, rațe, porc. Dacă nu fac nimic nu mă simt bine.”, spune un alt localnic.
Sunt obişnuiţi de mici cu munca. Dar niciodată nu au considerat-o a fi o corvoadă. Mai ales că în copilărie o împleteau cu distracţia.
„Copilăria mea a fost foarte frumoasă. Mă trimitea tăticu cu oile. Eram mică și mă duceam cu oile, cu cârlanul vara. Asta asta am făcut acasă, cât am fost acasă.”, a mai povestit doamna Florica.
Citește și
„Ne duceam, jucam și noi mingea, eram copii, eram mulți atunci, ce să mai... și jucăm și noi mingea, aveam un teren acolo și ne reîntoarcem înapoi și plecăm, luam cârlanii, boii, ce avem, vacă.”, își amintește Niţă Manda, localnic
În schimbul muncii, copiii de atunci nu aşteptau nimic. Erau bucuroşi să o facă, mai ales că ştiau că le va asigura oricând o cină copioasă cu ingrediente naturale.
„Ne făcea ciorbă de păstai, ciorbă de pasăre. Avea tăticu 80 de oi şi mâncam brânză, tot mâncam numai din curte. Făcută (n.r. mâncare)…Nu ne ducem să cumpărăm ca acum, cum se duce acum și cumpără de la magazin orice.”, spune Florica Darie.
Proiectul de cercetare "Harta longevității în România", desfășurat la nivel național de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, analizează factorii care influențează longevitatea seniorilor din localitatea Pardoşi, urmând să prezinte concluziile.
