Alegerile și referendumul din Republica Moldova și alegerile din weekend din Georgia schimbă radical percepțiile în Uniunea Europeană, în condițiile în care devine evident că blocul se află într-o luptă asimetrică tot mai dură cu regimul Putin pentru influență în fostele țări sovietice, scrie Politico.
Vreme de ani de zile, Uniunea Europeană a fost încrezătoare că agenda sa liberală și democratică, dar și promisiunea prosperității europene vor conduce R. Moldova și Georgia departe de orbita Kremlinului și mai aproape de Occident – o perspectivă care a fost susținută și de sondajele care arătau că ambele țări au majorități semnificative pro-europene.
Alegerile recente, însă, fac Europa să pună la îndoială acest optimism cu privire la viitorul european al spațiului ex-sovietic. Republica Moldova a votat pentru aderare la o diferență extrem de mică, referendumul fiind validat pentru opțiunea „Da” cu doar 50,4 procente. De cealaltă parte, în Georgia, e de așteptat ca partidul de guvernare de orientare pro-Kremlin, să câștige din nou alegerile și să pună în aplicare proiectul său iliberal care va face țara incompatibilă cu aderarea la blocul european.
Pentru UE, determinarea adversarului său de la Kremlin este descurajantă.
Îngrozită de rezultat, președinta pro-europeană a R. Moldova, Maia Sandu, a vorbit despre „asaltul fără precedent al Rusiei împotriva democrației și libertății” în țară. Deși sondajele recente arătau că moldovenii susțineau în proporție de 60 de procente aderarea la blocul european, pentru multă parte din noapte, cât s-au numărat voturile, a părut că opoziția pro-rusă va câștiga referendumul.
Și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat rapid că rezultatul strâns s-a datorat schemelor murdare ale Rusiei și a insistat că UE va merge înainte cu procedura de a primi țara în blocul european.
„În fața tacticilor hibride ale Rusiei, Moldova ne arată că este independentă, că est puternică și că-și dorește viitorul european”, a spus ea.
Totuși, rezultatul din Republica Moldova face mult mai vizibile limitele influenței UE, în condițiile în care Putin se proclamă parte a unei alianțe de anvergură anti-occidentală.
Marți, Putin îl va găzdui pe dictatorul Xi Jinping, pe premierul indian, și pe președinții iranian și turc împreună cu alți 15 șefi de stat.
Rusia încearcă de mai multe vreme să reunească în cadrul organizației BRICS mai multe țări, cu scopul de a se opune intereselor euro-americane.
Mită și dezinformări
Scara la care rușii au intervenit în Republica Moldova pentru a obține acest rezultat este evidentă.
Într-un comunicat transmis după încheierea numărătorii, șeful misiunii de observare a Institutului Național Democratic, fostul ministru de externe Pekka Haavisto, a raportat eforturi serioase de a submina procesul electoral.
„Cea mai mare amenințare pentru integritatea acestor alegeri a fost de anvergură largă și a fost o campanie concertată de influență malignă dinspre Rusia, în colaborare cu personaje din Moldova. S-au folosit tactici precum manipularea, cumpărarea de voturi și alte forme de finanțare ilicită a activității politice”, a declarat el.
Alți observatori spun că rezultatul favorabil pentru UE din Republica Moldova a fost miraculos, având în vedere anvergura campaniei rusești.
„Moldovenii au demonstrat rezistență în fața unei implicări străine fără precedent”, a declarat congresman-ul Peter Roskam, care a condus misiunea de observare la alegeri și referendum.
Oficialii moldoveni au vorbit în mod repetat de sumele mari de bani pe care rușii le pun în conturile votanților obișnuiți, cu câteva săptămâni înainte de vot. Autoritățile de la Chișinău acuză Rusia și pe interpușii săi locali că au folosit mită sub formă de sume mari de bani pentru a determina cetățenii să voteze anti-UE și să se unească în spatele pro-rusului Stoianoglo.
„Estimăm că 20 de procente dintre voturi au fost corupte, iar operațiunea Rusiei ar fi de aproximativ 150 de milioane de euro”, spune Valeriu Pașa, manager de program la think-tank-ul moldovean WatchDog.md.
„Fără această mită electorală masivă, rezultatul ar fi complet diferit. Așa că, în aceste condiții extrem de dure, faptul că avem o majoritate pentru aderare este deja un rezultat foarte bun”, spune el.
Un pariu ratat
Într-o declarație pentru Politico înainte de votul de duminică, fostul ministru de externe moldovean, Nicu Popescu, a declarat că referendumul a fost convocat pentru a „rezolva odată pentru totdeauna dezbaterea internă din țară”, înainte ca votanții să meargă să aleagă un nou parlament, în vara anului viitor. Atunci, partidele pro-europene și Maia Sandu se vor confrunta din nou cu rușii și interpușii lor.
Pariul pare că a fost ratat. În loc să arate unitate, referendumul a creat o nouă situație ambiguă și o cale pentru pro-ruși să divizeze din nou societatea. În plus, a convins Kremlinul că operațiunile pe bani pentru a influența Republica Moldova funcționează.
„Aceste rezultate preliminare accentuează cât de dificil e pentru UE să integreze țările post-sovietice. Pentru că Republica Moldova se pregătește de alegeri parlamentare în 2025, aceste clivaje vor modela dezbaterea politică în lunile care urmează”, spune Marta Mucznik, analistă la Crisis Group.
Situația rea din R. Moldova reverberează și pentru Georgia, care se confruntă cu o serie de alegeri și mai complicate – partidul pro-rus de guvernare, Visul Georgian, promite interzicerea opoziției dacă obține suficiente voturi.
Observatorii avertizează cu privire la faptul că țara e pe cale să fie din nou capturată de Rusia, în condițiile în care puterea de la Tbilisi adoptă pe bandă rulantă legi similare celor promovate de regimul Putin, acestea făcând o eventuală aderare la UE imposibilă.
„A venit vremea ca oamenii care realizează politici publice în Occident să se trezească și să vadă că războiul Rusiei nu e limitat doar la Ucraina. El are ca scop să învingă lumea democratică oriunde Moscova crede că poate să-și exercite influența.
În timp ce europenii și americanii, care au aversiune la risc, calculează pe bază de tactici individuale, Putin are o întreagă strategie și încearcă activ să câștige”, spune Ivana Stadner de la Fundația pentru Apărarea Democrațiilor de la Washington.
