Summit de criză la Paris. Tusk: Relația cu SUA intră într-o nouă etapă, sub Trump. Scholz: Nimeni nu poate impune un dictat Ucrainei

Giorgia Meloni a dezvăluit într-un interviu pentru Corriere della Sera că mai mulți lideri ai națiunilor europene care nu au fost invitate la summit-ul de criză au sunat-o pentru a cere explicații.

Premierul italian le-a spus liderilor de la masa discuțiilor că „toată Uniunea Europeană a contribuit financiar și militar” la războiul din Ucraina, motiv pentru care blocul comunitar ar trebui să găsească împreună o poziție comună. 

„Toată Uniunea Europeană a contribuit financiar și militar la acest război, încă un motiv pentru a nu diviza și pentru a găsi și menține o poziție comună”, le-a spus Giorgia Meloni liderilor UE și NATO, care s-au reunit ieri la Paris într-un mini-summit, potrivit Corriere della Sera. 

La discuțiile de la Paris, Giorgia Meloni le-a transmis liderilor europeni și NATO că chestiunea centrală „rămâne și este cea a garanțiilor de securitate.” 

Premierul italian a citat din președintele american JFK în fața liderilor europeni și NATO. 

Europa este pregătită să preia iniţiativa pentru a oferi garanţii de securitate Ucrainei, a afirmat secretarul general al NATO, Mark Rutte.

„Europa este pregătită şi are voinţa să se întărească, să preia iniţiativa în a oferi garanţii de securitate Ucrainei”, a declarat Mark Rutte, precizând că asta este ce „reţine”  din reuniunea la invitaţia preşedintelui francez, Emmanuel Macron.

„Europa este pregătită să investească mult mai mult în securitatea noastră”, a adăugat oficialul, recunoscând, însă, că „detaliile vor trebui să fie decise”. „Dar angajamentul este clar”, a afirmat el.

Descumpăniţi de dialogul ruso-american cu privire la Ucraina, liderii ţărilor-cheie europene reuniţi la Paris au părut, totuşi, divizaţi în privinţa conţinutului unor astfel de angajamente de securitate, în special în ceea ce priveşte eventuala trimitere de trupe în Ucraina.

Unii, precum Franţa şi Regatul Unit, s-au dovedit a fi în favoarea ei, în anumite condiţii, dar alţii, precum Germania în special sau Polonia, au considerat această discuţie prematură.

O delegaţie a Rusiei, din care fac parte Serghei Lavrov şi Iuri Uşakov, consilierul pentru politică externă al dictatorului Vladimir Putin, a sosit, luni, în Arabia Saudită, unde urmează să se întâlnească cu oficiali americani de rang înalt, a anunţat televiziunea de stat rusă, relatează AFP, conform Agerpres.

Rossiya24 a publicat imagini cu responsabilii ruşi coborând din avion la Riad. „Principalul obiectiv este să începem o normalizare reală a relaţiilor dintre noi şi Washington”, a declarat Iuri Uşakov.

El a afirmat, luni, că Rusia şi SUA nu au convenit încă asupra modului în care vor lansa negocierile de pace, precizând că Statele Unite nici nu şi-au desemnat un negociator şef pentru tratativele cu Rusia, în timp ce Departamentul de Stat al SUA a menţionat că prima reuniune ruso-americană, ce va avea loc, marţi, în capitala saudită, Riad, nu va fi o negociere cu privire la războiul din Ucraina.

Iuri Uşakov a confirmat că întâlnirea din Arabia Saudită este şi o reuniune pregătitoare a unui summit al președintelui american cu dictatorul rus, care conform unor surse de presă este preconizat să se desfăşoare tot în Arabia Saudită până la sfârşitul lunii februarie.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene a transmis un mesaj pe Twitter după summit, alături de o fotografie cu liderii prezenți.

„Astăzi, în Paris, am reafirmat că Ucraina merită pace prin forță. Pace care îi respectă independența, suveranitatea, integritatea teritorială și care vine cu garanții de securitate ferme.

Europa își asumă propria contribuție la ajutorul militar oferit Ucrainei.

În același timp, avem nevoie de o creștere rapidă a apărării în Europa”, a scris Von der Leyen.

Același mesaj a fost publicat și de Antonio Costa, președintele Consiliului European.

Today in Paris we reaffirmed that Ukraine deserves peace through strength.

Peace respectful of its independance, sovereignty, territorial integrity, with strong security guarantees.

Europe carries its full share of the military assistance to Ukraine.

At the same time we need… pic.twitter.com/xdAnkeWr4v

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) February 17, 2025

Prim-ministra guvernului Danemarcei, Mette Frederiksen, a averizat specific cu privire la un armistițiu care nu va fi de durată și care doar va da Rusiei timp să se regrupeze și să atace din nou Ucraina sau o altă țară europeană.

„Rusia amenință întreaga Europă în acest moment, din păcate”, a spus ea, adăugând și că nu există niciun semn că Rusia își dorește pacea.

Ea a reiterat, la fel ca toți liderii prezenți, că o pace durabilă nu va putea fi obținută fără o implicare directă a ucrainenilor în discuții. De asemenea, Frederiksen spune că liderii europeni ar trebui să se concentreze pe ce pot face în răspuns la decizia SUA de a discuta cu regimul de la Kremlin.

„Cel mai important lucru aici și acum este ca ucrainenii să obțină ce au nevoie pentru a nu pierde acest război și să fie în cea mai bună poziție posibilă la negocieri”, a mai spus ea.

Emisarul special al preşedintelui Trump pentru Rusia şi Ucraina, Keith Kellogg, a dat asigurări, luni, la Bruxelles, că Statele Unite nu vor impune un acord Ucrainei pentru a pune capăt războiului, relatează AFP, citată de Agerpres.

Kellogg, aflat în vizită la sediul NATO din Bruxelles, este aşteptat, miercuri, în Ucraina pentru o vizită de trei zile în cursul căreia urmează să aibă o întrevedere cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

Această vizită vine în contextul în care Statele Unite şi Rusia se vor reuni, marţi, la Riad, pentru un prim contact la nivel înalt de la declanșarea invaziei rusești a Ucrainei.

Potrivit emisarului american, revine preşedintelui ucrainean să decidă dacă acceptă sau nu acordul care ar putea rezulta din aceste discuţii ruso-americane.

„Decizia ucrainenilor este o decizie ucraineană”, a afirmat el după întâlnirea cu reprezentanţii ţărilor membre NATO.

„Zelenski este liderul ales al unei țări suverane şi aceste decizii sunt ale lui şi nimeni nu le va impune unui lider ales al unei țări suverane”, a mai spus emisarul american.

Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, spune că toți participanții de la summit au avut „viziuni similare” pe toate problemele cheie din perspectiva sa.

Liderul polonez a spus că nu au fost luate încă decizii obligatorii, dar că a fost importantă alinierea tuturor perspectivelor.

El a accentuat importanța implicării în decizie a tuturor aliaților NATO, inclusiv a Regatului Unit, pentru ca alianța să vorbească pe o singură voce.

Tusk a mai spus că relațiile Europa-SUA intră într-o nouă etapă sub Trump, în condițiile în care liderii europeni realizează că trebuie să devină mai autosuficienți și să-și crească radical cheltuielile pe apărare. El a cerut capacități de apărare europeană mult mai solide.

Liderul polonez a reiterat și că orice formulă de pace în Ucraina trebuie să fie dreaptă și de durată și că guvernul ucrainean trebuie să fie implicat în orice negociere de pace.

„Este foarte important faptul că SUA sunt dispuse să ofere o soluție de rezervă, chiar dacă nu sunt trupe la sol. Sigur că mai sunt multe discuții de organizare, dar, în general, atmosfera a fost pozitivă și europenii vor să se angajeze.

E multă furie aici pentru că nici europenii, nici ucrainenii nu vor fi la masa negocierilor de la Riad. Dacă europenii spun că vor să fie și ei la acea masă – de ce nu suntem? Ei bine, ca să vii cu niște planuri, să fii angajat, dacă vrei locul acela.

Tocmai de aceea, reacția multor europeni la prezența generalului Kellog la NATO, pe de-o parte, și întâlnirea de aici dau impresia și atmosferă că trecem de la reacție la ideea de a face planuri, de a intrat în joc și de a ne asigura că se întâmplă ceva.

Mulți europeni au interpretat comentariile vicepreședintelui Vance ca fiind sfârșitul alianței transatlantice. Cum rămâne cu NATO? Vicepreședintele a spus la începutul discursului că suntem o singură familie. O familie transatlantică, un lucru important. 

Mă concentrez să mă asigur că Alianța continuă să funcționeze și că toți sunt angajați în favoarea NATO dar ne așteptăm cu toții ca europenii să-și crească contribuția și pe bună dreptate. Cu toții trebuie să facem mai multe să oferim tot ce e necesar, să producem destule arme și muniție. În ce privește Ucraina, europenii au trecut de la reacție la ideea de a face planuri și de a susține un dialog.

Sugestia lui Trump că Europa ar trebui să-și crească cheltuielile de apărare la cinci la sută e nerealistă, nici măcar SUA nu e la acest nivel”, a declarat secretarul general al NATO.

Ready and willing. That’s my take from today’s meeting in Paris. Europe is ready and willing to step up. To lead in providing security guarantees for Ukraine. Ready and willing to invest a lot more in our security. The details will need to be decided but the commitment is clear. pic.twitter.com/Y4ClrX94Qe

— Mark Rutte (@SecGenNATO) February 17, 2025

Pedro Sanchez, prim-ministrul guvernului Spaniei, spune că „Europa își dorește pacea”, dar că trebuie „păstrate principiile pe care este bazată ordinea internațională”.

„O pace dreaptă pentru Ucraina și arhitectura europeană de securitate sunt inseparabile”, a adăugat liderul spaniol.

De asemenea, prim-ministrul suedez, Ulf Kristersson, a spus că țara sa și regiunea largă nordic-baltică este reprezentată de șefa guvernului danez, Metter Frederiksen. El a insistat că toți cei numiți susțin „cu unanimitate și cu fermitate Ucraina”.

„Noi venim la discuțiile de la Paris spunând că nicio discuție despre Ucraina nu trebuie să se poarte fără Ucraina și că sprijinul pentru Ucraina trebuie să fie crescut și accelerat”, a spus Kristersson.

Olaf Scholz dă primele declarații după încheirea discuțiilor dintre liderii europeni. Cancelarul german spune că „niciun dictat nu poate fi impus Ucrainei”. El a mai spus și că Europa trebuie să continue să sprijine Ucraina, indiferent de ce se întâmplă la alte negocieri.

„Salutăm inițiativa pentru negocieri de pace, dar pentru noi e clar că asta nu poate să fie un dictat”, a spus Olaf Scholz.

Cancelarul german a mai spus și că Ucrainei trebuie să i se permită să se apere, să-și continue drumul spre aderarea la Uniunea Europeană, să aibă o armată puternică. El a mai spus că aceste lucruri nu sunt negociabile.

Scholz a revenit și la ideea reformării legislației fiscale a UE, sugerând că orice cheltuială de peste doi la sută din PIB pe apărare ar trebui să fie exclusă din actualele restricții.

El a mai spus și că e nevoie de noi surse de finanțare, pentru ca ajutoarele pentru Ucraina să nu vină din tăieri de la bugetele publice interne.

Scholz a reiterat că discuțiile cu privire la desfășurarea de trupe europene în Ucraina pentru menținerea păcii sunt „premature”. Nu trebuie să existe o ruptură între SUA și Europa în domeniul apărării, a mai spus el, accentuând importanța alianței NATO.

Prim-ministrul britanic a declarat că orice acord de armistițiu sau de pce în Ucraina va trebui să reprezinte un „acord durabil de pace, nu doar o pauză pentru ca Putin să invadeze din nou”.

„E vorba și de o pace mai largă aici – securitatea și apărarea colectivă a Europei. Și cred că vorbim de o provocare pe mai multe generații”, a adăugat el.

Starmer mai spuen și că „trebuie, cu toții, să ne creștem angajamentele și capacitățile și ce facem pentru noi, ca europeni”, a concluzionat liderul de la Londra.

Liderii UE și NATO convocați de președintele francez Emmanuel Macron la Paris au ajuns la Palatul Elysee. Aceștia au fost întâmpinați de președintele Franței.

Este vorba de Keir Starmer, Olaf Scholz, Mark Rutte, Giorgia Meloni, Donald Tusk, Pedro Sánchez, Dick Schoof, Mette Frederiksen, Ursula von der Leyen, António Costa.

Potrivit The Guardian, președintele francez Emmanuel Macron a vorbit cu președintele american Donald Trump înaintea întâlnirii informale a liderilor europeni la Paris despre Ucraina, a declarat un oficial al președinției franceze pentru Reuters.

Oficialii Uniunii Europene nu au mandat pentru discuţiile de luni de la Paris cu privire la rolul Europei în orice încetare a focului din Ucraina , a declarat premierul slovac Robert Fico, adăugând că discuţiile nu privesc UE şi convocarea întâlnirii a afectat încrederea în bloc.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a exclus, luni, concesii teritoriale către Ucraina, prezentând o poziție dură în ajunul discuțiilor de marți cu echipa președintelui american Donald Trump din Arabia Saudită.

Lavrov a spus că nu se va vorbi de concesii teritoriale către Ucraina, din care aproximativ 20% din teritoriu este controlat de forțele ruse.

„Nu se poate vorbi despre posibilitatea unor concesii teritoriale către Ucraina în procesul de reglementare a războiului”, a spus Lavorv.

Citește declarația lui Lavrov AICI.

Polonia nu va trimite trupe în Ucraina, a declarat luni prim-ministrul Donald Tusk, înainte de a pleca spre Paris, la o reuniune de urgență la care se va discuta rolul Europei într-o eventuală încetare a focului în Ucraina, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

'Polonia va sprijini Ucraina așa cum a făcut-o până acum: organizatoric, în conformitate cu capacitățile noastre financiare, în termeni de ajutor umanitar și militar', le-a declarat Tusk reporterilor înainte de a se îmbarca spre Paris.

'Nu avem intenția să trimitem soldați polonezi pe teritoriul Ucrainei. Vom acorda sprijin logistic și politic statelor care vor dori poate să ofere astfel de garanții în viitor, precum garanții fizice', a continuat el.

Tusk a avertizat împotriva oricărei puneri sub semnul întrebării a alianței Europei cu Statele Unite.

'Polonia (...) poate și trebuie să joace un rol pozitiv. Prin aceasta înțeleg (să asigurăm) cooperarea cea mai strânsă posibilă între Polonia, Ucraina, Uniunea Europeană, Statele Unite, țări europene ca Marea Britanie și Norvegia. Nu poate exista loc pentru ''fie unul, fie celălalt'' - Uniunea Europeană sau Statele Unite', a mai declarat premierul polonez.

Tusk a mai apreciat că nu este momentul să fie gândită o alternativă la alianța militară transatlantică NATO, și a afirmat că statele care oferă garanții Ucrainei trebuie să fie sigure că le pot duce la îndeplinire.

'Trebuie să arătăm că suntem capabili de investiții mult mai mari în capacitățile noastre de apărare. Îi voi întreba pe prim-miniștrii dacă sunt capabili să ia decizii concrete', a mai declarat premierul polonez.

'Dacă Europa, și acesta este cazul astăzi, nu este în măsură să contracareze potențialul militar al Rusiei, atunci trebuie imediat să recuperăm întârzierea', a subliniat el înaintea reuniunii de la Paris, citat de AFP.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că Ucraina va considera nul orice eventual acord pe care l-ar putea încheia SUA şi Rusia la reuniunea lor bilaterală la nivel de miniştri de externe ce va avea loc marţi în capitala saudită Riad, în timp ce ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că doreşte la această întâlnire să asculte din partea omologului său american Marco Rubio propunerile Washingtonului de normalizare a relaţiilor cu Moscova, dar a exclus concesii teritoriale din partea Rusiei în Ucraina şi a exclus de asemenea prezenţa Europei la negocierile de pace, întrucât europenii doresc "să continue războiul", relatează agenţiile AFP, Reuters şi EFE, citate de Agerpres.

Mircea Abrudean nu consideră că absența țării noastre de la summit-ul de criză de la Paris, unde sunt doar 11 lideri din UE, este o „palmă” pentru România. Președintele interimar al Senatului este de părere că deciziile importante se iau la reuniunile formale, unde țara noastră va fi invitată „cu siguranță”, relatează Agerpres. 

Citește contiunarea AICI.

Președinta Comisiei Europene a ajuns, luni, la Paris, unde va pariticipa la Summitul convocat de președintele francez. 

„Tocmai am ajuns la Paris pentru discuții cruciale. Securitatea Europei este la un moment de cotitură. Da, este vorba despre Ucraina, dar este și despre noi. Avem nevoie de o mentalitate de urgență. Avem nevoie de o creștere a apărării. Și avem nevoie acum”, a scris von der Leyen pe X.

În același timp, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat organizarea unui summit restrâns.

Meloni: „Un răspuns la poziția SUA ar fi fost mai corect din partea Bruxelles-ului, cu un Consiliu European extraordinar, și să nu dăm încă o dată senzația că suntem un continent cu centre de putere diferite, ceea ce echivalează cu niciun centru de putere real”.

Citește și Surse: Ce le va spune Macron liderilor UE și NATO pe care i-a chemat la Paris

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, subliniază că reprezentanții ucraineni în Arabia Saudită nu vor participa la întâlnirea delegațiilor Statelor Unite și Federației Ruse . După cum relatează un corespondent al agenției Unian, Zelenski a spus acest lucru în timpul unei videoconferințe cu jurnaliști din Abu Dhabi. 

În special, șeful statului a fost întrebat dacă Ucraina va participa la întâlnirea reprezentanților Statelor Unite și Rusiei în Arabia Saudită. 

"Ucraina nu va accepta. Ucraina nu știa nimic despre asta. Ucraina consideră că orice negocieri despre Ucraina fără Ucraina nu are niciun rezultat și nu putem recunoaște niciun lucru sau niciun acord despre noi fără noi. Nu vom recunoaște astfel de acorduri", a subliniat Zelenski.

Președintele Ucrainei a sugerat că există probabil „o cale cu două sensuri” în relațiile dintre SUA și Rusia. El a adăugat că Statele Unite au dreptul să facă acest lucru dacă au probleme bilaterale.

"Și ca să fiu sincer, ei au vorbit despre asta înainte. Abia acum au început să vorbească despre asta în mod public", a spus Zelenski.

În același timp, după cum a explicat șeful statului, pentru a înlătura toate insinuările, delegația ucraineană efectuează o vizită oficială în Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită. Aceste vizite au fost aranjate în prealabil. Au fost întocmite documente relevante etc.

„Statutul de „vizită oficială” nu se obține într-o zi, două sau trei. Acest lucru este pur și simplu imposibil”, a spus Zelenski. 

Astfel, așa cum a spus Zelenski, vizita sa nu are nicio legătură cu lucrurile care se întâmplă în Arabia Saudită la nivelul reprezentanților Statelor Unite și Rusiei. Președintele a adăugat:

"Desigur, voi întreba Arabia Saudită, Alteța Sa Muhammad (Prințul Moștenitor, Primul Ministru al Arabiei Saudite Muhammad bin Salman al Saud), ce știe despre asta. Sunt doar curios."

În același timp, Zelenski a fost întrebat despre declarația președintelui american Donald Trump că, dacă Arabia Saudită ar fi scăzut prețul petrolului, războiul Rusiei împotriva Ucrainei s-ar fi oprit. 

"Nu știu cine poate face asta - prețuri mai mici. Cred că președintele Trump are cea mai mare resursă pentru asta, că el este cel mai puternic în această direcție, în energie, și o are în mâinile lui. Și cred că dacă își va stabili un obiectiv, va putea. Mi-aș dori ca el să poată scădea prețurile. Cu siguranță sunt de acord cu el că acest lucru va afecta foarte mult și sfârșitul războiului aceasta va accelera sfarsitul razboiului si va pune Putin intr-o situatie slaba”, a subliniat Zelenski.

Președintele Ucrainei a adăugat că va ridica problema reducerii prețurilor în timpul vizitei sale în Arabia Saudită.

El crede că Statele Unite au cea mai mare influență în sectorul energetic. 

„Dar avem alte lucruri despre care putem vorbi și propune”, a spus Zelenski.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi echipa sa de comisari se vor deplasa în Ucraina săptămâna viitoare, vizita urmând să coincidă cu împlinirea a trei ani - la 24 februarie 2022 - de la declanşarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, a anunţat luni executivul comunitar, transmite EFE.

"Săptămâna viitoare, când marcăm al treilea an de la declanşarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, va avea loc o vizită a colegiului (comisarilor) în ţară", a declarat purtătorul de cuvânt al executivului comunitar, Stefan de Keersmaecker, într-o conferinţă de presă.

Luni, Ursula von der Leyen va participa la summitul informal convocat de urgenţă la Paris pentru a analiza situaţia din Ucraina.

O zi mai târziu, marţi, Von der Leyen îl va primi la Bruxelles pe trimisul special al preşedintelui american Donald Trump pentru Rusia şi Ucraina, Keith Kellogg.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov, care urmează să participe marți la discuțiile cu oficiali americani în Arabia Saudită, a sugerat că nu vede niciun rol pentru Europa în negocierile de pace privind încheierea războiului din Ucraina.

„Nu știu ce ar face ei la masa negocierilor. Dacă vor „cerși” niște idei viclene despre înghețarea conflictului - în timp ce... înseamnă într-adevăr continuarea războiului - atunci de ce să-i invităm pe europeni acolo?" spune acesta, potrivit BBC.

Germania consideră "premature" discuţiile cu privire la eventuala trimitere de trupe în Ucraina, după ce Regatul Unit s-a declarat gata să trimită, dacă va fi necesar, soldaţi britanici ca forţă de menţinere a păcii, informează AFP, potrivit Agerpres.

"Ne-am exprimat de mai multe ori asupra faptului că trebuie iniţial să aşteptăm să vedem dacă şi cum se va instala, după cum sperăm noi, pacea în Ucraina", a declarat Christiane Hofmann, o purtătoare de cuvânt a guvernului german. "Apoi vom putea discuta despre condiţiile şi modul în care aceasta poate fi organizat", a adăugat ea.

Berlinul a făcut această declaraţie după ce premierul britanic Keir Starmer s-a declarat duminică gata să trimită soldaţi în Ucraina dacă aceasta se va dovedi necesar pentru a asigura securitatea Regatului Unit şi a Europei, iar luni şefa diplomaţiei suedeze nu a exclus trimiterea de trupe de menţinere a păcii în Ucraina.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să se ducă - miercuri - în Arabia Saudită, la o zi după negocieri ruso-americane la Riad, declară luni un purtător de cuvânt al preşedinţiei ucrainene, Serghii Nîkiforov, AFP.

Este vorba despre ”o vizită oficială prevăzută de mult timp”, declară Serghii Nîkiforov, fără să facă alte precizări.

Ucraina luptă împotriva unei invazii ruse de aproape trei ani.

Noua administraţie americană, a lui Donald Trump, s-a angajat să pună capăt acestei invazii.

Trimisul special al preşedintelui american Donald Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, se va deplasa marţi în Polonia pentru discuţii cu preşedintele polonez Andrzej Duda, a anunţat luni un consilier de stat, informează AFP, citată de Agerpres.

Această vizită intervine în condiţiile în care Donald Trump şi preşedintele rus Vladimir Putin au declarat că vor să înceapă discuţii pentru a pune capăt conflictului din Ucraina, declanşat de invazia Moscovei, în urmă cu aproape trei ani.

Kremlinul cere negocieri în Arabia Saudită între responsabili americani şi ruşi, pentru a discuta nu doar despre conflictul ucrainean, ci şi despre securitatea europeană în ansamblu.

"Generalul Keith Kellogg va fi invitatul preşedintelui polonez Andrzej Duda la Palatul Prezidenţial, mâine", a anunţat luni, la radio RMF FM, Wojciech Kolarski, consilier al preşedintelui polonez.

"Partea americană este cea care era interesată de aceste discuţii", a precizat el.

Duda, aliat al precedentelor autorităţi conservatoare poloneze, a legat relaţii strânse cu Donald Trump, criticând totodată Rusia pentru războiul declanşat împotriva Ucrainei.

Întrebat cu privire la poziţia lui Duda în discuţiile cu Kellogg, Kolarski a declarat că "Rusia nu poate câştiga acest război".

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov și asistentul președintelui Vladimir Putin, Yuriy Ushakov, zboară în Arabia Saudită pentru a se întâlni cu oficialii americani, relatează presa de stat rusă.

 Kremlinul a anunţat luni că marţi va avea loc o întâlnire între reprezentanţii Rusiei şi Statelor Unite în capitala Arabiei Saudite, Riad, la care se va discuta despre restabilirea relaţiilor bilaterale, pregătirile pentru un summit între preşedinţii ambelor ţări şi viitoarele negocieri de pace cu Ucraina, informează Reuters şi EFE, potrivit Agerpres.

Ministrul de externe ungar, Péter Szijjártó, a salutat reluarea discuțiilor la nivel înalt dintre Rusia și SUA, criticând liderii europeni „pro-război”, despre care el a spus că încearcă să împiedice un acord de pace pentru Ucraina.

Szijjártó a vorbit la o conferință de presă cu omologul său din Kazahstan.

Ungaria a fost de mult un critic vocal al răspunsului european la război și a cerut în mod repetat eliminarea sancțiunilor împotriva Moscovei.

Președintele american Donald Trump a spus că el însuși s-ar putea întâlni cu președintele rus Vladimir Putin în Arabia Saudită „foarte curând”.

„Cred că [Putin] vrea să înceteze lupta”, a spus Trump reporterilor. „Cred că vrea să se termine și ei vor să se termine repede. Ambii”, a spus el, adăugând: „Și Zelenski vrea să se termine”.

Întrebat dacă crede că Putin vrea să pună mâna pe toată Ucraina, Trump a spus: „Aceasta a fost întrebarea mea adresată lui — Dacă va continua... asta ar fi o mare problemă pentru mine”.

Trump a reafirmat că Zelenski va avea un cuvânt de spus în procesul de pace și a menționat posibilitatea de a permite națiunilor europene să cumpere arme fabricate de SUA pentru Ucraina.

Cu toate acestea, el și-a exprimat scepticismul cu privire la avertismentul lui Zelenski că Rusia ar putea escalada războiul dincolo de Ucraina dacă SUA se retrag din NATO.

Secretarul de stat american Marco Rubio a a ajuns în Arabia Saudită, unde va lua parte la discuțiile cu Rusia, care urmează să înceapă marți. Acestuia i se va alătura consilierul pentru securitate națională al SUA, Michael Waltz, și reprezentantul lui Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff.

El continuă prima sa vizită în Orientul Mijlociu de la preluarea mandatului luna trecută; a zburat la Riad din Israel, unde s-a întâlnit cu premierul țării Benjamin Netanyahu.

Trimisul special al președintelui american Donald Trump pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg, va vizita marți Varșovia, unde se va întâlni cu președintele polonez Andrzej Duda pentru a discuta despre discuțiile de pace despre Ucraina, a declarat un înalt oficial al administrației poloneze.

Cea mai bună variantă de pace pentru Ucraina este neutralitatea în schimbul teritoriului ocupat de trupele lui Vladimir Putin – cu o garanție de apărare occidentală solidă în cazul unui nou atac al Rusiei, se arată într-o analiză publicată de Foreign Policy. 

Vasil Filipchuk, consilier principal la Centrul Internațional pentru Studii de Politici și fost diplomat ucrainean între 1997 și 2012, arată în analiza "Singura pace viabilă pentru Ucraina" ceea ce el consideră a fi cea mai bună variantă de pace pentru guvernul de la Kiev: neutralitate în schimbul teritoriilor ocupate de ruși.

Fostul diplomat a afirmat că elitele politice ucrainene s-au confruntat cu o întrebare similară în urmă cu exact opt ani, când Donald Trump a ajuns pentru prima dată în fruntea Americii: "ce ar trebui să facă Kievul dacă Statele Unite aleg un președinte care vrea o înțelegere cu Rusia în privința Ucrainei?"

Citește în continuarea analiza AICI.

Pene de curent sunt în mai multe regiuni ucrainene în urma atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, spune operatorul de stat al Ucrainei de transport de energie electrică, Ukrengo.

Nu oferă alte detalii, dar cea mai mare companie privată de energie electrică din Ucraina, DTEK, raportează întreruperi în capitala Kiev și în regiunea mai largă, precum și în regiunea centrală Dnipropetrovsk.

Sunt și pene de curent în Herson, în sudul Ucrainei, relatează Roman Mrochko, șeful administrației militare a orașului Herson.

Într-un alt oraș din sud, Mykolayiv, aproximativ 100.000 de oameni au rămas fără încălzire în urma unui atac cu dronă rusă.

Între timp, ministerul rus al apărării spune că a interceptat și distrus 90 de drone ucrainene duminică seara.

Premierul britanic Keir Starmer a declarat că este gata să trimită trupe britanice în Ucraina ca parte a oricărei forţe de menţinere a păcii după război, încercând să arate Statelor Unite că naţiunile europene ar trebui să aibă un rol în discuţiile privind încheierea conflictului. Este prima dată când premierul britanic declară în mod explicit că are în vedere acest lucru, afirmația fiind făcută chiar înaintea discuțiilor liderilor europeni la Paris, luni, scrie The Guardian.

Starmer a declarat că nu a luat uşor decizia de a lua în considerare trimiterea militarilor britanici "în fața pericolului", dar asigurarea unei păci durabile în Ucraina este esenţială pentru a-l descuraja pe preşedintele rus Vladimir Putin de la alte agresiuni.

Suedia ar putea sprijini, de asemenea, misiunea de menținere a păcii postbelică a Ucrainei, a declarat ministrul său de externe.

„Acum trebuie să negociem mai întâi o pace justă și durabilă, care să respecte dreptul internațional, care să respecte Ucraina și care să asigure în primul rând că Rusia nu se poate retrage, își construiește forțe noi și nu poate ataca Ucraina sau o altă țară în doar câțiva ani”, a spus Mariei Malmer Stenergard.

„Odată ce avem o astfel de pace stabilită, trebuie să ne asigurăm că poate fi menținută și atunci guvernul nostru nu exclude nimic”, adaugă ea.

Reprezentanții României nu vor fi prezenți la reuniunea de urgență a liderilor europeni de la Paris, organizată de președintele francez Emmanuel Macron pentru a aborda tema „securității europene” și a războiului din Ucraina, a declarat duminică seara, pentru G4Media, Cristian Diaconescu, consilier prezidențial pentru apărare și siguranță națională. Potrivit surselor politice, administrația prezidențială este în contact permanent cu partenerii europeni, inclusiv francezi, pentru a fi informați în legătură cu discuțiile de la întâlnire, dar și pentru a prezenta poziția României.

Discuțiile, la care participă liderii din Franța, Germania, Marea Britanie, Spania, Olanda, Polonia, Italia, Danemarca, Antonio Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și secretarul general al NATO Mark Rutte vor aborda inclusiv cererea lui Trump ca Europa să își reducă dependența de sprijinul militar al SUA.

Discuțiile de la Paris au loc în timp ce diplomații de top de la Washington și Moscova se pregătesc pentru discuții față în față în Arabia Saudită.

Cine participă la discuții:

• Emmanuel Macron
• Olaf Scholz
• Mark Rutte
• Keir Starmer
• Giorgia Meloni
• Donald Tusk
• Pedro Sánchez
• Dick Schoof
• Mette Frederiksen
• Ursula von der Leyen
• António Costa