Serghei Lavrov e supărat pentru că alesul Moscovei, Călin Georgescu, nu va fi Președintele României și nu va putea susține Yalta 2

Ministrul de Externe Serghei Lavrov minte într-un interviu la o televiziune rusă privind alegerile prezidențiale din România. El susține că judecătorii Curții Constituționale l-au absolvit pe Călin Georgescu de „orice suspiciune” și ar fi putut să candideze însă Biroul Electoral Central a acționat la „ordinul” președintelui și i-a blocat candidatura. Serghei Lavrov adăugat că fostul candidat pro-rus nu a putut să candideze la președinția României pentru că nu l-a „certat” pe Vladimir Putin. 

Ministrul rus de Externe a mai sugerat că interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu este în interesul Occidentului care caută să submineze „fundamentele sistemului Yalta-Postdam”.

„S-a decis ca Călin Georgescu să nu candideze la președinția României, deși Curtea Constituțională a țării l-a absolvit de orice suspiciune. Însă Comisia Electorală Centrală a spus: „Nu ne interesează Curtea Constituțională, avem ordin de la președinte să nu-l lăsăm pe „ăsta” să intre, pentru că nu-l „ceartă” pe Vladimir Putin și pe Rusia. Prin urmare, „însușirea” genetică a Occidentului de a se simți constant hegemon continuă să submineze fundamentele sistemului Yalta-Postdam. Este un sistem foarte corect”, a spus Serghei Lavrov în interviul pentru Vesti. 

Serghei Lavrov a continuat: 

„Recunoscând că vom discuta cea de-a 80-a aniversare (de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial) am ales un citat din Franklin D. Roosevelt, pe atunci președintele SUA, care în martie 1945 a spus Congresului SUA după conferința de la Yalta: „Structura păcii mondiale nu poate fi munca unui singur om, unui singur partid, sau al unei singure națiuni. Nu poate fi doar o pace americană, o pace britanică, rusă, franceză sau chineză. Nu poate fi o pace a marilor națiuni sau a micilor națiuni. Trebuie să fie o pace care are drept fundament efortul cooperativ al întregii lumi”. Asta sintetizează esența principiilor care au stat la baza Cartei ONU, ceea ce liderii din prezenți ai Uniunii Europene au uitat”. 

Conferința de la Yalta a avut loc în urmă cu 80 de ani. Pe 11 februarie 1945 s-a trasat, în linii mari, harta Europei pentru următorii aproximativ 45 de ani. A fost a doua, dintr-o serie de trei, între „The Big Three”, respectiv Statele Unite, condusă atunci de Roosevelt, Rusia, condusă de Stalin, şi Marea Britanie, condusă de Churchill. Subiectul: soarta Germaniei şi împărţirea Europei în sfere de influenţă.

După Yalta au apărut Cortina de Fier şi Republicile Socialiste din România, Cehoslovacia, Ungaria şi Polonia. Yalta a fost considerată de mulţi o trădare faţă de aproape o jumătate de Europă. Acolo şi atunci s-a decis destinul multor naţii, după ce Rusia şi-a făcut jocul.

După conferința de la Yalta a urmat conferința de la Postdam din 16 iulie până pe 2 august 1945. Au participat reprezentanții URSS, Marii Britanii și SUA, cele mai mari și puternice forțe ale Aliaților. Înfrângerea Germaniei era totală, iar forțele aliate s-au reunit pentru a decide soarta națiunii cucerite. Conferinţa de la Potsdam a marcat sfârşitul cooperării dintre Aliaţi şi începutul Războiului Rece, o perioadă de tensiuni şi rivalităţi între Statele Unite şi Uniunea Sovietică, dar și împărțirea continentului european în sfere de influență. 

Dacă istoria poate fi dezbătută și interpretată, în prezent faptele din România rămân. Călin Georgescu nu a fost absolvit de „orice suspiciune de Curtea Constituțională” și nici interzis de Biroul Electoral Central. 

Biroul Electoral Central a respins candidatura lui Călin Georgescu pe motiv că acesta nu poate candida ca urmare a unor decizii CCR anterioare, printre care cea de respingere a candidaturii Dianei Șoșoacă și cea de anulare a alegerilor de anul trecut. Decizia BEC a fost contestată la Curtea Constituțională, care a decis să-i respingă definitiv candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din luna mai. 

Nu există nicio dovadă că președintele ar fi „ordonat” interzicerea lui Călin Georgescu. Există însă mai multe dosare deschise pe numele fostului candidat pro-rus. Georgescu este urmărit penal pentru săvârșirea a șase infracțiuni, cea mai gravă fiind cea de instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale.