Recomandare din top articole
Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova se pregăteşte intens pentru a combate încercările de fraudă. Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA a declarat că „Rusia lucrează activ pentru a submina alegerile din Moldova și integrarea sa europeană”. Între timp, au fost publicate machetele buletinelor de vot. Oamenii sunt încrezători că votul de pe 20 octombrie va schimba în bine viitorul lor.
Republica Moldova va avea de ales între consolidarea parcursului european sau reluarea legăturilor cu Moscova, la scrutinul prezidenţial decisiv de duminică, într-un context tulburat de războiul din Ucraina vecină.
Lidera Maia Sandu, care a întors cu hotărâre această fostă republică sovietică spre Occident, este favorită, în cursă fiind înscrişi 11 candidaţi.
Dar autorităţile avertizează împotriva încercărilor de destabilizare din partea Rusiei, care este acuzată că vrea să submineze referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană organizat în acelaşi timp.
Ea a produs o surpriză prin amploarea succesului său din 2020. De data aceasta, Maia Sandu, o fostă economistă în vârstă de 52 de ani, începe cu un avantaj clar.
Ea este creditată cu 36% din intenţiile de vot în primul tur, conform unui sondaj recent realizat de think tank-ul moldovenesc WatchDog, experţii mizând pe victoria ei „probabilă” în turul al doilea pe 3 noiembrie.
„Nu trebuie să ne oprim la jumătatea drumului”
În opinia preşedintei, care şi-a creat o statură internaţională în patru ani şi a obţinut deschiderea negocierilor cu UE, „nu trebuie să ne oprim la jumătatea drumului”.
Ieşită de sub oligarhii corupţi, „generaţia noastră are misiunea de a integra o Moldovă liberă şi democratică în marea familie europeană”, insistă ea.
De cealaltă parte, Alexandr Stoianoglo, un fost procuror în vârstă de 57 de ani susţinut de socialiştii pro-ruşi, este cu mult în urmă, fiind cotat cu 10% din intenţiile de vot.
El cere „restabilirea justiţiei” în faţa „intimidării” exercitate de autorităţi, dispuse, conform opoziţiei, să încalce drepturile în numele luptei împotriva ameninţării ruseşti.
Problema puterii de cumpărare ar putea fi şi ea o temă decisivă în alegeri, pe fondul inflaţiei record din ultimii ani.
În ceea ce priveşte referendumul care vizează înscrierea în Constituţie a obiectivului european, aproape 54% se declară favorabili, iar 35% sunt împotrivă, aproximativ jumătate percepând Rusia ca pe o ameninţare, conform aceluiaşi sondaj.
„Există o mulţime de minciuni şi ştim că Rusia investeşte mulţi bani în propagandă aici”, a declarat pentru AFP Augustina Dogot, o alegătoare de 23 de ani în trecere prin Chişinău. Mutată în Belgia, ea „vede condiţiile de viaţă din UE” şi vrea „acelaşi lucru” pentru ţara ei natală.
De la informaţii false şi până la un sistem masiv de cumpărare de voturi, „interferenţa rusă a atins un nivel fără precedent”, notează un studiu al New Strategy Center, cu sediul în România.
Rusia „şi-a schimbat strategia folosind un şir de candidaţi, dintre care unii pretind că sunt pro-europeni, pentru a desfăşura o campanie complexă de dezinformare”, care vizează în principal referendumul, a cărui rată de participare la vot va fi atent analizată.
Partidele pro-ruse au lansat o campanie de boicot şi, dacă nu se atinge pragul de 33% din alegătorii înregistraţi necesar pentru validarea rezultatelor, traseul european al Moldovei ar fi fragilizat.
„Bătălia finală sunt alegerile legislative din 2025”
„Bătălia finală sunt alegerile legislative din 2025”, care sunt foarte incerte în acest moment”, comentează Valeriu Paşa, analist la WatchDog.
În fruntea acestei campanii de boicot se află oligarhul exilat Ilan Şor, condamnat anul trecut în lipsă pentru fraudă. Pe Telegram el critică în mod regulat, de la Moscova, „statul poliţienesc” moldovenesc, care a devenit o „marionetă supusă” Occidentului.
Pe lângă acest „război hibrid” denunţat de la Washington şi până la Paris, Republica Moldova se confruntă cu prezenţa de decenii a trupelor ruse în regiunea separatistă Transnistria.
După începerea ofensivei ruse în Ucraina în februarie 2022, temerile privind o prelungire a conflictului au fost mari.
Republica Moldova, o ţară mică şi săracă de 2,6 milioane de locuitori, a suferit din plin consecinţele, în special în ceea ce priveşte energia.
„Războiul a fost atât o sursă de îngrijorare fundamentală pentru moldoveni, dar, în mod paradoxal, şi un accelerator semnificativ al istoriei”, notează politologul francez Florent Parmentier, specialist în această regiune.
De atunci, Republica Moldova şi-a redus dependenţa de Moscova şi a ieşit în evidenţă.
Secretarul de stat american Antony Blinken a vizitat din nou Chişinăul în luna mai, iar recent preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a aflat în Republica Moldova pentru a anunţa un ajutor record de 1,8 miliarde de euro.
Acest lucru va întări rezistenţa Republicii Moldova în faţa „agitaţiei” permanente create de Moscova, spune Parmentier, care a exclus scenariul unei lovituri de stat.
Citește și
- REPORTAJ. Ce cred moldovenii despre referendumul pro-UE și cum încearcă presa pro-rusă de la Chișinău să promoveze narativele Moscovei
- Ministrul de externe al Republicii Moldova, despre războiul hibrid al Rusiei: Cel care îți cumpără votul, acela te va vinde
Alegerile prezidenţiale, dar şi referendumul vor avea loc pe 20 octombrie. Procesul de votare este asemănător cu cel din România. În Republica Moldova, însă, buletinele de vot sunt făcute astfel încât şi persoanele nevăzătoare să poată vota.
Dana Munteanu, secretar Comisia Electorală Centrală: „Fiecare alegător care intră se apropie de operator, operatorul verifică dreptul alegătorului la secția respectivă. Membrii biroului îi dau două buletine de vot. Alegătorul se îndreaptă spre cabină și votează. Pentru persoanele nevăzătoare avem cabina de vot specială, e amplasată pe o masă unde se poate așeza și vota. Buletinele de vot se pliază și se pun în urna de vot. Am tiparit și un ghid pentru alegători în limbaj Braille.”
Oamenii sunt încrezători că votul de pe 20 octombrie va schimba în bine viitorul lor.
Cetăţean: „Mă voi duce şi voi vota din inimă. Majoritatea locuitorilor din Moldova vor aprecia intrarea în Uniunea Europeană.”
Cetățean: „Vrem o țară europeană, vrem să fim tineri, frumoși, să avem un viitor frumos. Nu vrem să fim închiși în cușcă, vrem să avem libertate.”
Cum arată buletinul de vot pentru alegerile prezidențiale din R. Moldova
Cine sunt candidații la alegerile prezidențiale din R. Moldova
Pe buletinul de vot sunt înscriși 11 candidați.
- Alexandr Stoianoglo, susținut de Partidul Socialiștilor (PSRM) - a ocupat funcția de procuror general al Republicii Moldova în perioada 29 noiembrie - 5 octombrie 2021
- Maia Sandu, desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate - actuala președintă a Republicii Moldova
- Renato Usatîi, de la formațiunea „Partidul Nostru” - fost primar al localității Bălți. A mai candidat la alegerile prezidențiale din Republica Moldova din anul 2020, când s-a clasat pe locul al treilea, după Maia Sandu și Igor Dodon
- Vasile Tarlev, de la Partidul pentru Viitorul Moldovei - a fost prim-ministru al Republicii Moldova. În prezent este președinte al Congresului Național al Industriașilor și Antreprenorilor din Moldova
- Irina Vlah, candidat independent - fostă guvernatoare a Găgăuziei, o mica reugiune autonomă din sudul Republicii Moldova
- Ion Chicu, din partea Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei - fost premier al Republicii Moldova, fost ministru al Finanțelor și consilier al fostului președinte Igor Dodon
- Andrei Năstase, candidat independent - fost primar general al Chișinăului și viceprim-ministru și ministru de Interne în Guvernul Maia Sandu
- Octavian Țîcu, susținut de Blocul electoral „Împreună” - istoric, politician și fost boxer profesionist. A fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, consilier rational în Consiliul rational Ungheni și ministru al Tineretului și Sportului al Republicii Moldova
- Victoria Furtună, candidat independent - fostă procuroare anticorupție
- Tudor Ulianovschi, candidat independent - fost ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova în Guvernul Pavel Filip
- Natalia Morari, candidat independent - jurnalistă din Republica Moldova
Cum vrea Moldova să combată încercările de fraudă
De asemenea, Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova se pregăteşte intens pentru a combate încercările de fraudă, despre care purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA spune că vor veni din partea Rusiei.
Dana Munteanu, secretar Comisia Electorală Centrală: „Este imposibil să te autentifici de două ori. Alegătorul vine și se vede dacă vrea să voteze de două ori. În fiecare organizație electorală avem trimiși și din Parlament, avem verificare de trei membri.”
16 secţii de votare deschise în România
Autorităţile din Republica Moldova vor deschide 16 secţii de votare și pe teritoriul României pentru alegerile prezidenţiale şi referendumul pentru modificarea Constituţiei.
Potrivit unui comunicat al Ambasadei Republicii Moldova la Bucureşti, trei din cele 16 secţii de votare vor funcţiona în municipiul Bucureşti, dintre care două în incinta Autorităţii Electorale Permanente şi una în sediul Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, şi câte două în Cluj şi Iaşi. De asemenea, cetăţenii moldoveni îşi vor putea exprima dreptul de vot şi în secţiile deschise în Bacău, Braşov, Constanţa, Craiova, Galaţi, Oradea, Sibiu, Suceava şi Timişoara.
Secţiile de votare se vor deschide la ora 7.00 şi se vor închide la ora 21.00. Votul alegătorilor va putea fi exprimat pe bază de buletin de identitate valabil, paşaport valabil sau expirat.
Citește și
Alegerile prezidenţiale, dar şi referendumul vor avea loc pe 20 octombrie. Referendumul pentru modificarea Constituţiei urmăreşte includerea în legea fundamentală, în baza votului populaţiei, a parcursului european ireversibil al Republicii Moldova. Întrebarea adresată alegătorilor va fi „Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”, iar posibilităţile de răspuns vor fi „Da” sau „Nu”. La referendum e nevoie de prezență de 33% ca să fie validat, adică aproximativ 900.000 de voturi, și de o majoritate de 50% + 1 ca să treacă.
