Cu doar câteva zile înainte de alegerile cruciale din Republica Moldova, Chișinăul se luptă cu dezinformarea și cu propaganda rusă. Oligarhi fugari, personaje controversate și o parte a presei de peste Prut sunt vectorii folosiți de Moscova pentru a influența, pe cât posibil, rezultatul scrutinului de duminică. Marea miză: referendumul pro-UE.
Cu cât scrutinul de pe 20 octombrie este mai aproape, cu atât crește tensiunea în Republica Moldova. În fiecare zi, autoritățile anunță noi investigații și dosare deschise pentru coruperea alegătorilor prin scheme frauduloase care au un numitor comun: Kremlinul. Pentru Moscova, marea miză, ținând cont că alegerile prezidențiale par a fi decise, este referendumul pentru modificarea Constituției. În joc sunt prezența și voturile la referendum.
Câteva narative anti-UE sunt promovate intens. De la conferințele de presă, unde pot fi recunoscute din modul tendențios de a pune întrebările, la pliante și afișe răspândite în întreaga țară.
„Ne așteptăm ca avalanșa de dezinformare să crească. Am văzut încercări de a promova filmulețe trucate cu ajutorul inteligenței artificiale. Sunt lucruri pe care le putem antincipa și lucruri pe care nu le putem anticipa, de asta ne este frică. Avem, însă, convingerea că cetățenii noștri nu se vor lăsa pradă propagandei”, spune ministrul de externe de la Chișinău, Mihai Popșoi, într-un interviu exclusiv pentru Antena 3 CNN.
Ministrul doar ce găzduise o reuniune cu omologii din țările nordice și baltice ale Europei, care și-au reconfirmat sprijinul pentru Republica Moldova, inclusiv financiar. În conferința de presă ulterioară, câțiva reporteri formulau întrebări care conțineau mesaje aproape identice cu declarații ale unor oficiali ruși, în frunte cu Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.
„De ce moldovenii nu sunt lăsați să aibă o altă opinie și sunt forțați să aducă războiul în țara noastră”, întreabă un tânăr, într-o română stâlcită. „Să știți că puteți întreba și în rusă, dar apreciez efortul dvs.”, îi răspunde Popșoi. Ministrul de externe moldovean îi explică apoi că aderarea la UE nu înseamnă intrarea în război și enumeră avantajele apartenenței la spațiul comunitar.
Următoarea întrebare este pusă de o tânără jurnalistă. Aceasta este interesată de costul „enorm” pe care îl suportă moldovenii din bugetul statului pentru găzduirea celor 8 invitați străini și a delegațiilor acestora. „Dvs, ați venit aici ca să faceți agitație electorală”, este concluzia jurnalistei, care se înregistrează cu telefonul imediat ce termină un schimb de mesaje pe rețeaua Telegram.
„Costul pentru Republica Moldova va fi doar cina pe care o oferim diseară, fiind o țară ospitalieră. Am primit 400 de milioane granturi și milioane de euro pe care le-a mai primit Republica Moldova pentru satul moldovenesc, pentru drumuri și alte investiții. Cred ca ne putem permite această cină astăzi pentru a fi ospitalieri cu invitații noștri”, spune, calm, ministrul de externe.
Deranjată de remarca tinerei, ministra de externe a Letoniei ia microfonul și intervine.
„Nu vă faceți griji, ne acoperim costurile de drum și de cazare. Apreciem primirea călduroasă și cina pe care o oferă Moldova”, răspunde Baiba Braže.
Însă, mesajele pe care presa pro-rusă le rostogolește au impact în rândul alegătorilor. Stând de vorbă cu oamenii din Chișinău constați că părerile sunt împărțite, deși aderarea la Uniunea Europeană e o șansă uriașă pentru Republica Moldova.
Vorbitorii de limbă rusă spun că mai degrabă vor vota „Nu” la referendum sau că nu vor participa. Motivele invocate sunt aceleași cu narativele promovate intens de cei care își doresc să mențină Moldova în sfera de influență a Kremlinului.
„Nu (n.red. votul la referendum). Nu războiului”, spune un tânăr vorbitor de rusă, care se rezumă la câteva cuvinte scurte în engleză.
O altă tânără, tot vorbitoare de rusă, explică într-o engleză ceva mai bună că va vota „din inimă” și deși „sunt lucruri bune în a fi membru al UE”, „este o alegere dificilă pentru că sunt mulți oameni care nu vor”. „Cred că ar trebui să îi ascultăm și pe ei și să fim înțelegători și cu ei. Vreau ca toți să fie fericiți. Dacă majoritatea va decide așa (aderare), atunci așa să fie”, spune aceasta.
Unii moldoveni au și cetățenia română și sunt deja cetățeni europeni. Pentru ei, care se bucură deja de avantajele UE, aderarea Republicii Moldova este garanția unui „viitor prosper”.
„Vrem un viitor prosper cu pace sănătate și liniște. Cu siguranță ne dorim să fim în familia mare a Uniunii Europene, iar suportul României, a țării mamă, a fost important. Ne dorim să trăim bine și să prosperăm alături de marea familie europeană, cu siguranță vom vota „da”. La prezidențiale o să fie un vot tot pro-UE”, spune o doamnă care se plimbă alături de soț.
„Sunt alegeri cruciale. Referendumul pentru aderare este un vot important, cred că votul ar trebui să fie covârșitor. Nu știu atât de multe despre UE, dar cred că se merită. Suntem același sânge și nu ar trebui să avem granița asta între noi, frați români. Voi vota „da” la referendum”, spune un alt tânăr.
Atât la Chișinău, cât și în alte localități ale Republicii Moldova, mesajele anti-UE pot fi văzute pe afișe sau pe pancarte la mitinguri electorale. În afară de tema războiului, alte narative preferate de pro-ruși sunt gazele naturale, orele de educație sexuală și paradele LGBT care „vor deveni obligatorii pentru integrarea europeană a Moldovei”, migrație masivă a forței de muncă sau pierderea suveranității.
„Noi nu putem decât să comunicăm deschis pentru a respinge aceste mituri. Cetățenii înteleg unde este pace, prosperitate, stabilitate. Nu trebuie să se uite prea departe. Se pot uita peste Prut, în România, să vadă transformarea prin care au trecut frații noștri”, spune ministrul Popșoi.
