Kamala Harris a respins ideea că dacă va fi aleasă în funcția de președinte al Statelor Unite va conduce o administrație care va funcționa ca un al doilea mandat al lui Joe Biden. Într-un interviu dificil la Fox News, un post de orientare republicană și favorit al conservatorilor americani și, până nu demult și al fostului președinte Trump, Harris a spus că „reprezintă o nouă generație de lideri”.
„Ca orice nou lider care preia funcţia, voi aduce experienţa mea, experienţele mele profesionale şi idei noi”, a afirmat candidata democrată, cu 20 de zile înaintea alegerilor prezidenţiale americane.
Vicepreşedinta SUA, care l-a înlocuit pe Joe Biden la jumătatea lunii iulie în duelul său împotriva republicanului Donald Trump, se confruntă cu un act de echilibristică delicată, fiind obligată să îşi pună propria amprentă asupra campaniei electorale fără a nega, însă, mandatul președintelui.
„Reprezint o nouă generaţie de lideri”, a insistat Kamala Harris. Duminică, ea va împlini 60 de ani.
Chestionată de un jurnalist de la Fox News timp de aproximativ 30 de minute, Kamala Harris a fost pusă în încurcătură în câteva situaţii, în special pe tema imigraţiei sau atunci când a fost rugată să spună dacă a observat un declin cognitiv la Joe Biden.
La rândul ei, candidata partidului democrat a profitat de ocazie pentru a-l acuza pe Donald Trump că îi „umileşte” pe americani. „Preşedintele Statelor Unite ar trebui să poată face faţă criticilor fără a ameninţa că îi va pune pe făptuitori în închisoare”, a spus ea.
Chiar înainte de primul ei interviu la Fox News, Kamala Harris se adresase republicanilor la un miting din Pennsylvania, citându-l pe generalul Mark Milley, fost șef militar al armatei SUA în perioada în care Trump a fost președinte, care l-a descris pe candidatul republican drept „fascist până în măduva oaselor".
„Pentru cei care ne urmăresc, dacă împărtăşiţi această viziune, indiferent de partidul din care faceţi parte, indiferent de partidul pentru care aţi votat ultima oară, există un loc pentru voi în această campanie”, a declarat Kamala Harris, reluând afirmaţia că fostul preşedinte este „dezechilibrat”.
Anterior, Harris însăși a spus că Trump „poate fi numit fascist”, cea mai dură afirmație de până acum față de fostul președinte. La rândul său, Trump a numit-o, anterior, pe Harris „marxistă” și „comunistă”. Dacă pozițiile lui Trump se apropie și uneori sunt identice celor adoptate de extrema dreaptă neonazistă și neofascistă, cu afirmații precum „imigranții otrăvesc sângele Americii” sau „avem o mulțime de gene proaste în țara noastră acum”, Kamala Harris este, însă, una dintre cele mai centriste personaje din Partidul Democrat actual.
Pe măsură ce alegerile prezidenţiale se apropie, Kamala Harris şi Donald Trump se aventurează în afara zonei de confort, căutând să obţină susţinători în rândul electoratului mai puţin sensibil la discursul lor.
De exemplu, în faţa unui public preponderent feminin, fostul preşedinte republican s-a prezentat drept „părintele fertilizării in vitro”, afirmând că republicanii au fost „mai activi” decât adversarii lor în acest domeniu, dar nu a mers mai departe cu această idee.
Donald Trump este cu mult în urma Kamalei Harris în sondajele realizate în cadrul electoratului feminin, care urmăreşte cu atenţie declaraţiile legate de această problemă sensibilă a dreptului la avort.
Pe de o parte, Donald Trump se laudă că a numit la Curtea Supremă a SUA judecătorii care au făcut posibilă anularea protecţiei federale a dreptului la avort în 2022, pe de altă parte însă, are grijă să pledeze în favoarea unei interdicţii totale a avortului, nepopulare la nivel naţional.
Calificând comentariile adversarului său despre fertilizarea in vitro drept „cu totul bizare”, Kamala Harris i-a cerut „să îşi asume responsabilitatea pentru faptul că una din trei femei din America trăieşte într-un stat în care Trump a interzis avortul”.
Cei doi candidaţi la Casa Albă sunt, în prezent, mai mult decât oricând, cot la cot în sondaje, Donald Trump reuşind să compenseze avantajul foarte mic pe care îl avea rivala sa, în special în statele cheie din nord.
Tocmai în această regiune îşi concentrează eforturile, săptămâna aceasta, vicepreşedinta SUA. Kamala Harris s-a întors, miercuri, în Pennsylvania, unde fusese deja luni, după un ocol în Michigan şi înainte de a se îndrepta seara spre Wisconsin.
Însă, rezultatul alegerilor prezidenţiale ar putea fi decis în altă parte, într-unul din cele şapte state cheie clar identificate. De exemplu în Georgia, unde un judecător a blocat, marţi, o măsură ce impunea numărarea manuală a buletinelor de vot, în timp ce prima zi de vot anticipat a înregistrat o prezenţă mare la vot.
În acelaşi stat, fostul preşedinte Jimmy Carter, care şi-a exprimat dorinţa de a trăi suficient de mult pentru a vota pentru Kamala Harris, a votat, miercuri, prin corespondenţă, conform fundaţiei sale, la 15 zile după ce a sărbătorit cea de-a 100-a aniversare.
