Lungul șir de alegeri care a dominat anul 2024 în toată lumea va continua și în 2025 în Europa, unde o mulțime de scrutine urmează să redefinească politica din mai multe țări importante, inclusiv din România, scrie Euronews.
Viitorul Uniunii Europene va fi redefinit în acest an de un șir lung de alegeri în mai multe state – de la cursa prezidențială care se va relua în România în martie și aprilie, la alegerile anticipate cruciale din Germania, alegerile prezidențiale din Polonia sau alegerile parlamentare din Cehia.
Alegeri prezidențiale extrem de tensionate în România
Alegerile prezidențiale vor fi reluate în România în martie-aprilie 2025, după decizia CCR de anul trecut prin care alegerile organizate pe 24 noiembrie au fost anulate.
În acest moment, nu este foarte clar cum va evolua situația politică din România și care va fi lista finală de candidați la prezidențiale – până acum, Crin Antonescu, susținut de coaliția de guvernare PSD-PNL-UDMR și primarul independent al Bucureștilor, Nicușor Dan, candidează în alegeri.
Nu e clar dacă Elena Lasconi, candidata USR în noiembrie și calificată în turul doi anulat, va candida din nou la alegerile din 2025. Nici despre candidatura lui Călin Georgescu, candidatul extremist pro-rus, nu există vreo certitudine.
Alegeri cruciale în Republica Moldova
Moldovenii merg la urne în vara lui 2025 pentru alegerile parlamentare cruciale, în cadrul cărora urmează să fie decis fie drumul european al R. Moldova, fie o întoarcere spre Rusia.
Deși președinta pro-europeană Maia Sandu a fost realeasă în 2024 și referendumul pentru UE a trecut la o diferență mică, e de așteptat ca forțele loiale regimului criminal de la Kremlin din R. Moldova să depună eforturi și mai dure pentru a câștiga puterea la Chișinău.
O campanie de influență similară cu cea de la prezidențiale și referendum e de așteptată că va fi organizată din nou cu sprijinul regimului Putin. Dacă PAS nu reușește să obțină o nouă majoritate, este posibil să fie obligat să guverneze alături de forțe care nu sunt neapărat complet angajate parcursului european al țării.
Germania îi va alege un succesor lui Scholz, în februarie
După moțiunea de cenzură care a dus la prăbușirea guvernului Olaf Scholz în Germania, pe 16 decembrie, parlamentul german a fost dizolvat, iar germanii sunt chemați din nou la urne în alegeri programate pe 23 februarie.
Până acum, campania electorală a fost marcată de atacul terorist de la târgul de Crăciun din Magdeburg, din 20 decembrie, comis de un cetățean saudit. Partidul extremist AfD a preluat imediat inițiativa de a se folosi de tragedie în scopuri electorale.
Neo-fasciștii AfD au, la acest moment un scor în sondaje de 20,5%, cu câteva procente în spatele partidului conservator tradițional, CDU, în prezent în opoziție.
Favorit să devină succesorul lui Scholz în funcția de cancelar este Friedrich Merz, șeful CDU. Din punct de vedere ideologic, Merz este conservator social și liberal economic, însă în ce privește domeniul imigrației, politicile sale sunt mult mai dure decât cele ale predecesorilor săi.
Totuși, Merz este angajat dezideratului unei Europe mai integrate și vrea să relanseze relația Germaniei cu Franța și cu Polonia. El este, de asemenea, un critic dur al dependenței europene față de SUA și vrea să furnizeze Ucrainei rachete Taurus.
Donald Tusk, în fața unui test dificil
Alegerile prezidențiale din luna mai, în Polonia, încep să fie definite ca un „referendum” față de felul în care a guvernat până acum premierul Donald Tusk, la putere din decembrie 2023.
Președintele în exercițiu, Andrzej Duda, aflat la finalul celui de-al doilea mandat nu mai poate candida, iar de-a lungul ultimului an și-a folosit in extenso puterea de veto pentru a bloca guvernul Tusk.
Candidații la alegerile din mai sunt Rafal Trzaskowski, primarul Varșoviei și candatul partidului lui Tusk, și Karol Nawrocki, din partea partidului reacționar PiS, al președintelui în funcție. Deși cursa pare să fie una strânsă, sondajele de opinie sugerează că probabilitatea e mai mare pentru o victorie a lui Trzaskowski.
Cehia – riscul unei axe eurosceptice în Europa Centrală
Cehia va organiza alegeri parlamentare în octombrie 2025. Cele mai recente sondaje arată un scor masiv pentru partidul lui Andrzej Babis, fostul premier populist. Acesta ar obține 34,5%, în timp ce partidul de guvernământ este așteptat să câștige, conform sondajelor, un procent de aproximativ 13%.
O victorie a lui Babis ar consolida axa de extremă-dreapta din Europa Centrală, aducând și Cehia alături de Slovacia și Ungaria, ambele conduse de guverne reacționare pro-ruse – ale lui Viktor Orban și Robert Fico.
Babis, un miliardar cunoscut pentru pozițiile populiste și pentru problemele de corupție, este cunoscut cu porecla de „Trump ceh” – politicile sale sunt anti-elitiste, anti-imigraționiste și anti-integrare europeană. În plus, Babis s-a arătat conciliant față de regimul criminal de la Kremlin.
Președintele „naționalist” al Croației are prima șansă la realegere
Croații își vor alege președintele în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din data de 12 ianuarie.
Președintele în exercițiu, Zoran Milanovic, a câștigat primul tur cu 49,68%, cu mult în fața contracandidatului său, Dragan Primorac, care a obținut 19,59%.
Milanovic se consideră pe sine un „naționalist”, însă politicile sale sunt profund pro-ruse și reacționare în stilul obișnuit al noii extreme drepte europene – el se opune sprijinului guvernamental pentru Ucraina și față de participarea soldaților croați în misiunea NATO de antrenament al apărătorilor ucraineni.
Un nou simulacru de alegeri pentru Lukașenko
Dictatorul bielorus, Aleksandr Lukașenko, principala marionetă a lui Vladimir Putin, urmează să-și re-organizeze o nouă „realegere în 26 ianuarie 2025”, la cinci ani de la protestele masive care au urmat alegerilor trucate din 2020.
Atunci, Lukașenko s-a proclamat învingător cu 80% din voturi, un scrutin condamnat de majoritate statelor occidentale și de Uniunea Europeană. Lukașenko nu e recunoscut, în prezent, nici de SUA și nici de UE.
Cel puțin 50.000 de oameni au fost arestați în protestele reprimate violent de Lukașenko inclusiv cu ajutorul trupelor regimului criminal de la Kremlin.
Lukașenko a anunțat deja că nimic nu se va schimba nici pe 26 ianuarie 2025 și că e posibil ca internetul să fie tăiat complet în timpul alegerilor.
Șansele ca Norvegia să cadă în abisul extremei drepte
Pe 8 septembrie, Norvegia va organiza alegeri parlamentare care vor decide felul în care va arăta noul legislativ de la Oslo și cine va fi noul premier. În prezent, țara e condusă de un guvern de centru-stânga format de Partidul Laburist al premierului Joan Gahr Store.
Totuși, sondajele indică o creștere în preferințe pentru partidele de extremă dreapta – Partidul Progresului, de extremă dreapta, ar putea să câștige alegerile și să-și dubleze scorul din 2021. Și partidul conservator tradițional ar putea să crească.
