Herbert Kickl, marele câștigător al alegerilor parlamentare din Austria, este cunoscut ca un personaj extrem de controversat – abraziv, provocator și puțin popular – totuși el a reușit să obțină victoria într-un scrutin care a părut, de multe ori, că reprezintă un referendum față de propria persoană.
„Kickl acolo, Kickl pe dincolo, Kickl peste tot. Nu știu dacă să mă simt onorat sau urmărit”, glumea politicianul de extremă dreapta la un miting din februarie.
Cu câteva săptămâni înainte, cancelarul Nehammer încerca să acrediteze ideea că scrutinul este o luptă politică cu Kickl, fapt ce i-a alimentat ego-ul politicianului extremist, dar și cota electorală. Astfel de contre retorice l-au făcut pe Kickl să preia inițiativa în fața unei coaliții tot mai nepopulare de guvernare.
Deși este un personaj central al FPO de ani de zile, Kickl este în mod regulat la marginea clasamentelor de favorabilitate în ochii alegătorilor. Doar președintele parlamentului care urmează să-și încheie mandatul, Wolfgan Sobotka, are o cotă mai slabă de popularitate.
Kickl se numește pe sine Volkskanzler „Cancelarul Poporului”, în traducere, un termen folosit de naziștii lui Adolf Hitler, deși el a mai fost folosit și în alte contexte.
Pe lângă retorica revoltătoare și originile neofasciste, FPO este și un partid pro-Putin care întreținte relații de prietenie cu partidul Rusia Unită al lui Vladimir Putin.
În stil trumpist, Kickl e cunoscut pentru declarațiile cu un limbaj dur la adresa adversarilor politici – despre o politiciană ecologistă a spus că este o „dominatrix sado-maso”, iar pe președintele austriac l-a numit „mumie senilă”.
Pe lângă faptul că partidul său este fondat de un fost oficial nazist, după reînființarea statului austriac după Al Doilea Război Mondial, Kickl însuși a adoptat retorică și poziții pro-naziste – în 2010, el spunea că se opune declarării grupării paramilitare hitleriste SS drept „vinovată colectiv” pentru crime de război.
Platforma politică a lui Kickl este mai ales centrată pe disprețul față de Islam și de refugiații sau migranții din țări musulmane. A adoptat termenul de „remigrație” pentru planul său de strămutare a austriecilor de origine străină.
Totuși, deși a spus că nu intenționează să fie într-un guvern alături de Kickl, Nehammer a lăsat ușa deschisă unei posibile coaliții fără liderul partidului, într-un aranjament de tipul celui din Olanda.
„Este imposibil să formăm un guvern cu cineva care adoră teoriile conspirației, un aliat al lui Viktor Orban, o amenințare extremistă la adresa securității și democrației”, declara Nehammer înainte de alegeri.
Citește și
Ce fel de guvern ar putea să apară după aceste alegeri
Criticii săi, mulți la număr, spun că Herbert Kickl, în vârstă de 55 de ani, folosește în discursul său teme din era nazistă, este apropiat de regimul criminal de la Kremlin, ar dinamita ce a mai rămas din relațiile Austriei cu UE și este, în general, mult prea toxic pentru a fi un partener frecventabil pentru ceilalți politicieni austrieci.
Kickl și alte personaje din FPO se află sub investigație încă din aprilie pentru că au utilizat fonduri publice, când erau membri ai guvernului, pentru a cumpăra reclamă politică și electorală la televiziuni.
Karl Nehammer a respins complet posibilitatea ca partidul său se alăture unui guvern condus de liderul FPO, numindu-l pe Kickl „mai radical decât predecesorii săi”.
Președintele Alexander van der Bellen la criticat și el pe Kickl și a precizat că nu este obligat să-l numească în funcția de cancelar dacă FPO câștigă.
OVP a părut, însă, deschis ideii de a intra într-o coaliție cu neofasciștii, cu condiția ca altcineva să fie cancelar (similar cu situația lui Geert Wilders în Țările de Jos), însă Kickl nu a dat niciun indiciu, până acum, că ar fi dispus să facă această concesie.
Celelalte partide s-au reunit, duminică seară, să spună pe o voce comună că nu doresc să facă coaliție cu FPO sau să participe la o guvernare alături de Herbert Kickl.
