Barnier încearcă să împace extrema dreaptă pentru a evita o moțiune de cenzură. „Controlul migrației” e una dintre „prioritățile” sale

Michel Barnier, noul prim-ministru al guvernului Franței, a specificat într-un interviu, vineri seară, care vor fi principalele sale priorități la guvernare. El a enumerat „controlul fluxurilor migratorii”, „revalorizarea muncii” și reducerea deficitului și datoriei publice. Barnier încearcă să mulțumească cele două blocuri ostile din Parlamentul Franței - alianța de stânga, NFP, și extrema-dreaptă, RN, care ar putea să-l doboare rapid printr-o moțiune de cenzură.

Numirea lui Barnier a pus capăt unei perioade de 60 de zile de suspans după alegerile legislative anticipate din iulie, care au avut ca rezultat o Adunare Naţională fragmentată în trei blocuri: stânga, centru-dreapta şi extremă dreapta.

Acest scrutin a fost convocat după dizolvarea Adunării decisă de preşedintele Emmanuel Macron în urma înfrângerii majorităţii sale la alegerile europene de la începutul lunii iunie, unde extrema dreaptă s-a clasat pe primul loc.

La televiziune, şeful guvernului, numit cu o zi înainte, şi-a lăudat „capacitatea sa de a negocia”. Fost comisar european şi negociator pentru Brexit, Barnier a asigurat că îi respectă pe alegătorii extremei drepte, deşi nu are „nimic în comun” cu RN.

Fostul ministru şi-a justificat numirea prin „capacitatea sa de a negocia, de a aduce oamenii împreună, de a-i respecta, de a-i asculta”.

„Nu am nimic în comun sau nu prea multe în comun cu tezele sau ideologiile Rassemblement National, dar îi respect pe cei 11 milioane de francezi care au votat pentru RN”, a adăugat el.

Întrebat despre deficitul public abisal, care ar urma să crească la 5,6% din PIB în acest an, premierul a răspuns: „Faţă de această urgenţă, nu îmi refuz o justiţie fiscală mai mare”.

Barnier a mai spus că este în favoarea unei îmbunătăţiri a controversatei reforme a pensiilor, dar fără „a pune totul în discuţie”.

Partizan în 2021 al creşterii vârstei de pensionare la 65 de ani, el a refuzat să spună dacă va reveni asupra majorării acesteia de la 62 la 64 de ani, înscrisă în reforma adoptată cu mare greutate în 2023.

Citește și

Recomandare din top articole

Susținătorii Brexit, panicați după numirea vechiului lor dușman, Michel Barnier, ca premier al Franței: „E un fanatic UE”