Ucraina a lovit Rusia și cu rachete britanice cu rază lungă. Tensiune în Europa. Moscova amenință cu un „atac neașteptat”

Cresc tensiunile, după ce Ucraina a lovit teritoriul Rusiei cu rachete occidentale. Forțele armate ale Kievului au folosit până acum atât rachetele americane cu rază lungă ATACMS, cât și rachetele britanice Shadow Storm. De la Moscova, oficialii ruși amenință, după ce pe parcursul zilei de miercuri au sunat alarmele la Kiev. Mai multe ambasade s-au închis, după ce Statele Unite au luat această decizie, ca urmare a unor posibile atacuri ruse. „Atacul va fi neașteptat”, amenință un oficial de la Moscova.

„Atacul va fi neașteptat și eficient. Ei sunt cei care au escaladat asta. Ați văzut știrile că statele occidentale și-au închis ambasadele. Vor să ne acuze pe noi de escaladare. Dacă nu ar fi fost decizia nebunească a lui Biden, nu ar fi fost o escaladare. Acum să îi lăsăm să se ascundă în gaură de șarpe și să se teamă”, a declarat Andrei Kartapolov, șeful comisiei de apărare din Duma de Stat.

Russia's first comment on rumors that Russia is preparing a massive strike on Ukraine.

Head of the Russian Duma's defense committee said that "the strike will be unexpected, let them sit in their holes and be afraid". https://t.co/neMynnMQAY pic.twitter.com/i18gCzIaQG

— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) November 20, 2024

„Rusia va riposta împotriva ţărilor NATO care facilitează atacurile cu rachete cu rază lungă de acţiune pe care Ucraina le lansează împotriva teritoriului rus”, a declarat și şeful serviciului de informaţii externe al Federaţiei Ruse, Serghei Narîşkin, într-un interviu publicat miercuri    

Fragmente de rachete Storm Shadow, găsite în Kursk

ACTUALIZARE 18:01 Trevor Ball, un expert în armament care a lucrat în armata SUA, a comentat imaginile care circulă pe rețelele sociale și care prezintă, aparent, fragmente din Storm Shadow pe teritoriul rus.

Ball, care spune că nu a putut verifica dacă sunt imagini actuale sau vechi, a confirmat că este vorba despre Storm Shadow.

Fragmentele respective ar fi fost găsite în regiunea rusă Kursk. 

Atacul cu armament britanic a avut loc la o zi după ce Ucraina a folosit, într-o altă operațiune, rachete furnizate de SUA pentru a lovi ținte din regiunea Briansk.

Oficialii occidentali au indicat că ucrainenii țintesc în mod specific acumularea de trupe nord-coreene în regiune, precum și infrastructura care ar putea fi utilizată pentru o ofensivă de 50.000 de oameni împotriva prezenței militare a Kievului în Kursk.

Vladimir Putin a avertizat că utilizarea de rachete fabricate în SUA și Marea Britanie în interiorul granițelor Rusiei ar echivala cu intrarea NATO într-un conflict direct cu Moscova.

ACTUALIZARE 17:54 Departamentul american al Apărării a confirmat, miercuri, că va trimite Ucrainei mai mult echipament militar, ca parte a unei finanțări suplimentare de 275 de milioane de dolari.

Finanțarea este parte asistenței militare suplimentare care a fost ordonată de președintele Joe Biden la sfârșitul lunii septembrie. Potrivit Pentagonului, aceasta este cea de-a șaptesprezecea tranșă de echipamente furnizate Kievului din rezervele militare americane începând din august 2021.

Potrivit CNN, pachetul include:

• Muniție pentru sistemele de rachete de cu mobilitate ridicată (HIMARS)
• Muniție de artilerie
• Muniție pentru mortiere
• Drone
• Sisteme antiblindate
• Arme de calibru mic și muniție
• Echipamente și muniții pentru demolări
• Echipamente de protecție chimică, biologică, radiologică și nucleară și piese de schimb pentru sistemele livrate

Ucraina a lovit Rusia și cu rachete britanice

ACTUALIZARE 17:25 Ucraina a lansat în premieră asupra teritoriului rus rachete britanice Storm Shadow, transmite, miercuri, agenţia Bloomberg, citată de Agerpres.

Bloomberg indică un oficial occidental la adăpostul anonimatului drept sursă a informației.

Un purtător de cuvânt al premierului britanic Keir Starmer a declarat că biroul acestuia nu va comenta subiecte ce privesc chestiuni operaţionale militare.

Marea Britanie a furnizat deja Ucrainei rachete cu lansare aeriană Storm Shadow, similare rachetelor franceze SCALP, pe care Franța le-a trimis, la rândul său, Kievului.

Rachetele SCALP/STORM SHADOW au o rază de acţiune de 250 de kilometri.

Forţele aeriene ucrainene le-au lansat până recent asupra unor ţinte din Crimeea şi din celelalte teritorii ocupate de Rusia, folosind avioane de atac rusești Suhoi SU-24, modificate de specialiştii occidentali pentru a purta rachete de acest tip.

Guvernul britanic a precizat în trecut că permite Ucrainei să folosească sisteme Storm Shadow doar în interiorul graniţelor recunoscute internaţional ale țării invadate de Rusia.

În ultima vreme însă, Londra a exercitat presiuni asupra SUA să ridice restricţiile de folosire a armamentului oferit Kievului astfel încât să poată fi lovite ţinte în profunzimea teritoriului rus.

În cele din urmă, preşedintele american Joe Biden, aflat la final de mandat, a decis, duminică, să dea curs cererii insistente a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a ridica aceste restricţii asupra folosirii rachetelor ATACMS.

Rachetele ATACMS, cu lansare terestră, au o rază de acţiune de 300 de kilometri.

După unda verde primită de la Washington, Ucraina a folosit marţi în premieră ATACMS asupra unei instalaţii militare în regiunea rusă de graniţă Briansk.

Potrivit Moscovei, antiaeriana rusă a doborât cinci din cele şase rachete americane utilizate în acest atac.

Orban: Niciodată riscul de escaladare nu a fost atât de ridicat

ACTUALIZARE 16:49 Premierul ungar Viktor Orban a publicat pe X o imagine de la reuniunea Consiliului de Apărare al țării, convocat după informații privind un atac iminent și masiv al Rusiei asupra Kievului.

"Monitorizăm îndeaproape știrile care vin din prima line a războiului dintre Rusia și Ucraina. În această dimineață, am convocat o reuniune a Consiliului de Apărare. Niciodată riscul de escaladare nu a fost atât de ridicat. Ungaria continuă să susțină ferm o încetare a focului și convorbiri de pace", a precizat Orban.

We are closely monitoring the news coming from the frontlines of the #RussiaUkraineWar. This morning, I convened a meeting of the Defense Council. Never before has the risk of escalation been so high. Hungary continues to stand firmly for a #ceasefire and #peace talks. pic.twitter.com/p8BtALIn3X

— Orbán Viktor (@PM_ViktorOrban) November 20, 2024

Ucraina critică decizia ambasadelor de a-și suspenda activitatea

ACTUALIZARE 16:29 Ucraina a criticat, miercuri, decizia mai multor state occidentale de a suspenda sau restrânge activitatea ambasadelor de la Kiev în urma unor informaţii despre un posibil raid aerian masiv rusesc, relatează agenţiile AFP şi EFE, citate de Agerpres.

"Ţara teroristă (Rusia n.r. are în desfăşurare un atac informaţional şi psihologic masiv contra Ucrainei", a afirmat într-un comunicat serviciul militar de informaţii ucrainean, GUR. Sursa citată a făcut referire, în acest sens, la mesaje false atribuite GUR, care circulă pe reţelele sociale şi avertizează în legătură cu un risc crescut de atacuri aeriene ruseşti.

"Ameninţarea de lovituri aeriene (...) este, din nefericire, o realitate cotidiană pentru ucraineni de mai mult de o mie de zile. Considerăm că ar fi corect din partea aliaţilor noştri să reacţioneze în ziua 1.001 la fel ca în cele 1.000 de zile precedente", a transmis, la rândul său, Ministerul ucrainean de Externe, îndemnând statele occidentale să nu alimenteze tensiunile prin închiderea ambasadelor.

Statele Unite au fost prima ţară care a anunţat suspendarea activităţii ambasadei sale la Kiev, în urma unor "informaţii despre un potenţial atac aerian semnificativ în data de 20 noiembrie".

Şi alte state au anunţat apoi o măsură similară sau de restrângere a activităţii propriilor misiuni diplomatice din capitala ucraineană.

Această evoluție vine după ce preşedintele american Joe Biden, aflat la final de mandat, a decis, duminică, să dea curs cererii insistente a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a ridica restricţiile asupra folosirii rachetelor ATACMS împotriva țintelor din interiorul Rusie.

Rusia a anunțat, după o zi, revizuirea doctrinei sale nucleare, pentru a putea răspunde cu o lovitură nucleară la un atac convențional.

Concret, în urma acestei revizuiri, Rusia va considera că orice agresiune împotriva sa efectuată de un stat non-nuclear, dar sprijinit de un stat nuclear, este un atac comun al celor două state.

Noua formă a doctrinei permite represalii nucleare inclusiv în cazul unor atacuri convenţionale masive cu rachete sau drone asupra teritoriului rus sau al aliatului său, Belarus, efectuate de o ţară care nu deţine arme nucleare, dar care este susţinută de puteri nucleare.

De asemenea, Rusia va considera orice atac efectuat asupra sa de un membru al unei alianţe militare drept un atac efectuat de întreaga alianţă.

ACTUALIZARE 15:09 Dictatorul rus, Vladimir Putin, nu a reușit să-și atingă niciun obiectiv strategic în mai mult de 1.000 de zile de război în Ucraina, a declarat, miercuri, secretarul american al apărării, Lloyd Austin.

„Cea mai mare armată din Europa și-a invadat vecinul, o țară cu depozite mult mai mici, cu capacități mult mai reduse, iar 1.000 de zile mai târziu, încă n-au reușit să obțină vreun succes”, a declarat oficialul america.

„Acest război continuă deja de 1.000 de zile, iar Putin a eșuat de fiecare dată în a obține vreun câștig strategic”.

Ucraina a demonstrat că e posibil pentru o țară mai mică și mai puțin puternică să-și apere teritoriul suveran, dacă poporul său e determinat și dacă are resursele de care are nevoie.

Unii agresori din lume au învățat această lecție, că nu e atât de ușor pe cât s-ar gândi ei și vă garantez că autocrații din jurul lumii deja își iau notițe și se gândesc de două ori, a adăugat Austin. 

ACTUALIZARE 15:00. Ambasada Spaniei la Kiev s-a redeschis, au anunțat autoritățile spaniole. MAE spaniol a anunțat, într-un comunicat, că secția consulară a ambasadei își va continua activitatea în regim limitat, la Varșovia.

Erdogan critică SUA

ACTUALIZARE 14:50. Preşedintele turc, Recep Erdogan, s-a declarat, miercuri, îngrijorat de o posibilă „escaladare” în conflictul dintre Rusia şi Ucraina după ce Statele Unite au autorizat armata ucraineană să folosească rachete de producţie americană cu rază lungă de acţiune, de tip ATACMS, pentru a lovi în interiorul teritoriului rus.

Erdogan a calificat drept o „mare eroare” unda verde dată de Statele Unite.

„Această decizie a lui Biden va antrena nu doar o escaladare a conflictului, dar şi o reacţie mai puternică din partea Rusiei”, a declarat președintele turc pentru jurnalişti la bordul avionului care îl aducea în ţară după participarea la Summitul G20 de la Rio de Janeiro.

„Toate acestea ar putea conduce regiunea şi lumea aproape de un nou război de amploare”, a adăugat el. Erdogan şi-a exprimat, totuşi, speranţa că Rusia şi Ucraina „nu vor ceda în faţa provocărilor”.

ACTUALIZARE 14:10. Apar informații că rachete rusești se îndreaptă spre Kiev, în timp ce mare parte din țară rămâne sub alarmă de bombardamente.

Pasagerii din transportul local în comun spun că „atacurile sunt pe cale să lovească”.

E vorba de atacul așteptat după ce Statele Unite au avertizat cu privire la bombardamente în Kiev și au închis ambasada americană în oraș.

ACTUALIZARE 13:30. Guvernul SUA ar urma să anunțe un nou pachet de sprijin de 275 de milioane de dolari pentru Ucraina, conform secretarului apărării în funcție, Lloyd Austin.

„Astăzi, vom anunța un nou pachet de securitate pentru Ucraina, de până la 275 de milioane de dolari. El e menit să acopere nevoie critice de pe câmpul de luptă – muniție pentru sistemele de rachetă și artilerie pentru armamentul anti-tanc”, a declarat Austin, miercuri.

Un război în escaladare

ACTUALIZARE 13:15.  Ambasada americană la Kiev nu s-a mai închis complet până acum de la declanșarea invaziei rusești în Ucraina, în februarie 2022, o situație extrem de dificilă care arată faptul că războiul din Ucraina trece printr-o fază de escaladare.

Vreme de 1000 de zile, războiul din Ucraina a fost caracterizat de invadatori drept un „război prin interpuși al NATO cu Rusia”, însă dincolo de retorica și propaganda regimului de la Kremlin, este puțin probabil că armata rusă va lovi direct ambasadele occidentale din capitala ucraineană – un act care ar reprezenta o escaladare severă înainte de venirea unui Trump mult mai conciliant cu Putin la Casa Albă.

ACTUALIZARE 13:10 Ministerul Afacerilor Externe a anunțat, miercuri, că au fost luate măsuri de securitate suplimentare la Ambasada României din Kiev, activitatea fiind limitată doar la acțiuni cu caracter de urgență.

„Având in vedere evoluțiile de securitate din Ucraina, în coordonare cu misiunile diplomatice ale celorlalte state aliate și membre UE, Ambasada României la Kiev a luat măsuri suplimentare în vederea asigurării protecției personalului, activitatea fiind limitată la acțiuni cu caracter de urgență.

Situația este monitorizată permanent și, în consultare și cu autoritățile ucrainene, măsurile vor  fi adaptate în funcție de evoluții”, a comunicat MAE.

ACTUALIZARE 13:00. Linia telefonică specială existentă pentru a dezarmosa crizele dintre Kremlin şi Casa Albă nu este utilizată în prezent, a afirmat, miercuri, Dmitri Peskov, în contextul creşterii riscurilor nucleare, pe fondul celor mai mari tensiuni dintre Rusia şi Occident din ultimele decenii.

Aşa-numita linie fierbinte dintre Moscova şi Washington a fost înfiinţată în 1963 pentru a reduce percepţiile greşite care au alimentat criza rachetelor din Cuba din 1962, permiţând comunicarea directă între liderii american şi rus.

„Avem o linie specială sigură de comunicare între cei doi preşedinţi, Rusia şi Statele Unite. Mai mult, chiar şi pentru comunicarea video”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pentru agenţia de presă de stat TASS.

Dar când a fost întrebat dacă acest canal este utilizat în prezent, el a răspuns: „Nu”.

Diplomaţi ruşi spun că actuala criză dintre Rusia şi SUA este acum comparabilă cu criza rachetelor din Cuba din 1962, când cele două superputeri din Războiul Rece (pe atunci Uniunea Sovietică și SUA; în prezent, Rusia nu este o superputere - n. red.) s-au apropiat cel mai mult de un război nuclear, şi că Occidentul face o greşeală dacă crede că Rusia va da înapoi în privinţa Ucrainei.

ACTUALIZARE 12:40. Kremlinul neagă că ar fi interesat de „înghețarea conflictului” in Ucraina, despre care spune că „nu ar funcționa în niciun fel”. Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a adăugat, însă, că dictatorul rus ar fi deschis la negocieri.

Peskov susține că administrația Biden, care urmează să-și încheie mandatul pe 20 ianuarie, „face tot ce poate pentru a continua războiul din Ucraina”.

Declarația reprezentantului Kremlinului vine în contextul deciziei guvernului SUA de a permite Ucrainei folosirea rachetelor cu rază lungă de acțiune pentru a lovi teritoriul Rusiei în profunzime.  În plus, guvernul SUA va trimite Ucrainei și mine antipersonal.

„Dacă priviți la tendințele actualei administrații SUA, ei sunt angajați pe deplin la continuarea războiului din Ucraina și fac tot ce se poate pentru ca acest lucru să se întâmple. E o foarte periculoasă escaladare din partea Statelor Unite”, a declarat Peskov.

El a refuzat să comenteze cu privire la decizia ambasadelor SUA și a altor țări occidentale de a-și închide ambasadele din capitala ucraineană.

ACTUALIZARE 12:10. Grecia și Italia și-au închis, de asemenea, ambasadele la Kiev în așteptarea unui posibil atac din partea Rusiei. Italia a comunicat că ambasada sa rămâne operațională, dar că se închide publicului și că recomandă cetățenilor săi din Ucraina să-și ia măsuri de precauție.

ACTUALIZARE 11:40. Ambasada SUA la Kiev a alertat, miercuri, cu privire la un „posibil atac aerian semnificativ”: „Am primit informaţii precise privind un posibil atac aerian semnificativ pe 20 noiembrie”.

„Ca măsură de precauţie, ambasada va fi închisă şi angajaţii ambasadei sunt invitaţi să se pună la adăpost”, se arată în textul reprezentanţei SUA, care le recomandă cetăţenilor săi „să se pregătească să se adăpostească imediat în caz de alertă aeriană anunţată”.

La scurt timp după anunţul făcut de Ambasada SUA la Kiev, un mesaj similar a fost trimis şi de Ambasada Spaniei în capitala ucraineană. Astfel, legaţia spaniolă a anunţat, miercuri, într-un e-mail trimis cetăţenilor spanioli rezidenţi în Ucraina că nu va oferi servicii în timpul zilei de miercuri din cauza „riscului sporit de a se produce atacuri aeriene în întreaga Ucraină”.

În e-mail-ul său, Ambasada Spaniei le recomandă cetăţenilor spanioli aflaţi pe teritoriul Ucrainei „să-şi intensifice măsurile de securitate, să respecte toate recomandările autorităţilor locale şi să ştie în orice moment unde se află cel mai apropiat refugiu”.

Ambasada Marii Britanii la Kiev rămâne deschisă, a anunțat diplomația e la Londra.

„Cu toate acestea, siguranța personalului nostru în Ucraina este primordială și ne menținem poziția ambasadei noastre și sfaturi de călătorie sub revizuire constantă”, au transmis autoritățile britanice.

În același timp, Viktor Orban a convocat o întrunire a Consiliului de Apărare al Ungariei, miercuri dimineață, ca urmare a recentelor evoluții legate de războiul din Ucraina și riscul tot mai crescut de escalare, conform lui Bertalan Havasi, purtătorul de cuvânt al premierului ungar.

Premierul ungar, împreună cu șeful securității naționale ungare, miniștrii relevanți și șeful de cabinet discută situația din Ucraina după ce SUA i-a dat permisiunea guvernului de la Kiev să folosească armament de rază lungă împotriva Rusiei.

--

Știrea inițială:

Departamentul de Stat al Statelor Unite s-a declarat „incredibil de îngrijorat” cu privire la campania rusească de război hibrid împotriva Occidentului, pe fondul temerilor că aceasta va fi escaladată după folosirea de către Ucraina a primei rachete cu rază lungă de acțiune împotriva teritoriului statului agresor, după ce administrația Biden a anunțat că permite guvernului ucrainean folosirea acestor arme, relatează The Guardian.

Rusia a promis un „răspuns adecvat” la această nouă politică a Statelor Unite, decisă de administrația Biden cu puțin timp înainte de ieșirea din mandat și predarea frâielor puterii viitoarei administrații Trump.

Totuși, oficialii occidentali se tem că Rusia va prefera să răspundă nu pe câmpul de luptă dn Ucraina ci în alte părți din lume, prin folosirea metodelor de tip război hibrid.

Rușii au o gamă largă de posibile atacuri hibride – inclusiv extinderea campaniei de sabotaj în Europa, folosirea asasinatelor sau înarmarea adversarilor SUA în Orientul Mijlociu și în regiunile indo-pacifice, conform oficialilor familiarizați cu situația și citați de Guardian.

Atacuri sistematice ale Rusiei

Miniștrii europeni au discutat, marți, la Bruxelles, războiul asimetric purtat de Rusia împotriva Europei. La întâlnire au participat șefii diplomațiilor din Franța, Germania, Italia, Polonia, Spania și Regatul Unit, aceștia acuzând Rusia, într-un comunicat comun, de „atacarea sistematică a arhitecturii de securitate europene”.

Un mesaj similar a venit și de la Washington. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller, a declarat: „În general, suntem incredibil de îngrijorați cu privire la războiul hibrid purtat de Rusia și în Europa dar și în lume și suntem într-o coordonare strânsă cu aliații noștri europeni și cu alți aliați și parteneri din jurul lumii”.

Cu privire la recenta acțiune de sabotaj din Marea Baltică, unde cablurile de comunicație subacvatice au fost tăiate, Miller a adăugat că Rusia „va fi trasă la răspundere” pentru astfel de acțiuni.

Rusia ar putea aștepta salvarea de la Donald Trump

Este posibil ca regimul criminal de la Kremlin să aștepte lansarea unei noi escaladări până la intrarea oficială în funcție a lui Donald Trump, în condițiile în care președintele ales al Statelor Unite a promis să taie ajutoarele pentru Ucraina și ar putea chiar să o forțeze pe aceasta să accepte o pace favorabilă Rusiei.

Primul atac al Ucrainei cu rachete cu rază lungă de acțiune a lovit un depozit de muniție din regiunea Briansk, conform relatărilor NYT, care a citat oficiali americani și ucraineni. Regiunea lovită se află la nord-vest de Kursk, regiunea rusească în care armata ucraineană a condus o operațiune de incursiune în mijlocul verii.

Președintele ucrainean, deși nu a confirmat direct atacul, a declarat: „Acum avem ATACMS, capacități ucrainene de rază lungă, și le vom folosi”.

Ministerul apărării rus a susținut că cintre dintre rachete au fos interceptate și distruse și că o alta a fost avariată. Autoritățile ruse au mai susținut că rămășițele rachetelor au provocat un incendiu la o instalație militară, dar au refuzat să spună despre care ar fi vorba. Un oficial militar american a declarat, ulterior, pentru AP, că doar două dintre rachete au fost interceptate de ruși.

În același timp, șeful diplomației lui Putin, Serghei Lavrov, a promis să dea un „răspuns adecvat” loviturilor ucrainene. Anterior, dictatorul Putin a spus că folosirea acestor arme împotriva Rusiei ar însemna „intrarea directă în conflict” a SUA și aliaților NATO.

Toate aceste relatări și informații au apărut la câteva ore după ce dictatorul rus a revizuit oficial doctrina nucleară a Rusiei, statul agresor anunțând că e dispus să folosească arma nucleară în mai multe condiții.

Un purtător de cuvânt al consiliului de securitate națională al guvernului SUA a minimalizat această decizie a statului agresor, spunând că revizuirea era planificată de mai multe săptămâni și că „nu au fost observate schimbări în postura nucleară a Rusiei”.

„Europa e total nepregătită de atacurile hibride ale Rusiei”

În culise, oficiali europeni și americani discută inclusiv potențialul ca Rusia să-și accentueze campania de atacuri hibride împotriva infrastructurilor europeană și americană, campanie care a fost escaladată puternic de la începutul invaziei rusești împotriva Ucrainei.

În comunicatul comun, miniștrii UK și UE au spus că atacurile hibride ale Rusiei escaladează și că sunt „fără precedent în varietate și scală” și „creează multiple riscuri de securitate”.

„NATO și UE trebuie să facă mai mult pentru a proteja această infrastructură critică. Știm că Rusia ar capacitatea și voința de a comite acte de sabotaj în Europa”, a declarat ministrul finlandez al apărării, Antti Hakkanen, pentru Politico.

La începutul lunii, secretarul general al NATO, Mark Rutte, declara că Rusia conduce o campanie tot mai intensă de atacuri hibride care arată că „linia frontului din acest război nu mai este doar în Ucraina”.

„Vedem tot mai mult cum linia frontului în acest război se mută dincolo de granițe – în regiunea baltică, în Europa occidentală și chiar și mai sus, în nord”, declara Rutte.

Agențiile de informații europene investighează recenta avarie la cablurile din Marea Baltică, tăiate în succesiune rapidă la începutul acestei săptămâni.

Ministrul apărării german, Boris Pistorius, declara, marți, că avaria a fost produsă de o acțiune evidentă de sabotaj.

„Nimeni nu crede că acele cabluri au fost tăiate accidental. Nici nu vreau să cred că avariile au fost produse de ancorele vaselor accidental”, a spus Pistorius.

Dacă această concluzie va fi confirmată, asta ar însemna că acțiunile de sabotaj fuseseră pregătite cu mult timp înainte ca Ucraina să primească acordul de a folosit armamentul cu rază lungă de acțiune.

Europa s-a putea confrunta cu tot mai multe astfel de atacuri, inclusiv încercări de sabotaj, asasinate sau atacuri împotriva unor baze militare, împotriva infrastructurii de transport sau de comunicații, conform unui oficial citat de Guardian.

Un alt oficial din domeniul apărării a descris UE drept „complet nepregătită” să se confrunte cu acțiunile de război hibrid tot mai dese ale Rusiei. El spune că Europa nu are resursele necesare pentru a contracare sabotajele rusești și că acestea din urmă se vor intensifica după decizia lui Biden de a permite Ucrainei atacarea teritoriului Rusiei.

Un oficial european din domeniul securității a descris recentul val de atacuri ca fiind „mai aproape de terorism, cu obiectivul de a intimida populația și procesul de luare a deciziei și, prin acestea, de a lovi în sprijinul pentru Ucraina”.

La începutul acestui an, serviciile germane și americane au contracarat un complot rusesc de a asasina mai mulți directori din domeniul industriei apărării în Europa, inclusiv un plan de a-l asasina pe CEO-ul Rheinmetall, Armin Papperger.

În plus, Rusia ar putea să-și crească sprijinul pentru Iran și pentru interpușii săi din Orientul Mijlociu, inclusiv pentru rebelii Houthi din Yemen sau pentru Hezbollah, în Liban.

Aliații rămân determinați să ajute Ucraina

Keir Starmer, premierul guvernului Marii Britanii, a declarat că nu va fi descurajat din a susține Ucraina, după această cea mai nouă cascadorie a regimului de la Kremlin.

„Vedem o retorică a iresponsabilității din partea Rusiei, dar asta nu ne va descuraja din a susține Ucraina”, a declarat liderul britanic la summit-ul G20 din Brazilia.

SUA care furnizează armament și informații cu privire la posibile ținte pentru Ucraina, au motivat decizia de a permite Ucrainei folosirea armelor cu rază lungă spunând că acesta este un răspuns la folosirea de către Rusia a unui grup de 10.000 de soldați din Coreea de Nord.

Nici SUA, nici Ucraina nu au confirmat folosirea rachetelor ATACMS, însă armata ucraineană a transmis că a lovit un arsenal militar rusesc în zona orașului Karacev.

„Distrugerea depozitelor de muniție ale armatei ocupantului rus va continua până ce agresiunea armată a Federației Ruse împotriva Ucrainei nu se oprește”, a transmis armata Ucrainei.

Este de așteptat și că Marea Britanie va furniza și ea propriile rachete cu rază lungă, Storm Shadow, pentru a fi folosite de Ucraina împotriva Rusiei, după decizia SUA.

Deși Rusia a promis răzbunare, analiștii spun că opțiunile sale de răspuns pe câmpul de luptă sunt limitate, și că e puțin probabil ca regimul de la Kremlin chiar să ia în considerare folosirea armei nucleare.

„Cel mai previzibil și mai evident răspuns va fi înmulțirea numărului de lovituri împotriva orașelor ucrainene și a infrastructurii civile în așteptarea iernii și frigului. Loviturile cu rachetele cu rază lungă de acțiun intră și ele în categoria liniilor roșii depășite care nu vor mai fi linii roșii”, este de părere Anton Barbașin, analist politic.