Danemarca își calculează cu atenție răspunsul la obsesia lui Donald Trump pentru Groenlanda. De ce se tem oficialii danezi

Când Donald Trump a vorbit prima oară de ideea de a achiziționa teritoriul Groenlandei pentru SUA de la Danemarca, în timpul primului său mandat, în 2019, prim-ministra daneză a respins-o imediat ca fiind absurdă. Acum, la cinci ani distanță și cu puțin sub două săptămână înainte ca Trump să se întoarcă la Casa Albă ca al 47-lea președinte, oficialii danezi se tem că președintele ales chiar vorbește serios și că ambițiile sale imperialiste nu mai sunt doar vorbe în vânt, scrie CNN.

Oficialii danezi au fost avertizați de aliații și de consilierii lui Trump că președintele ales al SUA chiar este serios. Din acest motiv, liderii politici de la Copenhaga caută să găsească un fel de a răspunde la fixația lui Trump fără a periclita relația bună cu Statele Unite. Danemarca este un aliat apropiat al SUA și un important membru NATO.

„Ecosistemul politic care susține asta este cu totul diferit acum față de atunci. Totul pare să fie mult mai serios”, spune un oficial danez sub rezerva anonimatului, referindu-se și la momentul 2019, când Trump a făcut prima oară propunerea.

Președintele ales al SUA a declarat, marți, că SUA „are nevoie de Groenlanda din motive de securitate națională”.

„Oamenii nu știu nici măcar dacă Danemarca are vreun drept legal asupra Groenlandei, dar dacă are, ar trebui să renunțe la el, pentru că noi avem nevoie de ea pentru securitatea națională”, a spus Donald Trump la o conferință de presă susținută la reședința sa de la Mar-a-Lago.

Întrebat cu privire la aceste comentarii, actualul secretar de stat, Antony Blinken, parte din administrația Biden care își încheie mandatul pe 20 ianuarie, a declarat că „ideea exprimată despre Groenlanda este, în mod evident, nu una prea bună. Dar cel mai important este că e evident că nu se va întâmpla, așa că nu ar trebui să ne mai pierdem vremea discutând-o”.

Oficialii danezi nu sunt de acord neapărat cu Blinken – o conversație sinceră despre spusele lui Trump, mai degrabă decât a asuma că nu e serios, este cel mai probabil cea mai bună cale de a rezolva problema și de a evita o criză majoră, spun oficialii danezi citați de CNN.

Din acest motiv, ministrul danez de externe, Lars Lokke Rasmussen, a dat semnalul, miercuri, că Danemarca e deschisă să discute mai mult ideea cu viitoarea administrație Trump.

„Suntem deschiși dialogului cu americanii cu privire la felul în care putem coopera mai bine pentru a ne asigura că ambițiile americane sunt îndeplinite”, le-a spus ministrul danez reporterilor.

SUA colaborează deja de ani de zile cu Danemarca în zona arctică, mai ales în Groenlanda, acolo unde armata americană își are cea mai nordică bază de pe planetă.

Trump nu doar că a vorbit deschis despre anexarea Groenlandei, ba chiar a amenințat cu impunerea de tarife împotriva Danemarcei dacă nu renunță la ea și nu a exclus nici o invazie.

Tot marți, fiul cel mare al lui Trump, Donald Jr. a mers în vizită în Groenlanda, alături de mai mulți acoliți ai președintelui ales – propagandistul Charlie Kirk numărându-se printre ei.

Într-un semnal că este foarte angajat la acest efort, Trump însuși s-a alăturat unei discuții telefonice cu locuitori din Nuuk, capitala Groenlandei, miercuri, și a spus a că SUA și lumea „au nevoie” de Groenlanda, ca urmare a poziției sale strategice.

Comentariile președintelui ales al SUA au provocat deja tensiuni cu partenerii și aliații Statelor Unite – premierul groenlandez, Mute Egede, a dat de înțeles, marți, că nu vrea să discute ideea – „Groenlanda aparține oamenilor care locuiesc aici. Viitorul nostru și lupta noastră pentru independență este problema noastră”, a spus el.

Există indicii că guvernul autonom de la Nuuk intenționează să organizeze un referendum pentru independență chiar în acest an, concomitent cu alegerile legislative programate pentru aprilie.

Franța și Germania au răspuns și ele ambițiilor lui Trump – Olaf Scholz i-a amintit președintelui ales de principiul inviolabilității granițelor, în timp ce ministrul francez de externe a spus că UE nu va permite un atac la adresa granițelor sale suverane.

Americanii se tem de mișcarea de independență groenlandeză

Groenlanda e văzută de multă vreme ca un teritoriu cheie pentru interesele naționale și de securitate ale Statelor Unite. Ea a fost văzută așa mai ales în contextul unei nevoi de a respinge un posibil atac al Rusiei.

În timpul primului mandat al lui Trump, oficialii de securitate națională s-au temut în mare parte de activitățile Chinei în zona arctică, la acel moment acestea fiind o amenințare relativ nouă.

Totuși, oficialii danezi și unii oficiali americani spun că nu înțeleg obsesia lui Trump cu achiziția Groenlandei, pe care președintele ales a numit-o o „necesitate absolută”, mai ales în condițiile în care SUA are deja un acord de securitate vechi de decenii pentru prezența în acest teritoriu – armata americană are deja o prezență semnificativă acolo, inclusiv trupe și sisteme radar.

Un oficial din domeniul apărării a recunoscut că ce îi îngrijorează pe americani într-o măsură este mișcarea de independență a insulei față de Danemarca. Dacă Groenlanda ar deveni independentă, atunci zona ar deveni ceva mai instabilă politic și mai vulnerabilă la influența Chinei și Rusiei.

De asemenea, se pune problema juridică dacă un nou înființat stat groenlandez ar mai avea apartenența la NATO.

„Danemarca este un aliat de nădejde, iar atâta vreme cât Groenlanda face parte din Regatul Danemarcei, ca acum, și parte a NATO, atunci nu avem o problemă de securitate”, spune un oficial american sub rezerva anonimatului. Totuși, relația SUA-Groenlanda devine  ceva mai „ambiguă”, dacă teritoriul își declară independența.

„Ar putea ca deznodământul să fie unul pozitiv, în care tranziția produce ceva stabil. Ar putea și să meargă în cealaltă direcție. De aici cred că vine o mare parte din această conversație. Recunoaștem că există o tranziție în mijlocul unei situații geopolitice pe care nu am mai văzut-o de multă vreme. Oamenii încep să pună întrebări”, a mai spus sursa citată.

Cooperarea militară între Rusia și China în Arctica a crescut semnificativ de-a lungul ultimilor cinci ani. China și Rusia stabilesc în mod regulat patrule aeriene comune acolo, iar în octombrie, Paza de Coastă a Chinei a susținut că a intrat în apele din zona Oceanului Arctic pentru prima oară, alături de ruși.

Pentagonul a avertizat că această colaborare are „potențialul de a altera stabilitatea în Arctica și de a deveni o amenințare”.

Schimbările climatice sunt și ele un element care afectează situația legată de Groenlanda – din cauza crizei climatice, gheața se topește și deschide noi căi navigabile în Arctica, ceea ce înseamnă că regiunea va deveni o zonă și mai puternic contestată între marile puteri în viitor.