Elon Musk nu se poate abţine – de două luni, de când Donald Trump a câştigat alegerile prezidenţiale americane din 2024, miliardarul american a devenit o voce tot mai prezentă, inclusiv la nivel internaţional – când nu se ceartă cu oficiali republicani de rang înalt şi nu face declaraţii controversate pe reţeaua sa socială, Musk se implică agresiv în politica internă a ţărilor europene. Politico inventariază 10 momente în care miliardarul a căutat direct conflicte cu politicieni din afara Statelor Unite.
Elon Musk s-a numărat printre primele voci externe care au comentat situaţia alegerilor prezidenţiale din România şi decizia Curţii Constituţionale de a anula turul doi al scrutinului.
Iritarea lui Musk a fost evidentă în postarea în care vorbeşte despre alegerile din România – „cum poate un judecător să anuleze nişte alegeri şi să nu poată fi considerat un dictator”, a scris el pe Twitter.
Regatul Unit
Unul dintre cele mai mari scandaluri pe care Elon Musk le-a provocat în politica internaţională a fost în Regatul Unit, după plecarea de la putere a conservatorilor lui Rishi Sunak.
Imediat ce Keir Starmer a ajuns la putere la Londra, Musk a început conflictul – a numit Marea Britanie un „stat poliţienesc tiranic”, a susţinut că „războiul civil este inevitabil” în ţară şi l-a numit pe Starmer „twotierkeir” (în traducere, Keir de mână a doua – n. red.).
Musk a mai spus şi că Marea Britanie „o ia pe urmele lui Stalin” prin faptul că a făcut modificări la legea moştenirilor pentru fermieri, a cerut ca Starmer să fie încarcerat şi a spus despre un ministru britanic că este un „apologet al genocidului şi violului”.
Starmer nu este primul politician britanic pe care Musk îl insultă şi critică deschis pe Twitter – fostul premier scoţian, Humza Yousaf, a fost numit de Musk „super super rasist”, după ce oficialul scoţian a ţinut un discurs despre rasismul structural din ţară.
„Scoţia i-a dat totutl şi el tot îi dispreţuieşte pe albi”, acuza Musk.
Nici măcar aliaţii britanici nu au scăpat de atacuri – săptămâna trecută, Musk a cerut înlocuirea lui Nigel Farage de la conducerea partidului său. Farage este unul dintre cei mai importanţi acoliţi ai lui Donald Trump, însă Musk consideră că nu este suficient de susţinător al agitatorului neo-nazist Tommy Robinson, un personaj încarcerat la Londra pentru diferite infracţiuni.
Germania
Musk s-a implicat direct în politica din Germania, făcând campanie pentru partidul AfD, de extremă dreapta. A spus că „doar AfD mai poate salva” ţara şi l-a criticat şi pe Olaf Scholz, cancelarul încă în funcţie.
Comentariile lui au atras critici inclusiv din partea liderului opoziţiei de la Berlin, Friedrich Merz, care le-a numit „intruzive şi jignitoare”.
Scholz a preferat să nu-i dea prea multă atenţie miliardarului şi i-a îndemnat scurt pe germani să „nu hrănească trolul”.
Ucraina
„Planul de pace” al lui Elon Musk pentru Ucraina nu a avut o primirea prea bună la Kiev. În octombrie 2022, miliardarul făcea un sondaj pe Twitter în care îi întreba pe urmăritorii lui cu privire la viabilitatea organizării alegerilor în regiunile ucrainene ocupate de Rusia.
Preşedintele ucrainean nu a fost deloc impresionat şi a răspuns cu un sondaj în care i-a întrebat pe oameni dacă preferă un Musk care sprijină Rusia sau pe unul care sprijină Ucraina.
Canada
Musk a intrat în conflict şi cu prim-ministrul canadian în funcţie, Justin Trudeau, pe care l-a numit „un tâmpit nesuferit”, atunci când liderul de la Ottawa a vorbit despre realegerea lui Trump ca de un „pas înapoi pentru drepturile femeilor”.
Totuşi, Musk a făcut şi o predicţie semi-corectă – a spus că Trudeau nu va mai fi premier după alegeriel viitoare – în fapt, Trudeau nu va mai apuca nici măcar alegerile ca premier după ce a demisionat după nouă ani în funcţie,
Australia
În opinia lui Elon Musk, liderii australieni sunt „fascişti” pentru că au propus proiecte de interzicere a accesului copiilor la reţele sociale. Musk a mai folosit acelaşi calificativ şi ca să descrie decizia australienilor de a reglementa reţelele sociale în sensul opririi dezinformărilor.
Un ministru australian i-a răspuns că nu e treaba lui „să vină cu politici publice pe reţelele sociale care să-i convină lui Elon Musk”.
Brazilia
Brazilia a mers şi mai departe decât Australia în ce priveşte politicile de reglementare ale reţelelor sociale şi a interzis complet X anul trecut, după ce Musk a refuzat să blocheze conturile care răspândesc dezinformări despre alegerile prezidenţiale din 2022.
Adversarii interdicţiei au acuzat că acele conturi au fost ţintite din motive politice. Ca răspuns, Musk a concediat angajaţii brazilieni ai Twitter şi a închis filiala locală a reţelei.
Până la urmă, Musk a fost de acord să plătească amenzi de 3,8 milioane de lire sterline şi să blocheze conturile respective pentru ca reţeaua socială să poată fi deblocată în Brazilia.
Totuşi, încă există un cont de Twitter susţinut oficial de Musk care „documentează directivele ilegale promovate de Alexandre de Moraes”, judecătorul care a dat ordinul de închidere a reţelei. Musk a publicat în mai multe rânduri meme-uri în care de Moraes este înfăţişat drept Voldemort (n. red. - antagonistul principal al seriei de cărţi Harry Potter) şi l-a comparat pe acesta cu Darth Vader.
Irlanda
În poate unul dintre cele mai bizare atacuri ale sale, Elon Musk a făcut referire la unul dintre cele mai delicate conflicte ale perioadei moderne – conflictul nord-irlandez. Musk a luat în derâdere Armata Republicană Irlandeză (IRA), despre care a spus că este „la fel de înfricoşătoare ca o jucărie de pluş”, deşi în trecut era „hardcore”.
IRA este numele unui complex de organizaţii de rezistenţă naţionalistă irlandeză, anti-britanică care a comis numeroase atentate de la mijlocul secolului XX până în 1998.
Danemarca şi Groenlanda
Musk s-a implicat şi în recentul efort al lui Donald Trump de a obţine Groenlanda ca teritoriu SUA, deşi oficiali danezi şi groenlandezi i-au comunicat că teritoriul nu este de vânzare. Prim-ministra guvernului Danemarcei, Mette Frederiksen, a declarat din nou, marţi, că Groenlanda nu e de vânzare şi că ea aparţine groenlandezilor.
Frederiksen a declarat că premierul groenlandez, Mute Egede, „a fost foarte foarte clar – există mult sprijin printre locuitorii Groenlandei faţă de ideea că Groenlanda nu e de vânzare şi nici nu va fi în viitor”.
Remarcile liderei daneze vin după ce Donald Trump a vorbit din nou despre cumpărarea insulei arctice de la Danemarca, luna trecută, numind „achiziţia” teritoriului „o necesitate absolută”. Nu e prima oară când Trump face o fixaţie cu Groenlanda – în 2019, Trump a făcut o propunere similară, care a fost respinsă tot de Frederiksen.
Miliardarul a scris pe Twitter, după ce Trump a vorbit din nou de subiect şi după ce l-a trimis pe fiul să cel mare la Nuuk, că „dacă poporul din Groenlanda vrea să fie parte din America, şi sper că vrea, atunci ar fi bineveniţi”.
Spania
Prim-ministrul guvernului Spaniei, Pedro Sanchez, s-a arătat şi el iritat de comentariile constante ale lui Elon Musk şi de implicarea acestuia în politica europeană. Sanchez l-a acuzat pe miliardar că subminează democraţia europeană.
„Extrema dreaptă internațională căreia ne opunem în Spania de ani de zile, condusă în acest caz de cel mai bogat om de pe planetă, atacă în mod deschis instituțiile noastre, incită la ură și sprijină în mod deschis moștenitorii nazismului din Germania”, a spus Sanchez despre Musk, fără a-l numi direct.
Sanchez a vorbit la Madrid la un eveniment la care se comemorau 50 de ani de la moartea generalului Francisco Franco, dictatorul reacţionar-naţionalist al Spaniei care a condus ţara vreme de patru decenii şi în urma morţii căruia Spania a început tranziţia la democraţie.
Răspunsul premierul a venit după ce Musk a comentat, duminică, pe Twitter, cu privire la un articol despre condamnările pentru viol în regiunea Catalonia, care au fost comise, în principal, de străini. Sanchez a mai spus că democrația este fragilă și se confruntă cu o amenințare existențială.
„Dacă istoria ne învață ceva, aceasta este că libertatea nu este niciodată cucerită definitiv”, a spus el.
Uniunea Europeană
Musk s-a implicat nu doar în atacuri la adresa statelor individuale, ci şi la adresa întregului bloc european. În octombrie, el a intrat într-o discuţie în contradictoriu cu Vera Jourova, vicepreşedintă a Comisiei pe atunci, numind-o „epitoma banalităţii maleficului birocratic”. Acest lucru, însă, după ce Jourova l-a numit pe el „un promotor al răului”. Disputa a venit ca urmare a unor încercări a UE de a reglementa reţelele sociale, încercări ca i-au displăcut profund miliardarului.
Nu doar atât, Musk s-a implicat şi în relaţia dintre instituţiile europene, numind noua Comisie Europeană „nedemocratică” şi îndemând Parlamentul Europeană „să nu-i cedeze autoritatea sa”.
Elon Musk a inflamat şi mai mult în Europa după ce a invitat-o pe Alice Weidel, lidera AfD, la un interviu pe Twitter. Politicienii din UE au îndemnat blocul să folosească toate instrumentele juridice la dispoziţie pentru a-l trage la răspundere pe miliardar, iar Comisia Europeană a transmis că Musk şi Twitter sunt aproape de a intra în conflict juridic cu noii termeni ai regulemntului digital european.
Franța, apel la Comisia Europeană să oprească derapajele lui Elon Musk
Și șeful diplomației franceze a adresat un apel Comisiei Europene, într-o intervenţie la radio France Inter, „să recurgă într-un mod mult mai viguros la instrumentele pe care i le-am dat pentru a descuraja aceste comportamente".
Întrebat despre posibilitatea interzicerii platformei X în Europa, la fel ca în Brazilia, unde reţeaua a fost suspendată timp de 40 de zile, ministrul francez a răspuns: „Acest lucru este prevăzut în legile noastre".
„Fie Comisia Europeană pune în aplicare cu cea mai mare fermitate legile pe care ni le-am dat pentru a ne proteja spaţiul public, fie nu o face, dar atunci va trebui să consimtă să redea statelor membre ale UE, să redea Franţei, capacitatea de a o face. Trebuie să ne trezim", a declarat Barrot la radio France Inter, în același interviu în care l-a avertizat pe Donald Trump că Uniunea Europeană nu va permite un atac asupra granițelor sale.
Nici Mark Zuckerberg nu mai vrea să respecte reguli de conduită
Meta, compania lui Mark Zuckerberg care gestionează reţelele sociale Facebook şi Instagram şi aplicaţia de mesagerie Whatsapp, a anunţat, marţi, eliminarea programului său de fact-checking şi diminuarea „cenzurii” cu privire la unele teme controversate precum imigraţia sau identitatea de gen, teme asupra cărora Meta a fost acuzată că cenzurează opiniile conservatoare.
„Am ajuns într-un punct în care pur şi simplu sunt prea multe greşeli şi prea multă cenzură. A sosit momentul să revenim la rădăcinile noastre în ceea ce priveşte libertatea de exprimare”, a spus Mark Zuckerberg.
Decizia acestuia vine după ce republicanul Joel Kaplan a fost numit şef pentru afaceri globale al Meta, iar în comitetul de conducere al companiei a fost numită Dana White, o apropiată a preşedintelui ales al SUA, Donald Trump.
Sistemul de fact-checking va fi înlocuit de Meta, în SUA, cu un sistem de „note comunitare” (community notes) similar celui aplicat de Twitter-ul lui Elon Musk. Schimbarea priveşte, însă, numai SUA, în timp ce în UE, compania lui Zuckerberg trebuie să se supună în continuare normelor Legii Serviciilor Digitale (Digital Services Act).
Zuckerberg s-a plâns în acest sens de susţinerea că „numărul legilor care instituţionalizează cenzura nu încetează să crească şi prin urmare este dificil să se construiască acolo ceva inovator”, declaraţie criticată de Comisia Europeană.
„Respingem categoric orice alegaţie de cenzură din partea noastră”, a reacţionat, astfel, o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, Paula Pinho. Executivul european a transmis deja de marţi că va continua să monitorizeze respectarea de către Meta a regulilor UE.
