Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat miercuri la 5,91% pe an, de la 5,87% pe an în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).
Creşterea nivelului dobânzilor din piaţă este o consecinţă directă a creşterii semnificative a incertitudinii şi a nervozităţii în rândurile finanţatorilor internaţionali ai ţării, a declarat Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României.
Iar această incertitudine a crescut odată cu schimbările majore din politică, în ultimele zile, ca urmare a victoriei din primul tur al alegerilor prezidențiale a lui Călin Georgescu.
La începutul anului, indicele ROBOR la trei luni era 6,21%.
Indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 5,95% pe an, de la 5,92% pe an, iar ROBOR la 12 luni a crescut la 5,98% pe an, de la 5,96%.
În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,99% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul II 2024, în creştere faţă de cel din trimestrul anterior, de 5,86%.
În luna mai 2019 a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, actul normativ a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.
Mugur Isărescu, BNR: Rata anuală a inflaţiei se va mări la 4,9% în 2024
Rata anuală a inflaţiei se va mări la 4,9% în 2024, apoi se va reduce la 3,5% în 2025 şi la 3,3% în 2026, a declarat miercuri Cristian Popa, membru al Consiliului de administraţie BNR, potrivit Agerpres.
Acesta a citit un mesaj din partea guvernatorului Mugur Isărescu, la prima ediţie a conferinţei "INVEST in Hospitality Properties in the CEE Region".
"În ceea ce priveşte perspectiva apropiată, potrivit noilor date şi evaluări la nivelul Băncii Centrale, rata anuală a inflaţiei se va mări probabil la 4,9% la finele anului curent, apoi se va reduce la 3,5% la finele anului 2025, la 3,3% la finele trimestrului trei 2026.
S-a observat că evoluţia fluctuantă şi nivelurile mai ridicate ale ratelor anuale ale inflaţiei sunt atribuibile prioritar unor efecte de bază în dublul sens, asociate inclusiv modificărilor legislative în domeniul energiei aplicate în luna aprilie 2024, dar şi secetei severe din acest an", se arată în mesajul guvernatorului BNR.
„Incertitudini însemnate continuă să fie asociate evoluţiei anticipate a preţurilor energiei şi alimentelor”
Potrivit lui Cristian Popa, situaţia fiscal-bugetară contribuie, de asemenea, la presiunile inflaţioniste. "Incertitudini însemnate continuă să fie asociate evoluţiei anticipate a preţurilor energiei şi alimentelor, inclusiv pe fondul modificărilor legislative din domeniu, precum şi traiectoriei viitoare a cotaţiei ţiţeiului şi a altor materii prime, în condiţiile escaladării tensiunilor geopolitice. Creşterea în termen anual a economiei a fost susţinută în semestrul unu şi probabil pe ansamblul întregului an 2024, în mod prioritar de consumul privat. Se remarcă, de asemenea, nivelul crescut şi peste aşteptări atins recent de dinamica anuală de două cifre a costului unitar în forţa de muncă din sectorul privat", se mai precizează în mesajul prezentat.
Reprezentantul Băncii Naţionale a vorbit şi despre incertitudinile şi riscurile ce pot decurge din conduita politicii fiscale şi a aceleia de venituri, având în vedere măsurile fiscale şi bugetare ce ar putea fi implementate începând cu anul 2025, în scopul poziţionării deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare, sustenabilă şi compatibilă cu noul cadru de guvernanţă al UE.
Totodată, Cristian Popa a afirmat că incertitudinile şi riscurile crescute la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, sunt generate şi de escaladarea tensiunilor geopolitice, de războiul din Ucraina şi de conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi de evoluţiile economice din Europa şi de la nivel global. El a precizat că este important să se menţină ritmul ridicat de atragere a fondurilor europene, precum şi orientarea acestora pentru "a genera sinergii în economie pe termen lung".
