The Guardian: Ce urmează la parlamentare, după victoria lui Călin Georgescu. Răul pe care l-ar putea face acesta sperie Bruxelles-ul

După șocul primului tur prezidențial, care l-a impus câștigător pe un candidat pro-rus și anti-UE, România se întoarce duminică, 1 decembrie, la urne pentru a-și alege noul Parlament și pentru a confirma cât de puternic este actualul trend ce amenință să scoată țara de pe orbita occidentală, notează The Guardian într-o analiză publicată pe site-ul său.

Votul va fi urmărit îndeaproape la Bruxelles, care se teme de apariția unei alte influențe perturbatoare în regiune, după Ungaria și Slovacia.

România, având reputația unui aliat de încredere care a sprijinit efortul occidental de susținere a Kievului în războiul pornit de Moscova, are o graniță terestră, maritimă și fluvială de 650 de kilometri cu Ucraina.

Pe teritoriul său se află o importantă bază NATO, iar Bucureștiul a oferit o rută vitală de tranzit pentru cerealele ucrainene și a cedat o baterie antiaeriană Patriot țării atacate Rusia, precizează publicația citată.

Cine candidează pentru funcția de președinte și cine ar putea câștiga

Cursa prezidențială a produs un șoc politic după ce prim-ministrul de centru-stânga și fostul premier liberal au fost eliminați în primul tur, iar scrutinul a fost câștigat de un independent puțin cunoscut alegătorilor, dar ale cărui afilieri la extrema dreaptă și la mesajele Moscovei sunt flagrante.

Călin Georgescu, în vârstă de 62 de ani, este un ultranaționalist care l-a descris pe Vladimir Putin drept „un lider care își iubește țara”. Georgescu era cotat cu 5% în sondajele dinaintea votului, dar s-a clasat pe primul loc cu 22,9%. Surpriza a depășit-o pe cea adusă de clasarea reformistei Elena Lasconi pe locul second, cu 19,2%.

Perdanții sunt premierul Marcel Ciolacu (PSD) și fostul premier Nicolae Ciucă (PNL), ambii, reprezentanți ai partidelor coaliției de guvernare. George Simion, de la formațiunea de extremă-dreapta AUR, mult mai bine plasat în sondajele preelectorale decât Călin Georgescu și mult mai vizibil în mass-media tradiționale, a fost, la rândul său, eliminat din cursă, deși era creditat în numeroase analize politice cu șansa de a intra în turul doi, alături de Ciolacu.

The Guardian amintește că Georgescu, un expert în dezvoltare durabilă care a lucrat pentru ONU și a câștigat premii pentru angajamentul său pro-european, a virat, la un moment dat, pe o traiectorie anti-Occident, criticând UE și susținând că NATO nu va ajuta niciodată România. A promovat, de asemenea, un „mesaj de pace” în Ucraina convergent cu narativul rusesc.

Georgescu a mai negat existența Covid-19 și a pandemiei de coronavirus, a afirmat că Iisus Hristos este „singura știință adevărată”, a descris doi fasciști români din anii '30 - '40 drept „eroi naționali” și a argumentat că România nu se pricepe la afaceri externe și ar trebui să se bazeze pe „înțelepciunea rusă”.

Acest candidat a avut o campanie foarte discretă în presa tradițională, dar a fost promovat masiv pe platformele sociale, în special pe TikTok, în ceea ce experții spun că ar fi o operațiune finanțată masiv de Rusia.

Împotriva lui Georgescu candidează Elena Lasconi, fost jurnalist TV, cu o notorietate preelectorală mult mai mare decât a competitorului său ultranaționalist.

De când a intrat în politică, actuala șefă USR a fost aleasă de două ori primar la Câmpulung. Ea este conservatoare în opțiunile sociale, scrie The Guardian, care amintește că, potrivit propriilor mărturisiri, Lasconi a votat împotriva căsătoriei între persoane de același sex. Pe de altă parte, este net pro-UE, susține creșterea cheltuielilor pentru apărare și se declară pentru sprijinirea Ucrainei și combaterea influenței ruse.

Câte parale mai fac sondajele în România

După cum au arătat rezultatele din primul tur, sondajele bazate pe metode clasice de investigare a realității sociale nu sunt fiabile în România. Niciun astfel de sondaj nu a anticipat victoria lui Călin Georgescu. În exit poll-urile din ziua votului, publicate după închiderea urnelor, Georgescu apărea pe locul trei și era catalogat drept marea surpriză, dar nu era dat câștigător, șocul fiind adus de primele rezultate oficiale parțiale.

După votul din 24 noiembrie, PNL și-a îndemnat alegătorii să o susțină pe Elena Lasconi.

Puțini analiști cred cu adevărat că Georgescu poate câștiga într-o țară care, majoritar, respinge influența rusă din multiple considerente istorice și care a evitat, până în prezent, pericolul naționalismului populist după ce a ieșit din comunism în decembrie 1989.

Totuși, surprizele nu pot fi excluse, avertizează The Guardian.

Ce este probabil să se întâmple în scrutinul parlamentar

Întrebarea presantă înainte de 1 decembrie este dacă rezultatul din primul tur al alegerilor prezidențiale va avea un efect de domino asupra scrutinului parlamentar.

Cu alte cuvinte, rămâne de văzut dacă alegătorii confirmă proeminența curentului anti-UE și anti-NATO, sau dacă au luat în serios semnalul de alarmă și se întorc spre partidele tradiționale.

Marcel Ciolacu va conduce PSD-ul de centru-stânga în următoarele două runde electorale, dar a anunțat că se va retrage de la conducerea partidului după alegeri. PNL, de centru-dreapta, a anunțat încheierea alianței de guvernământ cu social-democrații și s-a angajat să nu mai guverneze cu aceștia.

După cum remarca The Guardian, sondajele nu par să mai valoreze mare lucru în România.

Ultimele astfel de consultări proiectează la parlamentare un scor de circa 30% pentru PSD și aproximativ 20 - 21 de procente pentru AUR. USR și PNL ar urma să obțină 17%, respectiv 14%.

Dacă aceste previziuni sunt cât de cât corecte iar PSD și PNL vor îngropa divergențele pentru a rămâne la putere, ele ar mai avea nevoie de sprijinul unui al treilea partid mai mic pentru a obține o majoritate parlamentară.

În trecut, rolul respectiv a fost asumat de UDMR, care reprezintă minoritatea maghiară. Însă nu e clar în prezent dacă această formațiune va reuși să intre în noul Parlament.

Pe de altă parte, victoria lui Călin Georgescu - care nu are, oficial, un partid în spate - e de natură să dea un impuls formațiunilor de extremă dreapta, AUR și SOS România.

Acestea ar putea obține o treime sau chiar mai mult din mandatele parlamentare, făcând dificilă agregarea unei coaliții a forțelor pro-europene.

Păstrarea controlului asupra legislativului este extrem de importantă pentru partidele mainstream, pentru a servi drept contrapondere la Călin Georgescu în cazul în care acesta devine președinte, remarcă The Guardian

Care sunt problemele care l-au adus pe Georgescu în postura de favorit al alegerilor prezidențiale

Alegătorii din România sunt furioși, remarcă publicația britanică. Prima dintre preocupările lor este costul ridicat al vieții: la nivelul întregii Uniuni Europene, țara cu ieșire la Marea Neagră are cea mai mare proporție de persoane expuse riscului de sărăcie. România este, de asemenea, campioană la inflație și la deficit bugetar între țările din blocul comunitar.

Infrastructura subdezvoltată a țării și serviciul de sănătate părăginit reprezintă, de asemenea, probleme grave.

Analistul Valentin Naumescu crede că victoria lui Georgescu reflectă „o dorință de răzbunare, un vot de protest din partea unor oameni cu multe frustrări, cu revoltă, furie față de sistem”.

Războiul din Ucraina este, de asemenea, un subiect important, în special pentru alegătorii de extremă-dreapta, care se opun net susținerii a Kievului de către România și nu obosesc în a reitera riscurile țării pe flancul estic al NATO.

Membrii Parlamentului de la București sunt aleși prin reprezentare proporțională în 43 de circumscripții electorale, cu unele locuri rezervate minorităților naționale. Pentru a fi ajunge în forul legislativ, partidele trebuie să atingă un prag de 5% din totalul voturilor exprimate la nivel național.

În alegerile anterioare din 2020, doar cinci partide au depășit acest prag. Dacă se repetă același model în 2024, 15% sau 20% din mandate ar putea fi redistribuite celor care depășesc pragul de 5%, crescând scorului formațiunilor politice mari.

În ceea ce-l privește pe președintele României, acesta are prerogativa de a desemna candidatul la funcția de șef al guvernului, precum și puteri decizionale semnificative în ceea ce privește securitatea națională, politica externă și numirile în justiție, amintește The Guardian.

Răul pe care l-ar putea face Călin Georgescu din această funcție este, momentan, greu de cuantificat.