Reţeaua energetică ucraineană, deja şubrezită, a făcut faţă, duminică, unuia dintre cele mai importante atacuri ruseşti din ultimele luni, lovituri soldate cu 10 morţi şi 20 de răniţi în întreaga ţară, potrivit autorităţilor ucrainene.
Aceste lovituri au loc într-un moment în care Ucraina, în dificultate pe front, se teme să piardă sprijinul american odată cu apropiata revenire a lui Donald Trump la Casa Albă.
Atacurile ruseşti au loc la două zile după o convorbire telefonică între Olaf Scholz şi Vladimir Putin, o reluare de contact considerată periculoasă de Ucraina.
„Un atac combinat masiv a vizat toate regiunile Ucrainei şi a ţintit infrastructura noastră energetică”, a declarat preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, referindu-se la cele 120 de rachete şi 90 de drone lansate de Rusia.
A fost o „noapte infernală”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Forţelor Aeriene Ucrainene, Iuri Ignat, potrivit căruia apărarea antiaeriană a doborât 144 dintre aceste ţinte.
Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga, a denunţat „unul dintre cele mai mari atacuri aeriene” lansate de Rusia. Sibiga a estimat că atacurile de duminică sunt „adevăratul răspuns” al sângerosului dictator rus, Vladimir Putin dat liderilor care „i-au telefonat sau l-au vizitat" în ultimul timp, propunându-i să încheie războiul.
Ministerul rus al apărării a afirmat, la rândul său, că şi-a atins „toate” ţintele în cursul unui atac masiv împotriva „infrastructurilor energetice esenţiale”. Rusia, care şi-a înmulţit atacurile cu drone şi rachete, a distrus deja jumătate din capacitatea energetică a Ucrainei, potrivit guvernului de la Kiev.
Operatorul energetic ucrainean DTEK a transmis că unele dintre centralele sale termice au fost „avariate serios”. Întreruperi de curent au afectat regiunea Kiev, precum şi mai multe zone din vestul, sudul şi estul ţării, ca Odesa şi Dnipropetrovsk. Alimentarea cu curent electric a început să fie restabilită la amiază în unele regiuni, potrivit DTEK.
Acesta este al doilea atac de amploare împotriva reţelei energetice ucrainene de la începutul războiului, potrivit operatorului Ukrenergo. În total, bilanţul victimelor umane în urma atacurilor din cursul nopţii şi zilei a crescut la zece morţi şi 20 de răniţi, conform autorităţilor ucrainene.
Printre aceştia, doi angajaţi ai societăţii căilor ferate Ukrzaliznitsia au fost ucişi şi trei au fost răniţi în urma bombardării unui depozit la Nikopol, a anunţat compania de stat.
O femeie a fost ucisă, iar alte două persoane rănită de un atac cu rachete împotriva regiunii Liov, vizată mai rar de atacuri, a declarat şeful administraţiei militare Maksim Koziţki.
În sud, doi angajaţi ai societăţii energetice Ukrenergo au fost ucişi în regiunea Odesa, a anunţat operatorul DTEK. Unul dintre ei fusese militar în armata ucraineană la începutul invaziei, fiind demobilizat în primăvara anului 2023, când şi-a reluat postul de electrician, potrivit aceleiaşi surse.
Două persoane au fost ucise la Herson şi alte două la Nikolaiv, oraşe din sudul ţării, potrivit autorităţilor locale. Mai multe persoane au fost rănite în atacuri distincte la Kiev, Dnipro şi în regiunile Poltava, Zaporojie şi Herson.
Rachete şi drone ruseşti au atins până şi Transcarpatia, regiune foarte rar ţintită, aflată la limita vestică a ţării, departe de linia frontului şi situată la frontiera cu Polonia şi Ungaria.
Armata poloneză a anunţat, duminică, ridicarea de la sol a unor avioane de vânătoare şi mobilizarea de forţe pentru apărarea teritoriului său, procedură obişnuită în caz de pericol aproape de frontierele sale.
De partea rusă, o jurnalistă locală, Iulia Kuzneţova, a fost ucisă de un atac cu dronă ucrainean în regiunea Kursk, potrivit guvernatorului Aleksei Smirnov. Armata ucraineană a început o incursiune în primele zile ale lunii august în această regiune şi controlează încă o mică parte din ea.
Un civil a fost ucis de o dronă ucraineană în regiunea rusă Belgorod, situat, de asemenea, la frontiera cu Ucraina, potrivit guvernatorului său, Viaceslav Gladkov.
Ucraina le cere partenerilor săi occidentali să ajute la reconstruirea reţelei sale electrice şi să-i furnizeze mai multe echipamente de apărare antiaeriană şi armament.
Dar victoria lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale americane relansează dezbaterea asupra unor posibile negocieri şi Ucraina se teme că va fi forţată să facă concesii.