Războiul Rece 2.0 în Europa: Interceptări, acte de sabotaj și tentative de asasinat. Cum a ajuns Germania „punctul de presiune ideal”

Găuri misterioase găsite la o bază militară, un presupus complot pentru asasinarea principalului producător de arme din Germania sau interceptări telefonice la nivel înalt, nu sunt povești cu spioni din anii 1960, ci evenimente din viața reală din Germania, anul acesta. Pe măsură ce se declanșează un război fierbinte între Rusia și Ucraina, există temeri că Europa a alunecat într-un nou Război Rece, scrie BBC.

Nu toate aceste evenimente pot fi puse indubitabil pe seama Moscovei, dar Germania este în alertă sporită pentru posibile acte de sabotaj rusești, din cauza sprijinului militar al Berlinului pentru Kiev.

„Când ne gândim la Războiul Rece, avem tendința să ne gândim la anii 1970, moment în care regulile jocului au devenit stabilite și acceptate”, spune Mark Galeotti, de la Royal United Services Institute (Rusi) și directorul Mayak Intelligence.

„Într-un fel, suntem la începutul Războiului Rece – anii cincizeci și șaizeci, deci o perioadă mult mai dură.”

Dar cum arată un Război Rece reaprins pentru cea mai mare economie a Europei și pentru o țară care odată a fost tăiată pe jumătate de Cortina de Fier?

Cea mai mare bombă apărut chiar luna trecută, când CNN a scris că oficialii americani au transmis Berlinului informații despre un presupus complot rusesc de a-l ucide pe directorul executiv al celei mai mari companii de arme din Germania, Rheinmetall.

Kremlinul a negat raportul, dar ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, a acuzat Rusia că „a purtat un război hibrid de agresiune”.

O gafă de securitate nu după mult timp le-a permis spionilor să asculte o conversație extrem de sensibilă între înalți oficiali ai forțelor aeriene germane, difuzată ulterior de televiziunea rusă.

A fost o situație mai mult decât jenantă pentru Berlin, dat fiind că un general de brigadă din Luftwaffe părea să permită spionilor să intre în apelul securizat apelând de pe o linie nesigură.

Ministrul Apărării german, Boris Pistorius. Foto: Gettyimages

Oricât ar fi fost de izolat evenimentul, a alimentat acuzațiile că Germania a fost mult timp o „veriga slabă” în cadrul contrainformațiilor europene, datorită unui sistem fragmentat, federalizat, care este susținut de un accent puternic pus pe confidențialitatea persoanelor.

Săptămâni mai târziu, doi cetățeni germano-ruși au fost arestați sub suspiciunea că plănuiau să saboteze instalațiile militare americane din Bavaria. Annalena Baerbock l-a chemat pe ambasadorul Rusiei să se plângă și a anunțat: „Nu vom permite lui Putin să aducă teroarea în Germania”.

Iar săptămâna trecută au fost găsite găuri tăiate în gardurile instalațiilor de apă care alimentează două baze militare din Renania de Nord-Westfalia, cu îngrijorarea că cineva a încercat să contamineze rezervele de apă.

Moscova vede Germania ca pe o putere mare, dar „slăbită”

Germania nu este singura țară europeană care este vizată de acte aparente de sabotaj, dar are o mulțime de baze militare americane care au fost înființate în urma celui de-al Doilea Război Mondial.

Mark Galeotti crede că Moscova vede Germania ca pe o putere mare, dar „slăbită”, ceea ce o face „punctul de presiune ideal”.

După măsura oricui, cel mai mare act de sabotaj cunoscut care a afectat Germania în ultimii ani a fost atunci când gazoductele Nord Stream, care treceau sub Marea Baltică din Rusia, au fost aruncate în aer în 2022.

De atunci, speculațiile cu privire la cine a ordonat atacul au fost răspândite, dar într-o evoluție dramatică, Germania a emis acum un mandat de arestare pentru un instructor de scufundări ucrainean.

Săptămâna trecută, Wall Street Journal a scris că operațiunea a fost finanțată din privat, dar supravegheată din Ucraina. Kievul a respins infromațiile.

Fiecare incident de sabotaj aparent nu poate fi, sub nicio formă, atribuit imediat și sigur Rusiei.

În Franța, activiștii de extremă stângă, nu agenții ruși, au fost acuzați că au vizat rețeaua feroviară de mare viteză a țării în ajunul Jocurilor Olimpice.

Și Germania a avut propria sa istorie de atacuri ale militanților de extremă stângă.

Însă faptul că figurile ucrainene sunt acum sub lumina reflectoarelor pentru exploziile Nord Stream a alimentat noi critici din partea unor lideri politici din Germania, cu privire la sprijinul guvernului pentru Kiev.

Co-liderul de extremă dreapta AfD, Alice Weidel, a cerut ca „plățile de ajutor” către Kiev să fie oprite și daunele aduse Nord Stream „facturate” Ucrainei.

Așadar, pe măsură ce comparațiile Războiului Rece plutesc asupra securității europene, politica din acea perioadă s-a reînnoit și în Germania într-un mod dur și neașteptat.

„Planificarea securității nu are loc peste săptămâni sau luni, ci ani”

În încercarea de a consolida securitatea, guvernul german lucrează la o nouă lege menită să sporească reziliența infrastructurii critice.

Ministrul german de interne Nancy Faeser spune că trebuie să existe „măsuri de protecție maxime în toate zonele”.

Operatorii din sectoare critice, cum ar fi energia, transportul și apa vor trebui să respecte standardele minime de securitate, în conformitate.

Este prima lege federală de acest gen din Germania, dar încă nu a obținut aprobarea finală, în ciuda tensiunilor crescute din jurul războiului.

Vehiculele blindate Marder de fabricație germană sunt folosite în operațiunea surpriză a Ucrainei pe teritoriul Rusiei.

Aceasta ar marca încă un alt tabu al politicii externe germane încălcat de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia.

Adăugați la asta planurile controversate ca SUA să staționeze rachete cu rază lungă de acțiune în Germania începând cu 2026.

Când a început invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, cancelarul Sholz a promis o „Zeitenwende”, sau un punct de cotitură în politica națională de apărare și securitate.

Soldați germani. Foto: Gettyimages

Dar susținătorii și criticii guvernului recunosc deopotrivă că inversarea anilor de subinvestiții în apărare va necesita timp, la fel ca și ajustarea unei mentalități atât de influențate de trecutul întunecat al Germaniei.

Având în vedere evoluțiile recente, există un semn de întrebare asupra timpului pe care îl are la dispoziție Berlinul.

Mark Galeotti spune că nu este doar reconstruirea apărării, ci și îmbunătățirea securității cibernetice și îmbunătățirea contrainformațiilor.

„Planificarea securității nu are loc peste săptămâni sau luni, ci ani”, a mai spus acesta, potrivit BBC.