O rețea internațională care promovează „știința rasială” și activiștii ei încearcă să obțină influență în cadrul dezbaterii publice, folosind idei de multă vreme discreditate – precum cele legate de „superioritatea” raselor și eugenia – și operează cu finanțare secretă din partea unui antreprenor american multimilionar, scrie The Guardian.
Filmări sub acoperire au dezvăluit existența acestei organizații, formată în urmă cu doi ani cu numele de Fundația pentru Diversitate Umană (HDF; Human Diversity Foundation). Membrii săi au folosit podcast-uri, clipuri video și lucrări de cercetare online pentru a „însămânța” o ideologie periculoasă despre presupusa superioritate genetică a anumitor grupuri etnice.
Organizația caritabilă anti-rasism Hope Not Hate a început să investigheze situația după ce l-a întâlnit pe organizatorul din Anglia al HDF, un fost profesor de studii ale religiei, la o conferință de extremă dreapta.
Imaginile sub acoperire obținute au fost împărtășite cu publicația britanică citată, care a pornit o investigație alături de alți parteneri din Germania.
Ce sunt „rasismul științific” și cum acționa HDF
HDF a primit mai mult de un milion de dolari de la Andrew Conru, un afacerist american din Seattle, care și-a făcut averea din fondarea unui site de dating. După ce a primit întrebări de la The Guardian legate de această temă, Conru și-a retras sprijinul pentru HDF, motivând că organizația a „deviat de la misiunea sa inițială de a face cercetare academică nepartizană”.
Deși rămâne la marginea dezbaterii publice, HDF este parte a unui efort mai larg de a reabilita așa-zisa „știință a raselor” și de a o transforma din nou într-un subiect legitim de discuție, în ciuda faptului că ea a fost complet discreditată după Al Doilea Război Mondial și după ororile comise în timpul acestuia de regimul nazist.
Cercetătorii mainstream numesc abordarea „rasism științific”. Ea încearcă să dovedească existența unor diferențe de ordin biologic între rase – precum un IQ mediu mai ridicat pentru unii sau o predispoziție la a comite infracțiuni pentru alții – idei expuse des și de politicieni de extremă dreapta din Europa și SUA, cel mai notoriu astfel de personaj fiind Donald Trump.
Susținătorii acestor teorii consideră că lipsa de egalitate între grupuri etnice poate fi explicată cel mai bine prin argumente legată de genetică, nu de factori sociali, precum discriminarea.
Dr. Rebecca Sear, directoarea Centrului pentru Cultură și Evoluție de la Universitatea Brunel, a descris-o drept o „ideologie periculoasă” cu scopuri politice clare și cu consecințe reale în lume.
„Rasismul științific a fost folosit pentru a argumenta împotriva oricăror politici menite să reducă inegalitățile între grupuri rasiale”, spune ea. Cercetătoarea adaugă că el este folosit inclusiv pentru a „argumenta pentru politici de imigrație mai restrictive, precum reducerea imigrației din populații cu «IQ mai scăzut»”.
Într-una dintre conversații, organizatorul HDF a fost înregistrat vorbind de conceptul de „remigrație”, un eufemism pentru politici de epurare etnică a minorităților etnice și migranților – „Trebuie doar să-i plătim să se ducă acasă”.
Termenul a devenit un cuvânt la modă des folosit de extremiștii de dreapta, de la politicianul de extremă dreapta austriac Herbert Hickl, la fostul președinte neofascist Donald Trump.
În Germania, oamenii au ieșit în stradă în număr mare, în februarie, după ce a fost dezvăluit că mai mulți politicieni ai AfD au participat la o conferință cu tema „remigrației” în Potsdam, printre ei și activitsul Erik Ahrens.
Deja notoriu în Germania, el a fost desemnat un „extremist de dreapta” de autorități, care au concluzionat că el prezintă un „pericol extrem de ridicat”, mai ales în ce privește radicalizarea tinerilor. Investigația a dezvăluit că Ahrens a petrecut luni de zile lucrând cu membri ai HDF.
La un eveniment din Londra, anul trecut, Ahrens a fost înregistrat îndemnându-și publicul să se alăture unui club secret cu scopul de a restaura „puterea societății albe. Ulterior, a fost auzit lăudându-se că a petrecut tot anul „călătorind din metropolă în metropolă și stabilind celule”.
„Cunoașteți istoria SS-ului?”
Erik Ahrens și-a făcut numărul extremist în prezentări bizare în cluburi din Europa, cea discutată de Guardian fiind una desfășurat la Londra, în urmă cu un an.
Prezentându-se drept consultant pentru AfD, Ahrens le-a spus celor care au plătit bilete să-l audă că „universitățile erau locul în care societatea – cea occidental-europeană, albă – producea elite capabile să propage putere”.
„Organizația pentru care lucrez face pași concreți pentru stabilirea unei astfel de elite. Facem asta prin transmitere de mesaje media, prin discuțiile cu oameni la firul ierbii și prin networking care are loc în spatele cortinei”.
Acum, Ahrens a fost îndepărtat chiar și de AfD, care a considerat că este toxic pentru șansele sale de a obține scoruri mari în alegeri după o serie de controverse.
Fără să știe, discursul său de la Little Ship, clubul din Londra în care a făcut afirmațiile menționate, a fost înregistrat. Un cercetător pentru Hope Not Hate a petrecut mai bine de un an sub acoperire, ca donator potențial, filmând în secret cercurile activiștilor și academicienilor care erau interesați de eugenie și de rasismul științific.
Prezent la eveniment a fost și Matthew Frost, un fost profesor la o școală privată din Londra, alături de care Ahrens și-a făcut planul pentru un „gentleman’s club”, din care să obțină bani de la oameni dispuși să plătească pentru „networking” și „training”.
Deși planul pare să fi fost abandonat acum, Ahrens a părut să se sugereze că recruții urmau să participe la o grupare ce urma să fie modelată după gruparea paramilitară nazistă SS.
Pe telefonul său, el le-a arătat celor prezenți imagini video cu bărbați musculoși care se băteau unii pe alții, urmăriți de un instructor – „Asta vrem și noi să construim”, spunea el.
„Cunoașteți istoria SS-ului? Nu aveau teste IQ și alte treburi de felul ăsta, dar aveau niște caracteristici evidente, principiul e același. Vorbim de elite”.
Ahrens a spus și că are ambiția de a conduce Germania într-o zi – „Viziunea mea este să candidez într-o bună zi în Germania, precum Trump. Nu s-a mai întâmplat de 100 de ani aici – să conduci o mișcare populistă centrată pe o singură persoană”, a pus el, lăudându-se că e angajat la obiectiv – „Suntem cu toți banii pe masă acum. Trăim pentru această cursă”.
Întrebat cu privire la oamenii care se băteau în clipul video, Ahrens a spus că ei participau la „ activități pașnice și legale” și că a sugerat „organizarea de evenimente pentru dezvoltare și networking între mai mulți participanți selectați”.
Legat de asocierea cu SS, el a spus că „se putea referi la o orice alt grup exclusivist și select cu criterii ridicate pentru intrare care exemplu istoric”.
Metode de influențare și scopuri „mărețe”
Partenerul lui Ahrens, Frost, a început să publice pe platforma Substack pentru creatori online în aprilie 2022. De la prima sa postare, intitulată „Cel mai inteligent nazist”, pe tema testelor IQ făcute la procesele de la Nurnberg, newsletter-ul său, Aporia, a devenit unul dintre cele mai populare astfel de creații de știință de pe paltformă, cu peste 14.000 de abonați și sute de postări și podcast-uri.
„Preferăm să fim citiți de câțiva miliardari, decât de 10.000 de noi oameni obișnuți. Dacă ne luăm după listele de abonați, asta se întâmplă deja – când privesc în jos, văd academicieni, antreprenori, jurnaliști, oameni importanți. Așa vrem să creștem”.
Blogul a fost vândut către HDF la începuturile sale și a fost o parte cheie a brațului său media, spune Frost.
Aporia susține că tratează cu imparțialitate idei controversate. Totuși, titlurile și conținutul său devin tot mai fățiș politice – cu tiluri precum „Ce este identitatea albilor” sau „America trebuie să aibă realism rasial”.
Frost și-a descris obiectivul ca fiind acela de a influența societatea la nivel larg și să producă „ceva mai mare, mult mai are, politici, un think-tank important care să se scufunde în instituțiile tradiționale”.
Deși accesul Aporia este limitat, unele dintre ideile pe care le publică au ajuns să aibă priză la lideri politici. Trump, care face deseori afirmații revoltătoare de acest fel, a promis deportări în masă dacă va câștiga un nou mandat neconsecutiv la alegerile din noiembrie.
Recent, a preluat din nou direct citate naziste, spunând că „Avem o mulțime de gene proaste în țara noastră acum”. În urmă cu mai multe luni, a spus că „imigranții otrăvesc sângele Americii”.
În iunie, Steve Sailer, creditat cu faptul că a făcut un rebranding rasismului științific, dându-i numele de „biodiversitate umană”, a putut să-și expună ideile unui public mai larg în podcast-ul propagandistului Tucker Carlson.
Retorica rasismului științific ajune și în politica britanică, de asemenea. Un candidat al partidului lui Nigel Farage a fost repudiat, în vară, după ce s-a descoperit că a susținut că „importul de africani sub-saharieni și de musulmani care se încrucișează în societatea noastră, ne duce IQ-ul într-un declin sever”.
Pe lângă Aporia, Frost mai spune și că gruparea care susține aceste idei controlează și conținutul unui youtuber pe nume Edward Dutton, un canal cu peste 100.000 de abonați, cunoscut pentru diatribele legate de „disgenie”, un temen care se referă la presupusa deteriorare a „bazinului genetic”.
Remigrația
Institutul Național pentru Sănătate din SUA descrie rasismul științific drept „un sistem organizat pentru folosirea înșelătoare a științei cu scopul de a promova pseudo-teorii științifice despre grupuri rasiale sau etnice care sunt percepute drept superioare”. Această ideologie neo-nazistă susține ideea falsă că există „rase” separate și distincte.
„Puritatea rasială e un concept fantasmagoric. Nu a existat și nici nu va exista vreodată, dar ea este fundamentală acestui program”, spune Dr. Adam Rutherford, lector la UCL în domeniul geneticii.
Profesorul Alexander Gusev, genetician la Harvard, spune că „nu există dovezi științifice pentru principalele susțineri ale rasismului știinfțific”.
Scriitoarea Angela Saini, autoarea unei cărți despre revenirea acestei ideologii, decrie felul în care ea folosește sistematic argumentele folosite, inițial, pentru a argumenta în favoarea colonialismului și eugeniei de tip nazist.
Teorii precum „Povara Omului Alb” au fost folosite în secolul al XIX-lea pentru a promova ideea că culturile euro-americane sunt superioare și că, din acest motiv, imperiile coloniale au „datoria morală” de a-și impune supremația politică pe continentul african.
În conversații multiple, organizatorii HDF au sugerat, de asemenea, că interesele lor sunt tot politice.
Cel mai important concept pentru ei, din acest punct de vedere, este cel al așa-zisei „remigrații”, un termen cu implicații largi pe care extremiștii îl folosesc pentru a desemna planul de expulzare și de epurare etnică a celor pe care îi consideră inferiori.
Conform lui Ahrens, aceasta ar fi urmat să fie politica fundamentală a AfD, în cazul în care partidul ar reuși să obțină puterea.
„Imaginați-vă un nou stat german. Imaginați-vă cum ar fi dacă ar reuși (...) Noi nu i-am invitat pe oamenii ăștia să vină aici. Trebuie să-i plătim să plece acasă. Să ducem două nave de luptă pe coasta Marocului și să le spunem că o facem. Suntem mai deștepți ca voi, mai mari ca voi, și să o facem”.
Totuși, liderii AfD au negat că ar avea vreun plan pentru expulzări în masă, interzise din 1960 pe baza protocolului 4 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului.
Afirmații rasiste au fost făcute și în contextul războiului Israel-Hamas.
„Clasa politică israeliană o înțelege instinctual, că palestinienii sunt diferiți. Că nu poți să te înțelegi cu ei. Că nu poți să-i educi. Că trebuie să-i pui la respect, doar așa înțeleg (...)”, spune Frost în aceeași conversație.
El neagă, însă, că ceea ce susține este o ideologie extremistă.
„Din păcate, în lumea reală, e necesar, uneori, să ne angajăm cu oameni nefrecventabili pentru a putea obține finanțare pentru cercetare științifică menită să aducă beneficii omenirii. Totuși, eu nu sunt aliniat politic cu nicio ideologie de «extremă-dreapta» și nici nu am vederi care să poată fi caracterizate rezonabil în acest mod”, spune el.
Deținătorul HDF, Emil Kirkegard, a făcut comentarii similare cu privire la „remigrație”, spunând despre familiile stabilite în țările europene deja de două sau de trei generații – „O să sprijinim politicile pentru a-i plăti să plece”.
Kirkegard, care mai scrie uneori și cu numele William Engman, a scris peste 40 de articole în Mankind Quarterly, un jurnal „științific” despre rase, fondat în anii ’60.
Proiecte în desfășurare ale HDF, discutate într-un apel video între membrii organizației, anul trecut, condus de Kirkegaard, au inclus studii în ce privește „Disgenia Internațională”, discuții dacă aplicațiile de dating alterează reproducerea umană, dacă oamenii cu opinii progresiste sunt „bolnavi psihic” sau dacă editorii Wikipedia sunt „prea de stânga”.
„HDF nu este implicată în politică. Nu e afiliată niciuni partid sau grupări politice. Dacă cineva vrea să atribuie valori HDF-ului, acestea sunt cele ale Iluminismului – rațiunea, știința, deschiderea și discursul liber”, susține Kirkegaard.
Misteriosul finanțator
Andrew Conru și-a fondat prima afacere pe internet în timp ce studia ingineria la Stanford. În 2007, el a dat lovitura după ce și-a vândut site-ul de întâlniri amoroase, Adult FriendFinder, companiei pornografice Penthouse pentru 500 de milioane de dolari.
În ultimii ani, antreprenorul și-a îndreptat atenția spre acțiuni caritabile, declarând pe site-ul personal: „Scopul meu final este nu să acumulez laude și avere, ci să las în urmă un impact pozitiv și de durată asupra lumii”.
Fundația sa a dat milioane de dolari pentru cauze extrem de diferite și uneori contrastante – a finanțat o societate de teatru din Seattle, un think-tank climatic, o organizație pentru adopție de animale de companie, o grupare anti-imigraționistă cu numele de „Centrul pentru Studii Imigraționiste” și pentru organizația neofascistă Turning Point USA, care conduce un efort de urmărire a profesorilor universitari, despre care susține că promovează „propagandă stângistă”.
Contribuțiile lui Conru la HDF au apărut public doar datorită înregistrărilor făcute sub acoperire. El este descris ca principal susținător financiar al organizației, investind 1,3 milioane de dolari în schimbul unei participații de 15% la acțiuni.
Când i s-a cerut să comenteze, Conru a spus că a „ajutat la fondarea proiectul HDF la început”, dar că „acum, pare că ea a deviat de la obiectivul inițial, acela de a promova cercetare academică liberă și nepartizană”
Conru spune și că respinge rasismul și discriminarea și că nu cunoștea nimic despre implicarea lui Ahrens – „Ca răspuns la informațiile pe care mi le-ați dat, am tăiat legăturile cu HDF, am oprit finanțarea și am cerut o evaluare imediată a tuturor eforturilor mele filantropice pentru a mă asigura că o astfel de situație nu mai apare din nou”.