Premierul slovac Robert Fico s-a întâlnit cu Vladimir Putin la Kremlin
Publicat acum 57 minute
Opozantul rus Vladimir Kara-Murza, unul dintre cei mai cunoscuți prizonieri eliberați într-un schimb major dintre țările occidentale și Rusia de la sfârșitul Războiului Rece, a povestit cum a decurs eliberarea sa, dar și despre cum vede Rusia în viitor. El a mai declarat că „moartea ar fi o pedeapsă prea blândă pentru Vladimir Putin”, transmite euronews.com.
Vorbind la Berlin, opozantul rus Vladimir Kara-Murza a povestit cum a decurs eliberarea sa din închisoarea rusă în această vară, ca parte a celui mai mare schimb de prizonieri dintre țările occidentale și Moscova de la sfârșitul Războiului Rece.
El a povestit publicului despre timpul petrecut în închisoarea din orașul siberian Omsk și despre planurile sale de a reconstrui Rusia din exil.
Kara-Murza este relativ sigur acum. Cu toate acestea, când a părăsit Rusia, a primit un avertisment să nu spună „prea multe”.
„Știi ce se poate întâmpla altfel”, i s-a spus. Dar acum este un om liber și le-a spus susținătorilor săi că totul pare pur și simplu suprarealist.
Atmosfera din jurul reținerii și eliberării sale amintește de Rusia anilor 1950. În ultimii ani de putere ai lui Iosif Stalin, așa-numita „intelectualitate”, elita intelectuală a Rusiei, din care făceau parte și strămoșii lui Kara-Murza, se întâlnea în secret pentru a discuta subiecte strict interzise și pentru care cineva putea fi trimis cu ușurință în gulag.
În aprilie 2022, a fost arestat și condamnat la 25 de ani de închisoare pentru trădare și răspândire de informații false despre armata rusă. La acea vreme, nu credea că va scăpa vreodată cu viață.
„În închisoare, pisicile erau singurii mei interlocutori”, a spus Kara-Murza, descriindu-și viața de zi cu zi în izolare, unde a stat timp de doi ani și jumătate.
În tot timpul în care a fost în închisoare, a vorbit cu soția sa o singură dată și cu copiii săi de două ori. Stând în mica sa celulă de închisoare, de multe ori nu avea de ales decât să se uite la un perete gol.
„Poți înnebuni. Începi să uiți cuvintele”
„Poți înnebuni. Începi să uiți cuvintele”, a mai povestit el. Pentru a nu-și pierde complet mințile, a comandat o carte de la librăria locală a închisorii și a început să învețe spaniolă.
Când a fost scos brusc afară din închisoare, primul gând al lui Kara-Murza a fost că va fi ucis, dar totul s-a desfășurat diferit. De la Tomsk, a zburat direct la Moscova și de acolo la Ankara.
Nu și-a dat seama că făcea parte dintr-un schimb de prizonieri până când el și alți deținuți au fost conduși în autobuzele care îi duceau la un aeroport din Moscova.
Acolo, a întâlnit fețe familiare, printre care politicianul rus de opoziție Ilya Yashin, care a fost și el eliberat din închisoare.
„Arăți ca un rahat”, i-a spus Yashin când s-au întâlnit din nou pentru prima dată în doi ani și jumătate.
Când a ajuns la Ankara, o femeie i-a dat lui Kara-Murza un telefon. La celălalt capăt a fost președintele american, Joe Biden.
„Când eram în izolare, aproape că nu aveam contact cu oamenii. Abia dacă am vorbit un cuvânt în rusă timp de doi ani și jumătate, darămite în engleză”, a râs Kara-Murza.
Când a auzit din nou vocile soției și copiilor săi pentru prima dată după mult timp, a fost complet copleșit. Se întâmpla ceva complet incredibil.
Kara-Murza a fost întâmpinat recent în Germania de cancelarul Olaf Scholz. Cei doi bărbați au vorbit despre viitorul Rusiei și despre miile de prizonieri politici care încă se află în spatele gratiilor din Rusia și Belarus, ispășind pedepsele cu închisoarea în cele mai dure condiții, și despre societatea civilă rusă, pe care Kara-Murza vrea să o construiască din exil.
El vrea să dea glas acelor ruși care „nu vor să trăiască într-un pseudo-imperiu autoritar arhaic, izolat, ci într-un stat european civilizat”.
„Singurul lucru necesar pentru triumful răului este ca oamenii buni să nu facă nimic, i-a plăcut întotdeauna lui Aleksei Navalnîi să spună. Susțin fiecare cuvânt. Fiecare sistem totalitar există doar cu sprijinul oamenilor obișnuiți”, a spus Kara-Murza.
Dar cum a ajuns Rusia să devină țara restrictivă care este astăzi?
Potrivit lui Kara-Murza, acest lucru se s-a întâmplat din cauza a două greșeli făcute în anii 1990. O greșeală a venit din interiorul țării și una din exterior. Greșeala Rusiei, spune el, a fost eșecul de a-și înțelege trecutul.
„Dacă răul nu este condamnat și pedepsit, se va întoarce. Toate țările care au stăpânit cu succes calea de la totalitarism au trecut printr-un catharsis moral. Germania a fost forțată să facă acest lucru după 1945. Mai târziu, oamenilor li s-a permis să se uite în arhive și să se ocupe de problemă. Acest lucru nu s-a întâmplat niciodată în Rusia”, a explicat Kara-Murza.
Cealaltă greșeală, a spus el, a fost făcută în Occident. Alte țări din Europa de Est au reușit să-și revină mult mai ușor din trecutul sovietic și să formeze democrații pentru că au primit un stimulent puternic din exterior. Au primit oportunitatea de a deveni din nou parte a Europei. Dar în anii 1990, Occidentul nu era încă pregătit să accepte și să integreze o Rusie democratică.
„Desigur, Rusia trebuie să-și învețe lecțiile. Dar este la fel de important ca Occidentul să fie gata să accepte o Rusie nouă, democratică, care a învățat din greșelile sale. Rusia aparține în mod inseparabil Europei, atât cultural, cât și mental. Dacă obiectivul nostru este o Europă pașnică, liberă și unită, atunci acest lucru este posibil doar cu participarea unei Rusii pașnice și libere”, a mai spus el.
„Moartea ar fi o pedeapsă prea blândă pentru Putin”
Rusia este o țară multietnică, dar nu a devenit încă „un stat cu adevărat federal”, a subliniat Kara-Murza. Mulți ruși se tem că Rusia s-ar putea prăbuși așa cum a făcut Uniunea Sovietică și, prin urmare, susțin o conducere autoritară.
„Nu cred că va exista o astfel de fragmentare”, a spus Kara-Murza. Pentru el, pare mai probabil să existe mecanisme de reglementare și legi mai puternice care să protejeze identitatea minorităților etnice din țară.
Ceea ce ar trebui să aibă voie să facă regiunile individuale, spune el, este să vorbească limba lor maternă și să o predea copiilor lor în școli.
„Rusia urmărește acum o politică centralizată. Acest lucru este greșit”, a mai adăugat Kara-Murza.
Pentru a obține această libertate, Vladimir Putin ar trebui să renunțe la putere.
„Poate că Rusia va fi liberă când va muri în sfârșit”, a remarcat cineva din public. Cu toate acestea, Kara-Murza vrea ca Putin să fie sănătos.
„Vreau să-l văd în boxa acuzaților. Vreau să-și asume responsabilitatea pentru tot ceea ce a făcut în 25 de ani. Știu că va răspunde pentru păcatele sale. El trebuie să-și asume responsabilitatea pentru Nemțov, pentru Navalnîi, pentru copiii ucraineni care au fost uciși. Moartea ar fi o pedeapsă prea blândă”, a spus el.
Adevăr și speranță
Potrivit lui Kara-Murza, toată lumea poate contribui la o Rusie liberă.
„Avem de lucru pentru toți. Este important să menținem dialogul, să vorbim cu oamenii și să-i convingem, astfel încât mai târziu, când Rusia va fi gata să se schimbe, tot ceea ce a fost distrus în ultimii 25 de ani să poată fi restaurat. Nu ne putem permite să pierdem legătura cu iubita noastră Rusie, Rusia lui Boris Nemțov și Aleksei Navalnîi”, a mai explicat Kara-Murza.
Între timp, Kara-Murza visează să viziteze orașul Tomsk, unde a petrecut atât de mult timp în închisoare.
„Este un vis ciudat”, a recunoscut el. A fost în multe orașe siberiene, dar nu a reușit să vadă Tomsk (în afara celulei sale de închisoare).
În închisoare a primit mii de scrisori de la oameni, care îl întrebau de ce mai are speranță și de ce este atât de optimist.
„Întotdeauna le-am răspuns că nu sper, ci că știu că adevărul este de partea noastră”, a conchis el.