Mulți dintre alegători nu știu ce putere de decizie are președintele României și care sunt atribuțiile pe care le dobândește odată cu funcția de șef al statului.
Fostul prim-ministru Victor Ponta a declarat recent, la Antena 3 CNN, că „nu poți face foarte multe” ca președinte, pentru că Guvernul este cel care deține cele mai multe și importante atribuții în stat.
„E normal ca prezidențialele (n.r. alegerile) să fie cele mai interesante, și pentru public, și pentru presă. Da, știți, io o țin pe-a mea: că la anul, salariul, pensia, prețul, taxele, tot, n-o să le decidă președintele. O să le decidă Guvernul. (...) Nu poți faci foarte multe ca președinte, fără guvern, fără majoritate, nu se pune.”, a spus Victor Ponta.
Președintele României are rol de mediator
Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate, potrivit Articolului 80 din Constituţia României.
Rolul președintelui în politica internă
Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.
În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Președintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. Daca prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziția politică a Guvernului, Președintele României va putea revoca şi numi pe unii membri ai Guvernului numai pe baza aprobării Parlamentului acordată la propunerea primului-ministru, potrivit Administrației Prezidențiale.
Rolul președintelui în politica externă
Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege.
Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României, arată Articolul 91 din Constituţia României.
Rolul președintelui în apărarea țării și securitatea națională
Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior apărării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare.
În caz de agresiune armată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţa Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii, potrivit Articolului 92 din Constituția României.
Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii:
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare;
b) acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral;
c) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
d) acordă graţierea individuală.
Poate președintele să propună legi sau să modifice legi?
În ceea ce privește atribuțiile legislative ale președintelui, acestea nu poate să propună sau să modifice legi, ele fiind prerogativele Parlamentului României.
Șeful statului poată să:
- promulge legi
- semneze legi în vederea publicării lor în Monitorul Oficial
- își exercite dreptul de veto - poate propune întoarcerea unei legi în parlament pentru verificare, o singură dată;
- sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu neconstituționalitatea legilor sau în legătură cu conflicte juridice de natură constituțională.
Concluzie: ce putere are de fapt președintele României
Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naționale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice.