Barnier încearcă să împace extrema dreaptă pentru a evita o moțiune de cenzură. „Controlul migrației” e una dintre „prioritățile” sale

Michel Barnier, noul prim-ministru al guvernului Franței, a specificat într-un interviu, vineri seară, care vor fi principalele sale priorități la guvernare. El a enumerat „controlul fluxurilor migratorii”, „revalorizarea muncii” și reducerea deficitului și datoriei publice. Barnier încearcă să mulțumească cele două blocuri ostile din Parlamentul Franței - alianța de stânga, NFP, și extrema-dreaptă, RN, care ar putea să-l doboare rapid printr-o moțiune de cenzură.

Numirea lui Barnier a pus capăt unei perioade de 60 de zile de suspans după alegerile legislative anticipate din iulie, care au avut ca rezultat o Adunare Naţională fragmentată în trei blocuri: stânga, centru-dreapta şi extremă dreapta.

Acest scrutin a fost convocat după dizolvarea Adunării decisă de preşedintele Emmanuel Macron în urma înfrângerii majorităţii sale la alegerile europene de la începutul lunii iunie, unde extrema dreaptă s-a clasat pe primul loc.

La televiziune, şeful guvernului, numit cu o zi înainte, şi-a lăudat „capacitatea sa de a negocia”. Fost comisar european şi negociator pentru Brexit, Barnier a asigurat că îi respectă pe alegătorii extremei drepte, deşi nu are „nimic în comun” cu RN.

Fostul ministru şi-a justificat numirea prin „capacitatea sa de a negocia, de a aduce oamenii împreună, de a-i respecta, de a-i asculta”.

„Nu am nimic în comun sau nu prea multe în comun cu tezele sau ideologiile Rassemblement National, dar îi respect pe cei 11 milioane de francezi care au votat pentru RN”, a adăugat el.

Întrebat despre deficitul public abisal, care ar urma să crească la 5,6% din PIB în acest an, premierul a răspuns: „Faţă de această urgenţă, nu îmi refuz o justiţie fiscală mai mare”.

Barnier a mai spus că este în favoarea unei îmbunătăţiri a controversatei reforme a pensiilor, dar fără „a pune totul în discuţie”.

Partizan în 2021 al creşterii vârstei de pensionare la 65 de ani, el a refuzat să spună dacă va reveni asupra majorării acesteia de la 62 la 64 de ani, înscrisă în reforma adoptată cu mare greutate în 2023.