Trump i-a anunțat pe lideri, la summitul de la Ankara, că SUA vor rămâne în NATO: „Vrem să rămânem alături de voi”

Prim-ministrul britanic, Keir Starmer, a declarat că NATO este „mai puternică şi mai unită” la finalul summitului de la Ankara, fapt afirmat şi de Donald Trump, în ciuda criticilor asupra alianţei care au ameninţat să umbrească reuniunea de două zile, relatează dpa, citată de Agerpres.

Starmer a spus că liderii „au obţinut ceea ce şi-au propus, adică unitatea”, chiar şi după ce Trump a ameninţat anterior că va ridica problemele sale, între care Groenlanda şi Iranul, la reuniunea liderilor.

Trump a criticat statele europene pentru că nu au reuşit să aloce suficient de mult pentru apărare, un punct central la summit, iar secretarul general Mark Rutte le-a cerut aliaţilor să prezinte planuri „credibile” pentru atingerea obiectivului de 5% din PIB.

„Nu am avut nicio discuţie cu Donald Trump în care să-mi ridice vreo problemă în legăturile cu cheltuielile pentru apărare ale Regatului Unit”, a spus Starmer.

De asemenea, el a insistat că mereu s-a înţeles cu preşedintele american, chiar şi atunci când a fost criticat în mod repetat de acesta.

Înainte de summit, Trump a criticat din nou refuzul Regatului Unit de a permite SUA să folosească bazele britanice pentru a lansa lovituri asupra Iranului la începutul războiului.

El şi-a reiterat afirmaţia că Groenlanda, care face parte din Danemarca, ar trebui să fie controlată de SUA şi a criticat aliaţii pentru că nu au susţinut SUA în războiul împotriva Iranului.

Starmer, care a stat alături de Trump la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic, a declarat la final că Trump a salutat „unitatea de la întâlnire”.

„La final, preşedintele Trump a spus că este foarte încântat şi a salutat spiritul şi unitatea de la întâlnire”, le-a spus el jurnaliştilor.

„Este NATO mai puternică şi mai unită după acest summit? Răspunsul este «Da». A fost un summit bun. Am obţinut ceea ce ne-am propus, adică unitatea. Este atât de important să avem asta, în special cu conflictele care au loc în Ucraina şi Iran”, a declarat Starmer.

La summit, Starmer a semnat un acord de apărare cu preşedintele turc, Recep Erdogan, care deschide calea pentru aprofundarea angajamentului şi partajarea de informaţii între cele două ţări.

Prim-ministrul britanic a vorbit şi despre un parteneriat a 12 ţări europene care au fost de acord să cheltuie în total 50 de miliarde de dolari pentru a dezvolta rachete cu rază lungă de acţiune.

Aşa-numitele rachete „cu lovitură de precizie în profunzime”, între care şi rachetele fabricate în Regatul Unit Storm Shadow, s-au dovedit cruciale în războiul din Ucraina, permiţându-le forţelor ucrainene să lovească ţinte mult dincolo de linia frontului.

Trump a făcut declarații de presă la finalul summitului NATO, flancat de unii dintre cei mai apropiați locotenenți ai săi: Pete Hegseth, Marco Rubio și Scott Bessent.

Declarațiile sale acoperă mai multe teme, inclusiv Iranul, Ucraina și altele.

Trump spune că în sală a existat „o iubire extraordinară” și „unitate” atunci când liderii NATO s-au întâlnit mai devreme, descriind summitul drept „un succes extraordinar”, în contrast cu unele critici formulate la adresa aliaților mai devreme în cursul zilei.

În privința Iranului, Trump spune că aviația militară iraniană este „complet distrusă”, că liderii săi „au dispărut” și că capacitatea sa de luptă este „destul de redusă”.

El afirmă că alte state „ne respectă din nou ca țară” și că, în urmă cu doi ani, „NATO râdea de noi, acum nu mai râd”.

Prim-ministrul Groenlandei a repetat, miercuri, într-o postare pe rețelele sociale, că teritoriul nu este de vânzare, după noi declarații ale președintelui american, Donald Trump.

„Viitorul Groenlandei este decis de noi, cei din Groenlanda, nu de alții. Apelurile repetate la preluarea sau controlarea țării noastre nu schimbă acest lucru”, a scris Jens-Frederik Nielsen într-o postare pe Facebook.

Trump a repetat marți că, în opinia sa, SUA ar trebui să controleze Groenlanda, teritoriu autonom care face parte din Regatul Danemarcei, afirmând că insula este importantă strategic pentru securitatea americană.

Comentariile lui Nielsen vin după declarații similare ale prim-ministrelor Islandei și Danemarcei, care au criticat fixația lui Trump pentru Groenlanda.

„Poziția SUA este, din păcate, foarte clară pe acest subiect, iar poziția noastră este la fel de clară cum a fost dintotdeauna”, a declarat miercuri prim-ministra daneză, Mette Frederiksen. „Groenlanda, desigur, nu este de vânzare”.

„Suntem pregătiți să apărăm fiecare centimetru al NATO, inclusiv propriul nostru teritoriu”, a adăugat Frederiksen.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și-a exprimat recunoștința „pentru accentul puternic pus pe consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei”, după o „întâlnire bună” cu președintele american, Donald Trump.

În declarații făcute reporterilor la începutul întâlnirii, Trump a spus că SUA vor acorda Ucrainei licența pentru producerea sistemelor de apărare antiaeriană Patriot. Ar fi o evoluție importantă, după ce Ucraina a insistat pentru coproducție, pe fondul penuriei de interceptoare.

„Președintele Trump și cu mine am discutat despre câteva idei care ne-ar putea întări pozițiile și ar putea aduce pacea mai aproape. Mă bazez pe echipele noastre să continue rapid tot ce am discutat astăzi”, a scris Zelenski într-o postare pe Twitter. „Am discutat și despre diplomație. Încercăm să o facem să funcționeze. Vom continua să lucrăm productiv pentru a reuși”.

Ambasadoarea Ucrainei în SUA, Olga Stefanișina, a declarat că Ucraina apreciază „foarte mult” implicarea continuă a Statelor Unite în eforturile pentru pace, dar a precizat că „este crucial ca Ucraina să primească astăzi mijloacele, respectiv rachetele antibalistice, pentru a-și proteja oamenii și infrastructura critică”.

„Așteptăm să transformăm aceste semnale pozitive în decizii concrete”, a spus ea.

Stefanișina a afirmat că „disponibilitatea de a coopera în privința capabilităților Patriot și de a avansa în privința acordului privind dronele reflectă o înțelegere comună a faptului că această cooperare de securitate este în interesul strategic al ambelor țări”.

„Consolidarea cooperării în domeniul apărării prin producție comună și licențiere va accelera livrarea armelor esențiale pentru descurajarea amenințărilor și menținerea rolului de lider global al SUA în tehnologia de apărare. În același timp, va elibera capacități ale industriei americane de apărare pentru refacerea stocurilor și modernizarea forțelor SUA, răspunzând totodată cererii externe urgente”, a spus ea.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că summitul de la Ankara „a arătat că alianța este mai puternică ca niciodată”. El a spus că summitul a avut „un succes incredibil” și a adus printre aliați „un sentiment puternic de unitate”, relatează The Guardian. 

„Aliații au primit cu căldură conducerea președintelui Trump, care transformă această alianță și o face să fie mai puternic”, a spus Rutte. 

Secretarul general al NATO a spus că alianța este într-o etapă de „re-echilibrare spre mai bine”, iar Donald Trump a rezolvat „principala nemulțumire” privind contribuțiile Canadei și țărilor din Europa. 

Rutte a mai spus că aliații au „reafirmat sprijinul fără echivoc al NATO pentru Ucraina” și hotărârea acestora de „a continua să asigure că Ucraina primește ceea ce are nevoie”, dar și angajamentul acestora pentru Articolul 5. 

Referitor la criticile președintelui Donald Trump la adresa alianței, Mark Rutte a spus:

„Întotdeauna am simțit că atunci când faci parte dintr-o familie uneori ai discuții sincere, din inimă, iar alteori există certuri, care sunt mai puternice decât în familiile care spun 'hai să nu ne certăm și să fie totul frumos și să avem unitate. Asta este falsitate'. 

Ador când, uneori între prieteni, ne putem certa doar așa pentru că putem. Asta ne face mai puternici. Și președintele Trump nu este genul de persoană care să își păstreze opiniile pentru el”. 

Trump este întrebat dacă este dispus să meargă în Ucraina. El spune că da, dar că „aș prefera să o fac după ce războiul se va fi încheiat”.

Glumește că Secret Service „nu ar fi încântat” de o asemenea deplasare.

Repetă, însă, că este pregătit să meargă în Ucraina la momentul potrivit și laudă Kievul, pe care îl descrie drept „un oraș frumos”.

Trump spune că va lucra cu Rusia la garanții de securitate, pentru a se asigura că Ucraina nu va mai fi atacată niciodată.

„Rusia ne respectă foarte mult și vom lucra la un fel de acord de securitate. Dacă putem ajunge la acordul potrivit, acesta va ajuta Europa... și vom lucra la un fel de pachet de securitate”.

El spune că nu crede că Rusia ar mai ataca apoi Ucraina. De asemenea, repetă, din nou, că Ucraina are „un potențial extraordinar”.

Trump spune că Zelenski are „mult sprijin” din partea liderilor NATO. El afirmă că Putin a vrut să găzduiască la Moscova o întâlnire pentru încheierea războiului, dar că el a insistat că aceasta nu este o opțiune.

„Dar el se va întâlni, iar Zelenski se va întâlni și se va întâmpla ceva. Va fi ceva pozitiv. Și cred, sper, că se va întâmpla curând”, spune Trump.

Zelenski glumește că îi este greu să meargă la Moscova, pentru că sunt foarte multe drone ucrainene în aer acolo. Trump le spune reporterilor că vrea întrebarea lor pentru Putin și că i-o va adresa mai târziu.

Aceștia sugerează: „Când va pune capăt acestui război?”. „Nu cred că i-am pus vreodată această întrebare”, glumește el.

Dar adaugă că Putin „vrea să încheie curând” războiul și „cât mai repede posibil”. „Vorbesc mult cu el. Puțin mai puțin acum, dar relația este foarte bună”, spune Trump.

Trump afirmă că este „dur cu Rusia, mult mai dur decât ar fi trebuit să fiu”.

Zelenski intervine și spune că nu este sigur care sunt condițiile lui Putin pentru a accepta un acord de pace, adăugând că acestea „se schimbă” pe măsură ce armata ucraineană devine mai puternică.

Trump vorbește acum la o întâlnire separată cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

El spune că a fost „o întâlnire bună” și că a dezvoltat o relație bună cu liderul ucrainean.

„E greu de crezut, nu? De la Biroul Oval până acum, cred că am dezvoltat o relație foarte bună”, spune el, referindu-se, probabil, la discuția tensionată pe care au avut-o în februarie 2025.

„Iar acesta nu este sfârșitul”, adaugă Zelenski.

„Nu, nu este. Poate că acesta va fi începutul”, spune Trump.

Președintele Donald Trump a declarat la summitul NATO că Statele Unite vor să „rămână” alături de alianță, a spus o sursă aflată în sala reuniunii cu ușile închise, în ciuda iritării exprimate anterior de liderul american față de aliații europeni în legătură cu războiul cu Iranul.

Trump le-a spus participanților la reuniune: „Vrem să rămânem alături de voi”, a declarat sursa pentru AFP, sub protecția anonimatului.

„A fi un aliat responsabil înseamnă să livrezi rezultate.

România va ajunge anul acesta la cheltuieli cumulate pentru apărare și securitate de 3,7% din PIB. Lucrăm pentru o industrie transatlantică de apărare mai puternică și mai capabilă și salutăm inițiativa NATO Drone Edge.

De asemenea, ne facem partea în ceea ce privește redistribuirea responsabilităților și asumarea unui rol mai important, inclusiv pentru securitatea Mării Negre, unde colaborăm cu alți aliați pentru a consolida descurajarea și a preveni incidentele.

România va continua să investească, să construiască și să apere nu doar propriul teritoriu, ci și spațiul comun de libertate pe care îl reprezintă NATO.

România rămâne angajată să își extindă rolul de actor stabilizator la Marea Neagră și pe Flancul Estic, să sprijine Ucraina și Republica Moldova și să se implice activ în formatul B9, în beneficiul securității și prosperității regionale”, a scris Nicușor Dan pe X.

Being a responsible Ally means you have to deliver:
Romania will reach this year a cumulated defence and security expenditure of 3,7% of GDP. We are working towards a stronger and more capable transatlantic defence industry and we welcomed the NATO Drone Edge initiative. We are… pic.twitter.com/O9VLFiSto9

— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) July 8, 2026

Unii aliați NATO încearcă să scoată în evidență la Summitul de la Ankara că au ajuns deja la pragul de 5% din PIB pentru apărare, ținta convenită la summitul de anul trecut de la Haga. Pentru a marca acest lucru, oficialii au purtat insigne speciale, vizibile, cu mesajul „Clubul 5%”, scrie The Guardian.

Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, este unul dintre liderii care a venit cu o astfel de insignă și i-a atras atenția imediat secretarului general al NATO, Mark Rutte.

Totodată, ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsakhna, și omologul său lituanian, Kęstutis Budrys, s-au lăudat pe rețelele sociale cu insignele primite.

Citește continuarea AICI

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a luat miercuri apărarea țărilor aliate care au ajutat SUA în conflictul cu Iranul și a menționat din nou, în sens pozitiv, România.

Rutte a precizat, în cadrul summitului NATO de la Ankara, faptul ă România a închis aeroporturile și a trebuit să reducă traficul aerian comercial, pentru a prioritiza zborurile aeronavelor militare cisternă, folosite de aviația americană pentru realimentarea în aer a avioanelor.

Donald Trump a criticat, în cadrul unei conferințe de presă comune avute cu Rutte, țări NATO precum Marea Britanie sau Italia, pe care le-a acuzat că nu au vrut să ajute SUA în conflictul cu Iranul. 

De asemenea, preşedintele american Donald Trump a declarat miercuri, la Ankara, că este supărat pe NATO, că SUA au fost tratate nedrept în cadrul Alianţei Atlantice şi a anunţat totodată că i-a ordonat secretarului Trezoreriei SUA, Scott Bessent, să întrerupă toate schimburile comerciale cu Spania, numind Madridul un „partener groaznic” în NATO.

„Nu vreau să fac afaceri cu ei” (cu Spania - n.r.), a insistat preşedintele american, citat de Reuters și preluat de Agerpres.

Cât despre NATO, preşedintele american a afirmat că nu este încântat de NATO din cauza Groenlandei şi a Iranului. „Groenlanda este o mare problemă pentru noi”, a insistat Trump, după ce în ajun a afirmat că acest teritoriu semiautonom danez ar trebui să fie controlat de SUA, nu de Danemarca.

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a declarat miercuri, la summitul NATO de la Ankara, că îmbunătățirea sistemelor naționale de apărare și detectare timpurie a dronelor aeriene sau navale fac parte dintr-un „un proces în care pe zi ce trece suntem mai buni”. De asemenea, șeful statului a spus că există „un raport preliminar” despre acest incident, petrecut în urmă cu o lună.

Nicușor Dan a fost întrebat dacă un sistem autonom al Gărzii de Coastă ar fi suficient pentru apărarea la Marea Neagră.

„Aşa cum vorbim şi de drone aeriene pe 60 de kilometri de Dunăre, aşa vorbim şi de drone maritime la ţărmul Mării Negre. Deci este un proces. Este un proces în care pe zi ce trece suntem mai buni. Ce înseamnă suficient? Faţă de ce tip de ameninţări? Asta e o întrebare amplă”, a spus Nicușor Dan.

În privința dronei ucrainene care a explodat luna trecută în portul Constanța, Nicușor Dan a precizat că există deja „un raport preliminar în care toate instituţiile au dat toate răspunsurile care ţineau de ele”.

„Apoi, întrebările către partea ucraineană au fost sintetizate venind de la toate instituţiile şi există un dialog care a început cu partea ucraineană, în cadrul căruia am şi transmis aceste întrebări. Deci, în momentul în care aceste întrebări vor primi răspuns, vom avea şi raportul complet”, a transmis Nicuşor Dan.

Președintele Nicușor Dan a anunțat miercuri că va merge în Canada, la invitația premierului canadian, Mark Carney, după întâlnirea bilaterală avută cu ocazia summitului NATO de la Ankara.

„Am avut astăzi o întâlnire excelentă la Ankara cu Prim-ministrul Canadei, Mark Carney, în cadrul căreia l-am invitat pe Prim-ministrul Carney la București, iar eu am fost foarte încântat să accept invitația sa de a vizita Canada”, a spus Nicușor Dan, într-un mesaj postat pe contul său de X.

I had an excellent meeting today in Ankara with Prime Minister Mark Carney of Canada, during which I invited Prime Minister Carney to Bucharest, and I was very pleased to accept his invitation to visit Canada.

Canada is one of Romania’s closest and most trusted partners. Our… pic.twitter.com/czc59SEjuf

— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) July 8, 2026

Președintele României a precizat că, în prezent, „Canada este unul dintre cei mai apropiați și mai de încredere parteneri ai României”.

„Cooperarea noastră în domeniul energiei nucleare este deosebit de solidă și deține un potențial semnificativ pentru dezvoltare suplimentară. Ne angajăm să aprofundăm acest parteneriat și să valorificăm experiența extinsă a României în utilizarea tehnologiei canadiene, inclusiv prin împărtășirea acestui know-how în regiunea noastră. Vom continua să promovăm Parteneriatul Consolidat dintre România și Canada, valorificând pe deplin oportunitățile pe care le oferă, în beneficiul cetățenilor noștri și al unei Alianțe transatlantice puternice”, a spus Nicușor Dan.

Banca pentru Apărare, Securitate şi Rezilienţă, coordonată de Canada, proiect în care ţara noastră este parte, va avea un sediu secundar în România, a anunţat miercuri, la Ankara, preşedintele Nicuşor Dan.

„Banca pentru apărare la care noi suntem fondatori va avea un sediu principal în Canada, va avea un sediu european în Luxemburg şi va avea două sedii secundare pe flancul estic, unul în ţările baltice şi unul în România.", a declarat miercuri Nicuşor Dan.

Preşedintele a anunţat marţi că România s-a alăturat acestui proiect.

„România s-a alăturat azi, la Ankara, Aliaţilor care au semnat Declaraţia privind intenţia comună de înfiinţare a Băncii pentru Apărare, Securitate şi Rezilienţă, coordonată de Canada", a scris preşedintele Nicuşor Dan pe Facebook.

Şeful statului arată că "noua instituţie financiară multilaterală va contribui la consolidarea capacităţii statelor membre de a finanţa investiţii în domeniul apărării şi securităţii, prin extinderea accesului la capital, reducerea costurilor de finanţare şi sprijinirea dezvoltării capacităţilor industriale, cu un accent deosebit pe întreprinderile mici şi mijlocii".

„În calitate de membru fondator, România îşi reafirmă angajamentul de a contribui la dezvoltarea acestui nou instrument de cooperare şi este onorată să găzduiască unul dintre birourile regionale ale Băncii", sublinia preşedintele Nicuşor Dan.

Președintele Nicușor Dan a avut o întâlnire bilaterală cu premierul demisionar al Marii Britanii Keir Starmer.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat miercuri, la summitul NATO de la Ankara, că nu există un risc de retragere al trupelor americane de pe Flancul Estic, inclusiv România, din cauza amenințării Rusiei.

Șeful statului a mai amintit despre declarația comună, făcută la summitul NATO de la Haga de anul trecut, referitoare la „reechilibrarea” contribuției de securitate la Alianță, între Statele Unite și țările europene.

"Ce a fost summitul de la Haga de anul trecut? A fost o încercare de reechilibrare a contribuţiilor de securitate între Statele Unite şi ceilalţi parteneri şi dacă aţi văzut proiectul de declaraţie a summit-ului acestuia, o să vedeţi că în mai multe locuri se vorbeşte de contribuţia Canadei şi a statelor europene. Suntem pe traseul bun pentru echilibrare. Acum, parte din contribuţia care se cuantifică în bani este şi prezenţa trupelor americane în Europa. Şi bineînţeles că asta o să fie o discuţie pe termen scurt, mediu şi lung din momentul ăsta. Reechilibrare înseamnă inclusiv asta. Însă prin faptul că se vorbeşte expres de ameninţarea rusă, eu în momentul acesta nu văd un risc de retragere a trupelor de pe flancul estic", a declarat Nicuşor Dan.

Conform CNN, furios că aliații NATO nu au susținut operațiunea militară americană împotriva Iranului, Donald Trump a discutat posibilitatea reducerii cu o treime a prezenței militare a SUA în Europa. Amenințarea acestei reduceri de trupe planează asupra Summitului NATO de la Ankara, unde liderii europeni încearcă să evite o nouă ruptură în relația cu Washingtonul.

În timpul unei reuniuni la Casa Albă din această primăvară, în care președintele Donald Trump și-a exprimat furia față de faptul că ceilalți membri ai NATO au refuzat să se alăture operațiunii sale militare din Iran, i-a venit o idee.

„Ce-ar fi dacă aș reduce cu o treime efectivele militare americane din Europa?”, a întrebat Donald Trump, conform declarațiilor făcute pentru CNN de două persoane familiarizate cu discuția. „Ar transmite asta mesajul potrivit așa-zișilor aliați (din NATO)?”.

Aliații europeni ai Statelor Unite anticipau, în luna mai, că președintele Donald Trump va retrage și mai multe trupe americane din Europa, după ce a anunțat că va retrage 5.000 de militari din Germania. În prezent, SUA au în jur de 85.000 de militari staționați în Europa.

Prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, i-a transmis, miercuri, un mesaj ferm președintelui american, Donald Trump, după ce acesta și-a reluat presiunile pentru ca Statele Unite să preia controlul asupra Groenlandei. Ea a spus că țara sa este pregătită să își apere „fiecare centimetru” de teritoriu.

Într-o declarație pentru jurnaliști în a doua zi a summitului NATO de la Ankara, capitala Turciei, Frederiksen a subliniat încă o dată că Groenlanda nu este de vânzare.

Declarațiile ei vin la scurt timp după ce președintele american și-a reînnoit amenințarea de a încerca să obțină teritoriul danez autonom. Trump a sugerat că Statele Unite și-ar putea retrage trupele din Europa ca reacție la opoziția continuă a europenilor față de această idee.

„Poziția noastră este clară, așa cum a fost de la început. Evident, Groenlanda nu este de vânzare”, a spus Frederiksen. „Sperăm că toți, inclusiv toți aliații, vor respecta dreptul poporului groenlandez la autodeterminare. Suntem un stat suveran și avem nevoie ca toată lumea să ne respecte integritatea teritorială și suveranitatea”.

Întrebată de Steve Sedgwick, de la CNBC, dacă Danemarca este pregătită să apere militar Groenlanda în cazul unui atac, Frederiksen a răspuns: „Suntem gata să apărăm fiecare centimetru din NATO, inclusiv propriul nostru teritoriu”.

Ea a adăugat: „Unul dintre motivele pentru care am construit NATO, cu mulți ani în urmă, este acela că, dacă i se întâmplă ceva unuia dintre noi, atunci toți ceilalți trebuie să îi sară în ajutor”.

Într-o întâlnire bilaterală cu președintele Turciei, Recep Erdogan, desfășurată marți, Trump a spus că refuzul Europei de a accepta dorința sa expansionistă „a afectat relația mea cu NATO”.

Președintele României, Nicușor Dan, s-a întâlnit miercuri, în a doua zi a summitului NATO de la Ankara cu premierul canadian, Mark Carney.

La întâlnirea bilaterală a participat și Marius Lazurcă, actual consilier prezidențial pentru securitate națională.

Imagine de la întrevederea bilaterală dintre Nicușor Dan și Mark Carney. Foto: Administrația Prezidențială

În cadrul summitului NATO de la Ankara, s-a luat decizia înființării Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență.

Într-o declarație făcută marți dimineața, Nicușor Dan a precizat că această bancă va avea un sediu în Canada, unul în Luxembourg și alte două pe Flancul de Est al NATO, în țările baltice și România.

Ucraina a câștigat deja războiul împotriva Rusiei, dar Kievul are în continuare nevoie urgentă de mai mult sprijin pentru apărarea antiaeriană din partea aliaților NATO, a declarat președintele Finlandei, Alexander Stubb, pentru CNBC. Stubb a subliniat că Ucraina a reușit să își păstreze independența, suveranitatea și integritatea teritorială, în ciuda celor peste patru ani de invazie pe scară largă declanșată de Moscova.

„Priviți lucrurile din perspectiva Moscovei: în ultimii patru ani, în timpul războiului activ, au avansat 60 de kilometri. În Al Doilea Război Mondial, au mers de la Moscova la Berlin, adică 1.400 de kilometri. Trebuie să vă întrebați: cine a câștigat și cine a pierdut? Eu spun că Ucraina a câștigat", a declarat Stubb marți, la summitul NATO de la Ankara, Turcia.

„Mesajul meu este că, da, Europa trebuie să își crească eforturile, dar știți ceva? Ucraina are nevoie de NATO, însă și NATO are nevoie de Ucraina la fel de mult", a adăugat el.

Citește continuarea aici

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, i-a transmis liderului rus Vladimir Putin să „nu se joace” cu Alianța Nord-Atlantică, pentru că nu va putea învinge, în cazul unui conflict militar.

Rutte a fost întrebat, în cadrul unei conferințe de presă susținute marți dimineață la Ankara, dacă are un mesaj pentru Vladimir Putin și Rusia.

„Mesajul meu este că această alianță, de 1 miliard de oameni care trăiesc în SUA, Canada și Euroa, va apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO, nu vei putea învinge NATO. Suntem o alianță defensivă, nu vom ataca niciodată pe nimeni, doar ne apărăm stilul nostru de viață, democrația, teritoriul. Nu te juca cu noi”, a spus Mark Rutte.

Preşedintele Nicuşor Dan va sublinia, miercuri, la Summitul NATO necesitatea consolidării apărării aeriene şi maritime şi va susţine consolidarea posturii de apărare şi descurajare pe Flancul estic.
Miercuri, preşedintele Turciei şi secretarul general al NATO, Mark Rutte, îi vor întâmpina pe toţi liderii aliaţi la începutul Summitului.

În cadrul reuniunii la nivel înalt, preşedintele Nicuşor Dan va accentua importanţa continuării sprijinului aliat pentru securitatea în regiunea Mării Negre şi întărirea posturii de descurajare şi apărare în mod unitar pe Flancul estic, a transmis Administraţia Prezidenţială înaintea reuniunii. Totodată, el va atrage atenţia asupra consecinţelor pe care acţiunile Rusiei le au la nivel regional, inclusiv asupra României, cu accent, în acest context, pe necesitatea consolidării apărării aeriene şi maritime.

De altfel, România a semnat, marţi, la Forumul NATO pentru Industria de Securitate şi Apărare/NATO Security and Defence Industry Forum (NSDIF) mai multe Memorandumuri de Înţelegere privind programe de apărare antidronă.

"La nivel NATO se discută o serie de acţiuni pentru cea mai bună soluţie tehnică de apărare antiaeriană cu ţinte de joasă altitudine. De asemenea, s-a semnat un memorandum cu training pentru piloţi în mai multe locuri din Europa. Un alt document semnat este acel NATO Drone Edge - un proiect prin care ţările membre admit să facă achiziţii în comun pentru drone. Va fi un fel de 'marketplace' testat de NATO, cu soluţii testate de NATO, din care ţările vor putea cumpăra produse coordonate la nivel NATO. De asemenea, a fost semnat încă un proiect pentru acel NATO Global Eye, un sistem nou care înlocuieşte celebrele aeronave AWACS prin care se face supraveghere de la înaltă altitudine", a explicat ministrul interimar al Apărării, Radu Miruţă, după semnare.

Mai multe contracte de armament au fost anunţate marţi la Forum de secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Potrivit lui Rutte, aliaţii NATO vor investi peste 40 de miliarde de dolari în următorii cinci ani în capacităţile lor de apărare împotriva dronelor, a relatat AFP.
Investiţiile în Apărare se vor regăsi în discuţiile liderilor de la Summit.

Principalele teme care se vor afla pe agenda de miercuri sunt: îndeplinirea angajamentelor privind creşterea bugetului pentru apărare şi asumarea unor responsabilităţi crescute ale aliaţilor europeni, continuarea sprijinului acordat Ucrainei şi efortul de consolidare operaţională şi industrială a Alianţei, ca efect cumulat al dezvoltării companiilor, producţiei şi inovării tehnologice.

Acesta este al doilea Summit NATO organizat în Turcia, după cel din 2004, când România a participat pentru prima dată în calitate de membră.

Statele membre NATO semnează la summitul de la Ankara contracte de apărare în valoare de „miliarde de dolari”, a declarat secretarul general al alianței, Mark Rutte.

Vorbind la forumul industriei de apărare organizat în cadrul summitului, șeful NATO a spus că aliații anunță „noi proiecte majore”.

„Sunt miliarde investite în securitatea noastră, care ne stimulează economiile și susțin sute de mii de noi locuri de muncă. Sunt bani cheltuiți cu folos”, a declarat el.

Printre acordurile anunțate se numără un plan prin care NATO va achiziționa de la Northrop Grumman cinci „aeronave fără pilot de mare performanță, capabile să opereze la altitudini ridicate și pe durate îndelungate”, precum și investiții de 40 de miliarde de dolari în capabilități de combatere a dronelor în următorii cinci ani, se arată într-un comunicat al alianței.

Cea de-a doua inițiativă este însoțită de un plan prin care aliații NATO vor instrui, până la sfârșitul lui 2027, de cinci ori mai mulți operatori de drone.

„Dronele au schimbat fundamental caracterul războiului modern și au devenit un factor decisiv pe câmpul de luptă”, a transmis alianța. „Aceste inițiative vor fi esențiale pentru creșterea atât a nivelului de pregătire, cât și a rezilienței alianței”.

A fost anunțat și un plan de înlocuire a flotei NATO de avioane de supraveghere E-3, aflată la finalul ciclului de viață, cu până la zece aparate GlobalEye produse de compania suedeză Saab, unele componente urmând să fie fabricate în SUA și Canada.

Premierul suedez, Ulf Kristersson, a descris inițiativa drept „un moment de mare mândrie pentru Suedia”, în declarații făcute alături de alți reprezentanți ai statelor aliate.

Rutte și-a petrecut mare parte din dimineață lăudând „progresele remarcabile” ale NATO în creșterea cheltuielilor pentru apărare ale statelor membre, un subiect care a generat frecvent tensiuni cu Donald Trump, critic constant al alianței.

La doar câteva ore după ce președintele american, Donald Trump, a declarat că ia în calcul să permită vânzarea de avioane de luptă F-35 către Turcia, prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, s-a pronunțat împotriva unei asemenea măsuri, deși a minimalizat neînțelegerile dintre el și liderul american.

Într-un interviu pentru CNN, Netanyahu a avertizat că vânzarea celor mai avansate avioane de luptă americane „nu transformă Turcia într-un stat prieten al Statelor Unite”. Pe fondul disputei tot mai dure cu Recep Erdogan, Netanyahu a descris Ankara drept „un regim infestat de Frăția Musulmană, care urăște Statele Unite”.

„Nu este tocmai un aliat-model al Statelor Unite”, a continuat liderul israelian. „Amenință că va distruge țara mea, singurul stat evreu”.

Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a declarat, într-un interviu de săptămâna trecută, că Israelul „a devenit o povară pe care omenirea nu o mai poate suporta”, ceea ce l-a determinat pe ministrul israelian de externe să condamne afirmațiile drept „instigare la genocid, ca la carte”.

„Nu este o forță a păcii și stabilității. Când îi dai o asemenea putere, vei vedea agresiunea care vine odată cu ea”, a spus Netanyahu. Netanyahu a afirmat că i-a cerut direct lui Trump să nu vândă avioanele Turciei, spunând, marți, că o asemenea decizie ar „distruge echilibrul de forțe din Orientul Mijlociu”.

Trump, aflat în Turcia pentru summitul NATO, a semnalat, însă, că este dispus să anuleze interdicția privind vânzarea avioanelor către Turcia, pe care o impusese în primul său mandat. El a descris Turcia drept un aliat „extraordinar” al Statelor Unite.

Netanyahu a minimalizat orice divergențe cu Trump, susținând că cei doi sunt „pe aceeași lungime de undă” în marile chestiuni, chiar și după ce Trump a spus în weekend că liderul israelian „știe cine este șeful”.

„El este președintele Statelor Unite. Face ceea ce este bine pentru Statele Unite”, a spus Netanyahu. „Eu sunt prim-ministrul Israelului, fac ceea ce este important pentru Israel, iar de cele mai multe ori aceste lucruri sunt identice”.

Preşedintele sud-coreean, Lee Jae Myung, a declarat, marţi, că speră că ţara sa îşi va extinde cooperarea cu aliaţii NATO în cercetare şi dezvoltare, inclusiv în tehnologii de vârf, şi în producţia de sisteme de armament, relatează Reuters, citată de Agerpres.

Președintele Lee a făcut aceste declaraţii la Forumul Industriei de Apărare de la summitul NATO.

Lee a argumentat pentru modernizarea cooperării actuale a ţării sale cu alianţa militară la „un parteneriat în industria de apărare 2.0”, afirmând că acest lucru ar implica nu numai schimburi de arme, ci şi cercetare comună, producţie şi operare de sisteme de arme.

„Dacă capacitatea stabilă de producţie şi tehnologiile verificate sud-coreene intră în parteneriat cu know-how-ul de lungă durată al NATO, capabilităţile de apărare ale ambelor părţi vor fi mărite semnificativ”, a mai spus preşedintele sud-coreean, precizând că ţara sa este un partener de încredere pentru membrii NATO.

Cinci ţări NATO ar putea atinge obiectivul alianţei de alocare a 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare propriu-zise în 2026, potrivit datelor actualizate ale NATO, publicate marţi, înainte de începerea oficială a summitului de la Ankara, în timp ce unele state membre se estimează că vor cheltui numai 2%, relatează Reuters, citată de Agerpres.

La summitul NATO de la Haga de anul trecut, liderii NATO s-au angajat să cheltuie 3,5% din PIB pentru apărare propriu-zisă până în 2035, în creştere de la ţinta anterioară de 2%. De asemenea, liderii au convenit să investească încă 1,5% din PIB în proiecte legate de apărare, precum creşterea securităţii cibernetice.

Membrii Alianţei s-au confruntat cu presiuni din partea lui Donald Trump pentru a demonstra că-şi cresc cheltuielile de apărare.

Datele făcute publice marţi plasează Lituania pe primul loc din punctul de vedere al cheltuielilor de apărare ca proporţie din PIB, investiţiile în apărare urmând să atingă în acest an 5,33% din PIB. Lituania este urmată de Estonia (5,1%), Letonia (4,92%), Polonia (4,68%) şi Grecia (3,65%).

Raportul arată că anul trecut, trei membri NATO - Albania (1,48%), Slovenia (1,57%) şi Cehia (1,86%) - nu au îndeplinit ţinta precedentă de 2%.

De asemenea, documentul arată faptul că Albania şi Cehia urmează să cheltuie 2% pentru apărare în acest an şi cuprinde o notă care precizează că noul guvern sloven intenţionează să cheltuie peste 2%.

Alte state membre urmează să cheltuiască 2% din PIB sau puţin peste această ţintă, cum este cazul Belgiei (2%), Portugaliei (2,1%) şi Italiei (2,1%).

SUA că vor cheltui, conform estimărilor, 3,17%, iar Germania 2,69%, Regatul Unit 2,56% şi Franţa 2,22%, potrivit proiecţiilor.

În total, se estimează că statele membre europene şi Canada vor cheltui 2,53% din PIB pentru apărare în acest an.

Potrivit raportului NATO, România a cheltuit în 2025 2,19% din PIB pentru apărare şi se estimează că în 2026 va cheltui 2,43%. Potrivit raportului citat, România cheltuia pentru apărare, în 2014, 1,35% din PIB, faţă de 2,43% prognozat pentru acest an.

Donald Trump a repetat, marți, că și-ar dori ca SUA să controleze Groenlanda, susținând că teritoriul are o „importanță strategică vitală” pentru securitatea americană. A adăugat, însă, că „asta ar afecta relația mea cu NATO”.

În cadrul unei discuții bilaterale înaintea summitului NATO de la Ankara, Trump a susținut că Danemarca nu a investit suficient în Groenlanda și a avertizat că poziția insulei o face tot mai importantă, pe măsură ce China și Rusia își extind prezența în Arctica.

„Groenlanda nu ajută Danemarca, Danemarca nu cheltuie bani pentru a ajuta cu adevărat Groenlanda, însă este importantă pentru Statele Unite”, a continuat președintele american. „Groenlanda ar trebui să fie controlată de Statele Unite, nu de Danemarca”, a conchis el.

Trump a refuzat, anterior, să excludă recurgerea la acțiuni militare pentru a obține Groenlanda, însă la Forumul Economic Mondial de la Davos, organizat la începutul acestui an, și-a schimbat în mare măsură poziția, pledând pentru un acord-cadru pe termen lung.

Cu toate acestea, oficiali ai administrației au continuat să lase deschisă posibilitatea unor măsuri mai dure, susținând că Groenlanda este esențială pentru securitatea națională a SUA.

Donald Trump a numit-o pe șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, „o persoană de treabă”, deși sugerase într-o nouă postare insultătoare pe Truth Social, publicată în weekend, că ar avea nevoie de un ordin de restricție împotriva ei.

„Cred că este o persoană de treabă, de fapt. Am avut o săptămână bună. Am avut o relație proastă. S-a stricat puțin pentru că a refuzat să ne ajute din nou”, a spus Trump în timpul unei întâlniri bilaterale cu președintele turc, Recep Erdogan, la Ankara.

„Cred că este o persoană de treabă, de fapt. Dar cred că a făcut o greșeală”, a spus el, referindu-se la refuzul Italiei de a ajuta în războiul cu Iranul.

Trump a declarat că nu a făcut presiuni mari asupra ei pentru a obține sprijinul Italiei, iar refuzul Romei de a se implica „a afectat puțin relația mea cu ea”.

Șefii de stat și guvern ai țărilor membre ale NATO sosesc la Palatul Prezidențial din Ankara pentru dineul programat.

România s-a alăturat, marți, unei inițiative importante pentru apărare și securitate și va deveni membru fondator al Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB). România va participa la înființarea acestei noi organizații internaționale alături de Canada, Belgia, Luxemburg, Turcia, Grecia, Albania, Ucraina și Letonia, se arată în declarația publicată de liderii acestor țări. 

„Noi, liderii Canadei, Albaniei, Belgiei, Greciei, Letoniei, Luxemburgului, României, Turciei și Ucrainei, reuniți astăzi la summitul NATO de la Ankara, anunțăm intenția noastră comună de a înființa Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB).

Într-un moment în care aliații își măresc investițiile în apărare, își extind capacitatea industrială și accelerează producția de capabilități esențiale, recunoaștem necesitatea de a mobiliza capital public și privat în volume mari pentru susținerea priorităților noastre în materie de apărare, securitate și reziliență.

Ne reafirmăm angajamentul comun de a colabora pentru înființarea DSRB. Finalizarea cu succes, la Montreal, a negocierilor privind actul constitutiv al DSRB oferă baza necesară pentru a avansa împreună în acest demers.

Printr-o bază financiară solidă, DSRB este concepută să extindă accesul la capital, să reducă costurile de finanțare și să sprijine extinderea capacității industriale în statele membre. Precizăm că DSRB are rolul de a completa, nu de a dubla, alte instrumente naționale și multilaterale care urmăresc creșterea producției din industria de apărare.

Ne angajăm să oferim leadershipul necesar pentru a impulsiona crearea DSRB cu urgența impusă de actualul context geopolitic, astfel încât banca să își poată începe activitatea încă din 2027”.

Mesajul președintelui

Președintele României, Nicușor Dan, a informat într-un mesaj pe Facebook cu privire la participarea României la această inițiativă internațională.

„România s-a alăturat azi, la Ankara, aliaților care au semnat Declarația privind intenția comună de înființare a Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență, coordonată de Canada.

Noua instituție (organizație - n. red.) financiară multilaterală va contribui la consolidarea capacității statelor membre de a finanța investiții în domeniul apărării și securității, prin extinderea accesului la capital, reducerea costurilor de finanțare și sprijinirea dezvoltării capacităților industriale, cu un accent deosebit pe întreprinderile mici și mijlocii.

În calitate de membru fondator, România își reafirmă angajamentul de a contribui la dezvoltarea acestui nou instrument de cooperare și este onorată să găzduiască unul dintre birourile regionale ale Băncii”, a scris președintele.

Norvegia a anunţat, marţi, că va da 268 de milioane de euro pentru apărarea anti-aeriană a Ucrainei, în mod special pentru apărarea contra rachetelor balistice, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Împreună cu Danemarca, Germania şi Canada, Norvegia va comanda noi sisteme de apărare Patriot direct de la o fabrică din Statele Unite, a precizat guvernul norvegian într-un comunicat. De asemenea, guvernul de la Oslo îşi sporeşte eforturile pentru operaţiunile de deminare din Ucraina.

Prin intermediul NORAD, Norvegia alocă până la 400 de milioane de coroane (35,73 milioane de euro), pe o perioadă de patru ani, pentru trei organizaţii ce vor ajuta la protejarea civililor şi la reducerea riscurilor implicate de minele terestre, muniţiile cu fragmentaţie şi alte încărcături explozive.

„Minele terestre şi resturile de explozibili din război constituie o ameninţare durabilă pentru civili în Ucraina. Ele împiedică deplasarea în siguranţă, producţia agricolă şi reconstrucţia şi îi opreşte pe oameni să se întoarcă la căminele lor. Acţiunea umanitară de deminare este de aceea o parte importantă a sprijinului Norvegiei pentru Ucraina”, a afirmat ministrul de externe norvegian, Espen Barth Eide. 

Președintele Nicușor Dan se întâlnește în aceste momente, la summitul NATO de la Ankara, cu o delegație a Congresului SUA, formată din reprezentanți și senatori de la ambele partide.

Foto: Administrația Prezidențială a României

Din delegația americană care discută cu președintele României fac parte:

• Senatoarea democrată Jeanne Shaheed, din grupul de observatori NATO din Senatul SUA
• Senatorul republican Mike Rounds, din Comisia pentru Relații Externe a Senatului SUA
• Senatorul democrat Christopher Coons, din Comisia pentru Forțele Armate a Senatului SUA
• Senatorul democrat Dick Durbin, din Comisia pentru Relații Externe a Senatului SUA
• Reprezentantul republican Mike Turner

Sosirea lui Nicușor Dan la Ankara

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a ajuns, marţi după-amiază, la Ankara, unde va participa la Summitul NATO găzduit de Turcia. Şeful statului este însoţit de partenera lui, Mirabela Grădinaru. Nicuşor Dan a fost întâmpinat, la aterizare, de o delegaţie oficială, pe care a salutat-o protocolar. 

Marţi, preşedintele Nicuşor Dan şi partenera sa, Mirabela Grădinaru, vor particopa la recepția și dineul oficial pentru șefii de stat și de guvern și partenerii/partenerele acestora, oferite de președintele Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdogan, și prima doamnă, Emine Erdogan.

Președintele american, Donald Trump, a declarat că va decide în curând dacă va vinde Turciei avioane de luptă F-35, în ciuda unei interdicții impuse de Congres. El a lăudat Turcia și a numit-o „mai loială” decât alți beneficiari ai programelor americane.

„Avem o relație mai bună cu Turcia, iar Turcia a fost, în multe privințe, mult mai loială decât alte țări despre care credeam că ar fi loiale”, a spus Trump.

El a susținut că mulți consideră că Turcia ar trebui să poată cumpăra avioanele F-35, în ciuda faptului că Erdogan a cumpărat sistemul rusesc de apărare S-300, sfidându-și aliații. Trump a spus că ia „cu siguranță” în considerarea vânzarea de F-35 turcilor.

„Este un avion extraordinar, este cel mai bun, de departe cel mai bun avion în prezent, iar noi vom lua cu siguranță acest lucru în considerare”, a declarat el.

Oficiali americani au spus anterior pentru CNN că Trump urmează să dea semnalul, în această săptămână, că este dispus să vândă Turciei avioane F-35, renunțând la interdicția pe care o impusese în primul său mandat și care a fost ulterior transpusă în legislație.

Rămâne neclar cum intenționează Trump, mai exact, să ocolească interdicția Congresului privind vânzarea avioanelor de luptă.

La întâlnirea cu Erdogan, Donald trump a atacat din nou NATO, pentru că nu a sprijinit SUA în războiul din Iran. Trump a spus că Italia, Franța și Germania au întors spatele Americii.

„Dacă nu ar fi fost el (Erdogan, n.r.), probabil nu aș fi participat, însă am simțit că trebuie să particip. Știu că era foarte important să venim aici. Nu am fost tratați bine. Am văzut ce s-a întâmplat în Iran. Nu am avut nevoie de ajutorul nimănui. Ne-au spus că nu o să vină și noi am investit enorm ca să protejăm țările europene și pe cetățeni în general, împotriva URSS în trecut, în prezent împotriva Rusiei. Situația este cum este. Nu au fost dornici să ne ajute.

Am testat să văd dacă sunt alături de noi. Dacă noi îi ajutăm pe ei, eu nu sunt convins că ei ne-ar fi alături. Am văzut ce s-a întâmplat cu Italia, Germania, Franța care ne-au refuzat. E în regulă. De ce mai cheltuim miliarde de dolari dacă ei nu sunt alături de noi?!”. 

La întâlnirea bilaterală cu Erdogan, Donald Trump a lăudat relația dintre SUA și Turcia: „Avem un comerț uimitor cu Turcia. Este o onoare să fiu cu tine și vom avea multe întâlniri bune. Vom face multe lucruri bune pentru țările noastre”.

„Sunt hotărâri pe care le vom lua, avem relații foarte bune, sunt foarte mulți oameni, o să vă confirm, inclusiv dintre cei care sunt alăturid e mine. Pot confirma faptul că avem acum o relație mai bună cu Turcia, iar Turcia este o țară mult mai loială fațăd e altele. Este în plan cel mai bun avion pe care îl avem”.

Despre relația specială cu Erdogan Trump a spus: „Cu unii oameni te înțelegi, cu alții nu. Uneori te înțelegi cu oameni duri, cum e domnia sa, alteori nu te înțelegi cu cei care sunt slabi. Nici nu te înțelegi, nici nu îi respecți. Din prima zi în care ne-am întâlnit, ne-am înțeles foarte bine. În trecut se vorbea despre lucruri mărețe”.

După ce a făcut primul său zbor străin la bordul noului său avion Air Force One, dăruit de Qatar, și a fost întâmpinat pe pistă de Erdogan și de garda de onoare, Donald Trump a ajuns la palatul prezidențial din Ankara.

Președintele Donald Trump a sosit cu limuzina, flancat de călăreți.

La palatul prezidențial din Ankara, Trump a fost întâmpinat cu fast de gardieni îmbrăcați în costume istorice.

Înainte de sosirea sa, aliații NATO au încercat să prezinte creșterea cheltuielilor pentru apărare cu noi contracte de arme în valoare de miliarde, într-un efort de a potoli furia mercurială liderului american față de răspunsul Europei la războiul cu Iranul.

Reuniunea de două zile are loc la un an după ce membrii NATO s-au angajat să majoreze cheltuielile legate de securitate la cinci procente din PIB, sub presiunea liderului american.

Președintele Nicușor Dan a aterizat la Ankara, unde va participa la Summitul NATO.

Marți, șeful statului, însoțit de Mirabela Grădinaru, ia parte la recepția și dineul oficial oferite de președintele Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdoğan, și de Prima Doamnă Emine Erdoğan, pentru liderii statelor aliate și partenerii acestora.

Ucraina deține cea mai mare și cea mai avansată capacitate de război cu drone din lume și este dispusă să împărtășească aceste tehnologii partenerilor săi prin inițiativa Drone Deal, a declarat Volodimir Zelenski, la Forumul Industriei de Apărare de la Ankara.

„Singurul lucru pe care trebuie să-l facem încă aici, în Europa, este să construim o apărare puternică împotriva rachetelor balistice ale Rusiei”, a spus președintele Ucrainei.

„Aceasta este o mare provocare – este adevărat. Este ultimul avantaj major al Rusiei.”

Europa are nevoie „de urgență” de propria capacitate de a produce sisteme antibalistice și rachetele necesare pentru acestea, a subliniat Zelenski.

Sistemul american Patriot este „excelent”, însă ritmul actual de producție nu este suficient pentru a acoperi cererea tot mai mare, a adăugat liderul ucrainean.

„Nicio altă țară nu se poate apăra împotriva atacurilor cu drone la scara la care o face Ucraina”

Dronele și însăși tehnologia războiului purtat de la distanță reprezintă „o schimbare revoluționară în tehnologia războiului”, le-a spus Volodimir Zelenski liderilor reuniți la summitul NATO, la începutul discursului său.

Potrivit președintelui ucrainean, în luna iunie Ucraina a eliminat aproape 28.000 de militari ruși, iar „majoritatea covârșitoare” a acestora au fost loviți cu ajutorul dronelor.

„Sincer, nu ne mândrim cu acest lucru”, a spus el.

„Cu tot respectul, nicio altă țară nu are capacitatea de a se apăra împotriva atacurilor cu drone la o asemenea scară”, a adăugat Zelenski.

„Realitatea acestui război ne-a obligat să dezvoltăm această capacitate, iar astăzi ne apărăm, zi și noapte, împotriva a sute de atacuri cu drone.”

Volodimir Zelenski a declarat că aderarea Ucrainei la NATO „are sens”.

„Ne considerăm deja parteneri de încredere unii pentru alții și ar fi firesc să facem parte din aceeași comunitate de securitate”, le-a spus el liderilor reuniți la summitul NATO.

„Realitatea este că vom rămâne mult timp vecini cu sursa problemei – Rusia. Ucraina în NATO reprezintă o sursă de capacitate defensivă extraordinară.”

Furios că aliații NATO nu au susținut operațiunea militară americană împotriva Iranului, Donald Trump a discutat posibilitatea reducerii cu o treime a prezenței militare a SUA în Europa. Amenințarea acestei reduceri de trupe planează asupra Summitului NATO de la Ankara, unde liderii europeni încearcă să evite o nouă ruptură în relația cu Washingtonul, scrie CNN.

În timpul unei reuniuni la Casa Albă din această primăvară, în care președintele Donald Trump și-a exprimat furia față de faptul că ceilalți membri ai NATO au refuzat să se alăture operațiunii sale militare din Iran, i-a venit o idee.

„Ce-ar fi dacă aș reduce cu o treime efectivele militare americane din Europa?”, a întrebat el, potrivit a două persoane familiarizate cu discuția. „Ar transmite asta mesajul potrivit așa-zișilor aliați?”

În perioada în care Trump a lansat această idee privind retragerea trupelor, Pentagonul a anulat brusc două desfășurări de forțe americane în Europa și a dispus retragerea altor militari de pe continent.

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, intenționa să anunțe la reuniunea NATO din iunie reduceri și mai drastice, care ar fi putut ajunge la diminuarea cu o treime a efectivelor, așa cum sugerase Trump, potrivit a două surse familiarizate cu situația. Planul s-a schimbat însă după consultări cu alți oficiali de rang înalt ai administrației, iar Hegseth a anunțat în schimb o analiză, pe durata a șase luni, a prezenței militare americane în Europa.

„Este o evaluare pe care unele țări o vor pica, iar altele o vor trece cu brio”, avertiza el atunci.

Niciodată un susținător entuziast al angajamentului american pentru apărarea Europei, Trump a devenit și mai sceptic în ultimele 12 luni, susținând că cei mai vechi aliați ai Statelor Unite nu i-au fost alături atunci când a avut nevoie de ei, după declanșarea războiului cu Iranul.

Trump nu a exclus niciodată în mod explicit posibilitatea retragerii Statelor Unite din NATO și pune constant sub semnul întrebării utilitatea Alianței pentru America, susținând că Washingtonul suportă costurile securității Europei.

De asemenea, liderul american a amenințat că va prelua controlul asupra Groenlandei, teritoriu aparținând unui alt stat membru NATO, și a manifestat în repetate rânduri o atitudine conciliantă față de președintele rus Vladimir Putin, despre care unii oficiali europeni se tem că ar putea pregăti operațiuni pe teritoriul NATO pentru a testa hotărârea Alianței.

Kremlinul a anunțat marți că Rusia va urmări cu atenție summitul NATO din Turcia, după mai multe declarații considerate "ostile" la adresa Moscovei.

"Este un eveniment de mare interes, inclusiv pentru noi. Desigur, vom urmări toate știrile și informațiile care vin de la Ankara", le-a spus jurnaliștilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

El a afirmat că, înaintea summitului, au fost făcute numeroase declarații despre Rusia. "Din păcate, nu au fost declarații despre o implicare constructivă sau despre dialog, ci mai degrabă declarații cu caracter conflictual”, a spus Peskov, fără să ofere alte detalii.

Luni, Donald Trump a declarat că va discuta la summit despre războiul din Ucraina și a susținut că o soluție pentru conflictul care durează de peste patru ani "este mai aproape decât își dau seama oamenii".

Peskov a spus că Rusia speră ca eforturile Statelor Unite de a îndrepta situația către o soluție pașnică să aibă succes. "Cel puțin, așa cum a spus în repetate rânduri președintele rus, rămânem deschiși la această posibilitate", a afirmat el.

Donald Trump a ajuns la Ankara.

NOW: Trump arrives in Ankara for the NATO Summit. pic.twitter.com/frz9MNjL6O

— Clash Report (@clashreport) July 7, 2026

Conform programului transmis de Casa Albă, va fi întâmpinat de liderul Turciei, Recep Erdogan, cu o ceremonie oficială de sosire înainte de o întâlnire bilaterală.

ABD Başkanı Donald Trump'ı taşıyan uçağın ineceği Ankara Havalimanı'nda hazırlıklar tamamlandı.

▪️ Trump'ın birkaç dakika sonra Ankara'ya iniş yapması bekleniyor. https://t.co/eI5pjat1Ku pic.twitter.com/clmehwses7

— TRHaber (@trhaber_com) July 7, 2026

În timp ce Țările de Jos au anunțat, la summitul NATO de la Ankara, cheltuieli suplimentare de 3 miliarde de euro pentru apărare, ministrul olandez al Apărării, Dilan Yeşilgöz-Zegerius, a declarat pentru Europe Today că aliații NATO care nu fac suficiente eforturi în acest domeniu vor fi supuși unei presiuni suplimentare, scrie Euronews.

Aliații care nu sunt pe drumul către atingerea pragului de 5% din PIB pentru apărare vor fi presați de celelalte state membre NATO, a declarat Dilan Yeşilgoz-Zegerius pentru Euronews.

Șeful NATO, Mark Rutte, le-a cerut aliaților să transforme angajamentul de a majora cheltuielile în capabilități concrete, precum sisteme de apărare Patriot, tehnologie pentru drone și muniție.

"Aici, la Ankara, mă aștept ca statele să prezinte planuri clare, concrete și credibile pentru atingerea obiectivului de 5%", a spus el, într-o conferință de presă susținută înaintea summitului. "Vom anunța contracte noi de zeci de miliarde, care vor furniza echipamentele esențiale de care avem nevoie pentru descurajare și apărare."

În 2025, cheltuielile de bază pentru apărare ale Europei și Canadei au crescut cu 139 de miliarde de dolari, adică 122 de miliarde de euro, într-un singur an, ceea ce reprezintă o majorare de 20%.

Deși majoritatea țărilor pot demonstra că au o cale credibilă pentru atingerea noilor ținte de cheltuieli, trei aliați nu au ajuns încă nici măcar la vechiul prag de 2%: Albania, Cehia și Slovenia. Aceste țări vor fi presate să se asigure că alocă suficiente fonduri pentru propriile capabilități militare, în contextul amenințărilor actuale.

"Anul trecut, la Haga, am promis multe. Dar aceste promisiuni valorează ceva doar dacă sunt cu adevărat îndeplinite", a spus Yeşilgoz-Zegerius. "Astăzi sper să văd asta din partea colegilor mei. Iar cu cei care nu livrează voi discuta, pentru că trebuie să facem acest lucru împreună."

Yeşilgoz-Zegerius a spus că amenințarea Rusiei pe continentul european poate fi înfrântă doar dacă toți aliații își asumă partea de responsabilitate. "După cum știți foarte bine, avem un război pe propriul nostru continent. Avem un inamic în fața noastră, Putin, și este foarte important să fim capabili să ne ridicăm și să răspundem", a spus ministrul olandez al Apărării.

Liderii NATO continuă să anunțe la Ankara noi investiții în apărare, inclusiv 40 de miliarde de dolari în capacități antidrone.

Alianța va achiziționa, de asemenea, până la 10 drone de supraveghere Saab GlobalEye pentru a înlocui flota sa îmbătrânită de aeronave de avertizare timpurie AWACS, a declarat Rutte, alegând compania suedeză în locul producătorului american de avioane Boeing, a relatat Reuters.

NATO va achiziționa, de asemenea, până la cinci drone de supraveghere de mare altitudine Northrop Grumman MQ-4C Triton, Norvegia, Finlanda, Germania și Danemarca semnând o scrisoare de intenție pentru achiziție.

Aliații vor colabora, de asemenea, pentru a achiziționa, depozita, transporta și gestiona stocurile de materiale de apărare critice, a declarat Rutte.

John R. Bolton, fost ambasador la Națiunile Unite în timpul președintelui George W. Bush și consilier pe probleme de securitate națională în timpul primului mandat al lui Donald Trump, a precizat într-un editorial pentru The Washington Post, că scopul liderilor NATO este "ca măcar o aparență de unitate a Alianței să supraviețuiască până pe 20 ianuarie 2029".

În contextul Summitului NATO de la Ankara, Bolton spune că obiectivele alianței sunt: "să-i țină pe ruși afară, pe americani înăuntru și pe germani la pământ".

"Președintele (Donald Trump, n.r.) rămâne în continuare lipsit de simpatie. Opiniile sale negative sunt înrădăcinate în percepția că alianța este o înșelătorie. America apără Europa, Europa profită de avantaje și înșelăciune, iar noi nu obținem nimic din asta. De fapt, obținem destule: profunzime teritorială strategică, legături economice și politice critice, o organizație militară funcțională care nu trebuie recreată cu fiecare nouă amenințare și o interoperabilitate fără precedent a armelor, sistemelor de informații și comunicații. NATO și celelalte alianțe ale noastre nu sunt acte de caritate. Se bazează pe calcule cu sânge rece ale interesului egoist american care, pe bună dreptate, aduc și beneficii colaterale ample aliaților noștri", precizează Bolton.

El precizează că scepticismul american față de astfel de demersuri nu este nou: "În 1982, pușcașii marini americani au fost desfășurați în Liban într-o forță internațională de menținere a păcii, alături de trupele franceze, italiene și britanice. Predecesorii Hezbollah, susținuți de Iran, au bombardat cazărmile pușcașilor marini din Beirut, ucigând 241 de militari americani. Sondajele de politică externă ale lui Ronald Reagan au avut de suferit. 'Oamenii pur și simplu nu știu de ce suntem acolo', a scris președintele în jurnalul său pe 30 septembrie. 'Există un sentiment izolaționist adânc îngropat în țara noastră'".

John R. Bolton remarcă faptul că și multe state europene încep să devină izolaționiste: "Au ratat amenințarea rusească, rămân ezitanți în ceea ce privește China și au avut probleme în a o vedea pe cea a Iranului. Majoritatea capitalelor europene s-au opus campaniei SUA-Israel împotriva republicii islamice și au refuzat să ajute".
 
"Cei care gândesc strategic, însă, își dau seama cu siguranță că întregul Occident a suferit din cauza lipsei de previziune a lui Trump înainte de război, a lipsei de hotărâre în timpul desfășurării acestuia și a negocierilor slabe la încheierea acestuia. Acești europeni ar trebui să realizeze că el ar putea rata aceleași trei oportunități într-un conflict purtat în coaliție cu ei".

Așadar, cum ar trebui Rutte și susținătorii NATO să gestioneze Summitul de la Ankara? Presupunând că Trump se va implica, fără îndoială va fi prietenos cu gazda sa, președintele turc Recep Tayyip Erdogan, cea mai autoritară figură a alianței. Pe de altă parte, nimeni nu poate prezice discursul lui Trump.

"Prioritatea principală a lideri ar trebui să fie ca Trump 'să nu facă rău', în special în ceea ce privește Ucraina și Iranul. Dacă nu se întâmplă nimic la Ankara, aceasta ar fi o victorie pentru alianță.

Scopul este ca măcar o aparență de unitate a NATO să reziste până la 20 ianuarie 2029. Indiferent ce cred liderii Alianței despre Trump, acesta nu este momentul pentru reglări de conturi sau pentru promovarea propriilor interese politice ori naționale. Dacă nu sunt siguri ce să spună la un moment dat, rețeta este simplă: să zâmbească și să exclame: Mulțumim pentru trilionul lui Trump!".

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ajuns marți la summitul NATO de la Ankara.

El este însoțit de soția sa, Elena Zelenska.

Zelensky arrives in Ankara for the NATO Summit. pic.twitter.com/gIfCIxcuWL

— Clash Report (@clashreport) July 7, 2026

Volodimir Zelenski urmează să susțină marți după-amiaza o conferință de presă comună cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.

În Ankara au apărut demonstranți care protestează împotriva NATO.

Anti-NATO Protest Erupts in Ankara as Leaders Arrive for Summit (Turkey) 0707026 / Anti-NAVO-protest in Ankara bij aankomst van leiders(Turkije). pic.twitter.com/8DyfRDKkCY

— john l (@Maeestro) July 7, 2026

Imagini publicate pe rețelele sociale arată grupuri de protestatari înconjurați de polițiști și scutieri.

Ankara'da NATO'ya Hayır demek için Kurtuluş Parkı'na yürümek isteyenler polis ablukasına alındı.

Polisler görüntü almasını engellemeye çalışıyor.
pic.twitter.com/lLuy8cgQQE

— Deniz Aksakal (@denizaksakal77) July 7, 2026

Într-o astfel de înregistrare, polițiștii turci sunt filmați în timp ce încearcă să împiedice trecătorii să filmeze protestul.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat la Forumul Industriei de Apărare că Alianța va începe negocieri oficiale cu Saab pentru achiziționarea a până la zece sisteme de supraveghere radar și comandă aeropurtată GlobalEye (AEW&C – Airborne Early Warning and Control).

În prezent, Saab nu a semnat niciun contract și nu a primit nicio comandă legată de acest anunț.

NATO a identificat necesitatea înlocuirii actualei sale capabilități AEW&C ca parte a unui program mai amplu de modernizare și consolidare a capacităților Alianței în domeniul supravegherii radar aeropurtate și al conștientizării situației operaționale. Anunțul secretarului general al NATO confirmă că GlobalEye de la Saab este soluția aleasă pentru viitoarea capacitate AEW&C a Alianței.

„Suntem onorați și mândri să sprijinim NATO în dezvoltarea noii sale generații de capabilități AEW&C. Suntem convinși că GlobalEye reprezintă alegerea potrivită pentru Alianță, oferind o capacitate dovedită, un grad ridicat de adaptabilitate și avantaje operaționale pe termen lung. Anunțul de astăzi consolidează în mod clar poziția GlobalEye ca soluție de referință la nivel mondial pentru sisteme avansate AEW&C. Așteptăm cu interes următoarele etape ale negocierilor”, a declarat Micael Johansson, președinte și director executiv al Saab.

GlobalEye va permite Alianței să supravegheze suprafețe extinse pe uscat, pe mare și în spațiul aerian, îmbunătățind semnificativ capacitatea NATO de a detecta și reacționa la o gamă largă de amenințări. Sistemul combină radarul Erieye Extended Range dezvoltat de Saab cu un ansamblu avansat de senzori și un sistem multidomeniu de comandă și control (C2), toate integrate pe o aeronavă Bombardier Global 6500. GlobalEye poate detecta ținte la distanțe foarte mari, cu o rată ridicată de actualizare a informațiilor, și poate identifica amenințări cu semnătură radar redusă, precum și drone, rachete balistice și hipersonice, chiar și în medii complexe caracterizate de bruiaj intens și un nivel ridicat de zgomot de fond.

Saab va începe acum negocieri oficiale cu NATO Support and Procurement Agency (NSPA), agenția centrală a NATO responsabilă cu achizițiile, sprijinul și mentenanța, în vederea încheierii unui contract.

Madridul și-a reiterat opoziția față de propunerile ca statele membre ale NATO să-și majoreze cheltuielile de apărare la 5% din produsul intern brut (PIB), în contextul summitului alianței care începe la Ankara. 

Surse guvernamentale au declarat luni că prim-ministrul Pedro Sanchez va profita de această reuniune pentru a reafirma poziția Spaniei ca răspuns la apelurile secretarului general al NATO, Mark Rutte, și ale președintelui SUA, Donald Trump, ca aliații să adopte acest obiectiv mai ridicat de cheltuieli.

Spania susține că un angajament general de a cheltui 5% din PIB pentru apărare nu ar fi compatibil cu menținerea statului său social și cu asigurarea unor finanțe publice sustenabile.

În schimb, guvernul afirmă că membrii NATO ar trebui să se concentreze pe consolidarea securității, menținând în același timp un echilibru cu prioritățile economice și sociale mai largi. Oficialii afirmă că Spania și-a majorat deja semnificativ bugetul pentru apărare, triplând investițiile militare începând din 2018 pentru a atinge pragul actual al NATO de 2% din PIB. De asemenea, aceștia susțin că Spania aduce contribuții operaționale substanțiale la alianță, dincolo de nivelul cheltuielilor sale.

Potrivit guvernului, Spania ocupă locul al șaptelea dintre cele 32 de state membre ale NATO în ceea ce privește capacitățile militare, locul al treilea în ceea ce privește numărul de soldați detașați în misiuni de menținere a păcii și locul întâi în ceea ce privește contribuția cu trupe la flancul estic al NATO.

Donald Trump a plecat din Washington spre summitul NATO din Turcia, afirmând că face această călătorie dintr-un singur motiv: președintele turc Recep Tayyip Erdogan.

„Mă duc pentru Erdoğan” a declarat Trump reporterilor, numindu-l pe liderul turc „un prieten” și „un lider respectat”, dând totodată de înțeles că cele două țări ar putea consolida cooperarea în domeniul apărării.

Summitul NATO începe azi la Ankara, unde se așteaptă ca Trump să se întâlnească cu lideri mondiali. Securitatea și conflictele regionale se află în fruntea agendei.

President Trump departs Washington for the NATO summit in Turkey, saying he's making the trip for one reason: Turkish President Recep Tayyip Erdoğan.

"I'm going because of Erdoğan," Trump told reporters, calling the Turkish leader "a friend" and "a respected leader" while… pic.twitter.com/qSo82ZxRVs

— Fox News (@FoxNews) July 7, 2026

Liderii NATO susțin campania de atacuri ucrainene în profunzimea teritoriului rus și spun că ea poate fi un instrument eficient prin care Vladimir Putin poate fi forțat să vină la negocieri de pace. Declarația a fost făcută de președintele finlandez, Alexander Stubb.

Ucraina este în „cea mai bună poziție” de la începutul războiului, iar loviturile cu rază lungă împotriva infrastructurii petroliere și militare a Rusiei au schimbat gândirea strategică a Statelor Unite când vine vorba de război. Asta consolidează poziția de negociere a Ucrainei, a mai spus Stubb, într-o declarație pentru FT.

„Cred că toți liderii NATO înțeleg de ce face Ucraina asta. Toată lumea știe că trebuie să continuăm accentuarea presiunii”, a mai spus președintele finlandez.

„Suntem într-o poziție relativ bună pentru că toată lumea vede, inclusiv prietenii noștri americani, că Ucraina câștigă acum pe câmpul de luptă. Asta a schimbat perspectiva strategică și a celor care vor să medieze pacea”, a adăugat Stubb.

Ca urmare a faptului că atacurile ucrainene asupra infrastructurii petroliere provoacă penurii de combustibil, inclusiv în peninsula Crimeea ocupată de Rusia, sondajele recente arată că rușii au o părere tot mai proastă despre economia țării și sunt tot mai frustrați de politicile regimului Putin.

„Când războiul ajunge să o afecteze direct, populația rusă se va întoarce împotriva lui. Asta ne oferă ocazia de a relua negocierile, ceea ce cred că ne dorim cu toții cu disperare”, a continuat Stubb.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat, luni, că are mari speranţe de la summitul NATO de la Ankara după atacul devastator al Rusiei asupra Kievului, în care au murit peste 20 de persoane, relatează dpa, citată de Agerpres.

Summitul trebuie să producă mai mult decât un „exerciţiu lipsit de conţinut” şi să asigure mai multă protecţie pentru Ucraina, a declarat Zelenski în discursul său de luni seară.

„A fost un atac brutal”, a spus el despre loviturile ruseşti cu drone şi rachete asupra Kievului şi a regiunii înconjurătoare din cursul nopţii de duminică spre luni. El a spus că 22 de persoane au fost ucise şi în jur de 90 rănite.

Zelenski a spus că apărarea aeriană a Ucrainei continuă să aibă o rată mare de intercepţie împotriva dronelor şi rachetelor de croazieră ruseşti atunci când suficiente interceptoare sunt disponibile, dar a atras atenţia că există breşe clare în protejarea împotriva rachetelor balistice.

„Indiferent când capabilităţile necesare sunt disponibile, războinicii noştri au rate de intercepţie cu adevărat mari. Aceasta este singura explicaţie pentru problema cu rachetele balistice - numărul insuficient de interceptoare”, a explicat el.

El a vorbit din nou de lipsa de muniţie pentru sistemele de rachete Patriot, singura apărare eficientă a Ucrainei împotriva rachetelor balistice ruseşti.

„Este pur şi simplu absurd că, în lumea de astăzi, producţia nu a fost încă mărită la nivelul care este necesar pentru a proteja oamenii de teroarea balistică”, a spus Zelenski.

El a sugerat că Ucraina ar putea produce rachetele Patriot singură, dar că ar avea nevoie de licenţe şi aprobare din partea SUA.

„Sperăm foarte mult că summitul de acum de la Ankara - summitul celor mai puternice state euroatlantice - nu va deveni un exerciţiu lipsit de conţinut”.

„Şi că protecţia noastră pentru viaţă, cooperarea noastră în materie de securitate şi pentru capabilităţi de apărare aici în Europa şi cu America va deveni mai puternică prin eforturi şi decizii comune”, a adăugat președintele ucrainean.

Zelenski se va alătura liderilor NATO la summit şi va avea o întrevedere unu la unu cu preşedintele american, Donald Trump.

Olanda va anunţa acorduri în domeniul apărării în valoare de peste trei miliarde de euro la summitul NATO, a declarat, pentru Reuters, ministra neerlandeză a apărării, Dilan Yesilgoz, relatează Reuters, citat de Agerpres.

Într-un interviu acordat, luni, în capitala Turciei, Yesilgoz a spus că anunţurile vor include parteneriate cu Belgia în materie de apărare aeriană şi cu Regatul Unit în materie de nave. Ea a mai spus că Olanda încearcă, de asemenea, să se angajeze în mai multe proiecte comune cu Germania.

„Avem mai multe niveluri de planuri cu ţări din jurul nostru, în cadrul NATO”, a spus Dilan Yesilgoz. „Pentru Olanda vor fi peste 3 miliarde de euro pentru care vom avea nu doar angajamente, ci planuri concrete”, a adăugat ea.

Ministra nu a dat mai multe detalii înainte de anunţurile oficiale.

Întrebată dacă este încrezătoare că SUA vor rămâne angajate la NATO în ciuda sugestiilor lui Trump că acestea ar putea să nu mai fie la fel de implicate, Dilan Yesilgoz a răspuns: „Trebuie să fiu încrezătoare, pentru că ştiu că avem nevoie unii de alţii”.

„Avem nevoie unii de alţii pentru propria siguranţă şi securitate”, a adăugat Yesilgoz. Ea a spus că este „sănătos pentru Europa să investească mai mult în propria apărare şi industrie de apărare indiferent de cine este la Casa Albă pentru moment”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a recunoscut că nu știe cum ar putea fi convins Vladimir Putin să se angajeze în negocieri de pace cu Ucraina.

„Nu pot prezice ce ar trebui să se întâmple pentru ca Putin să vină la masa negocierilor. Cred că nimeni din această sală nu poate prezice asta. Este greu să pătrunzi în mintea acestui om”, a declarat Rutte, luni, la conferința de presă organizată la Ankara înaintea summitului NATO.

„Când vine vorba despre procesul de pace, evident, e nevoie de doi pentru a dansa tango. Volodimir Zelenski este dispus să se așeze la masă cu Putin, în orice format, pentru a pune capăt acestui război cumplit. Iar, până acum, Putin a refuzat de fiecare dată”, a adăugat Rutte.

În timp ce Ucraina obține succese militare pe front și lovește tot mai des ținte aflate în adâncul teritoriului rus, Rusia continuă să atace Ucraina cu zeci de rachete balistice, în timp ce apărarea anti-aeriană ucraineană încearcă să compenseze scăderea rezervelor.

Cel mai recent atac, lansat luni, chiar înainte de summit, a ucis cel puțin 22 de persoane și a rănit peste 90 numai la Kiev. Zelenski a recunoscut că lipsa interceptoarelor PAC-3 a făcut ca Ucraina să nu doboare niciuna dintre cele 20 de rachete balistice lansate asupra sa. El a cerut statelor partenere să își golească stocurile pentru a sprijini Kievul.

Rutte a condamnat atacul și le-a cerut aliaților să ofere Ucrainei tot ce are nevoie.

„Putin este dispus să sacrifice până la 35.000 dintre propriii oameni pe câmpul de luptă, ceea ce este nebunesc. Vă puteți imagina ce impact are acest lucru asupra tuturor acelor familii?”, a adăugat el, îndemnându-i pe ruși să se gândească de două ori înainte de a se înrola în armată.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a evitat, luni, întrebările referitoare la reprimarea reprezentanţilor opoziţiei politice, a jurnaliştilor şi a criticilor anti-guvernamentali în ultimele săptămâni în Turcia.

Sute de persoane au fost arestate în Turcia în ultimele săptămâni, duminică fiind plasaţi în detenţie jurnalişti, profesori universitari şi membri ai partidelor de stânga, potrivit presei şi sindicatelor locale.

Întrebat, luni, de un reporter, în timpul conferinţei de presă ce precede summitul NATO, dacă Turcia mai este un loc potrivit pentru o reuniune a „democraţiilor liberale”, Rutte nu a comentat cu privire la valul de arestări al autorităţilor turce, dar a ţinut să evidenţieze importanţa libertăţii presei şi a dreptului la liberă asociere.

„Când vine vorba despre democraţie, aceasta înseamnă mai mult decât alegeri. Alegerile, desigur, sunt cruciale în democraţie, dar democraţia înseamnă şi presă liberă”, a declarat Rutte în faţa jurnaliştilor reuniţi la Palatul prezidenţial din Ankara.

„Şi, evident, democraţia înseamnă şi ca oamenii să fie capabili să organizeze demonstraţii dacă ei aşa optează. Aşadar, (democraţia) este mult mai mult decât doar alegeri libere. Şi când vine vorba despre media, este foarte important pentru NATO ca media să poată participa fizic la evenimentele majore”, a accentuat şeful NATO.

Autoritățile de la Ankara au impus o interdicţie privind organizarea de demonstraţii în timpul summitului NATO şi numeroşi jurnalişti locali ce lucrează pentru publicații independente au afirmat că le-a fost respinsă acreditarea la acest eveniment.

Criticii sunt de părere că aceste măsuri sunt menite să împiedice protestele chiar înaintea summitului Alianţei Nord-Atlantoice, în timp ce autorităţile turce susţin că măsurile fac parte din eforturile anti-terorism.

Slovacia va susţine concluziile summitului NATO care are loc în această săptămână la Ankara, dar orice angajament financiar legat de asistenţa militară pentru Ucraina rămâne la latitudinea fiecărui stat membru în parte, a anunţat, luni, administraţia prezidenţială de la Bratislava, după un dejun de lucru al preşedintelui Peter Pellegrini cu premierul Robert Fico şi cu ministrul afacerilor externe şi europene, Juraj Blanar, informează TASR.

„Slovacia va susţine concluziile summitului NATO. În acelaşi timp, rămâne valabil faptul că nu va participa la nicio altă contribuţie financiară sau la acordarea de împrumuturi destinate asistenţei militare pentru Ucraina”, a spus Pellegrini.

Preşedintele slovac a adăugat că principiul deciziilor naţionale voluntare cu privire la asistenţa pentru Ucraina a fost confirmat într-o scrisoare din partea secretarului general al NATO, Mark Rutte, pe care premierul Fico i-a înmânat-o luni.

Pellegrini a precizat că Slovacia va continua să ofere asistenţă umanitară Ucrainei, sprijinind infrastructura energetică a acesteia şi furnizând sisteme neletale.

Ministrul de externe slovac a confirmat că poziţia Slovaciei este unitară şi că ţara sa „depune toate eforturile pentru a susţine negocierile de pace şi dialogul, cu scopul de a pune capăt acestui conflict militar”.

„După mai bine de patru ani, devine tot mai clar că ceea ce guvernul nostru a susţinut încă de la început este adevărat: conflictul nu are o soluţie militară şi duce doar la noi pierderi de vieţi omeneşti, lipsite de sens, de ambele părţi, precum şi la distrugerea Ucrainei şi a economiei sale”, a menţionat şeful diplomaţiei slovace.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a promis, luni, contracte de „miliarde de dolari” pentru a consolida capacităţile de apărare ale Alianţei Nord-Atlantice, înaintea summitului care începe marţi, la Ankara.

„Vom anunţa noi contracte de câteva zeci de miliarde de dolari ce ne vor permite să ne dotăm cu echipamente esenţiale pentru descurajare şi apărare”, a anunţat Rutte într-o conferinţă de presă organizată în capitala turcă.

El a spus că aliaţii europeni din NATO şi Canada şi-au sporit deja nivelul general al cheltuielilor pentru apărare la aproximativ 4% din produsul lor intern brut.

„Anul trecut, aliaţii europeni şi Canada au cheltuit cu aproape 20% mai mult pentru apărarea propriu-zisă decât au făcut-o în anul anterior. Dacă analizăm 2025 şi 2026 combinate, înseamnă 258 de miliarde de dolari în investiţii suplimentare. Şi tendinţa continuă”, a explicat Rutte.

La summitul de anul trecut de la Haga, ţările membre NATO au convenit ca în 2035 cheltuielile lor pentru apărare să reprezinte 5% din PIB, dintre care 3,5% pentru investiţii în apărarea propriu-zisă şi restul de 1,5% pentru chestiuni anexe legate de apărare.

„Aici, la Ankara, mă aştept ca ţările să prezinte planuri clare, concrete şi credibile de atingere a obiectivului de 5%. Şi dovezile pe care le vedem până acum sunt impresionante”, a afirmat Mark Rutte.

Preşedintele american, Donald Trump, a criticat constant faptul că aliaţii europeni din NATO nu investesc suficient în propria apărare, el ameninţând chiar cu retragerea ţării sale din alianţă dacă unele state europene nu îşi asumă responsabilităţi sporite pentru securitatea continentului lor.

Pe de altă parte, Mark Rutte a spus că NATO trebuie să se asigure că Ucraina primeşte ceea ce are nevoie pentru a se putea apăra de Rusia.

„În contextul în care Ucraina continuă să îşi apere suveranitatea, aliaţii şi partenerii NATO trebuie să continue să vegheze ca ea să obţină ceea ce are nevoie”, a spus el, lansând un apel către „toţi aliaţii să îşi asume deplin responsabilităţile” în acest sens.

Potrivit secretarului general al Alianţei Nord-Atlantice, testul cu rachetă făcut, luni, de China, de pe un submarin cu propulsie nucleară în Pacific, trimite un mesaj către NATO. „Aceasta, din nou, este dovada că nu putem fi naivi. Şi nu suntem”.

El s-a referit la sprijinul Chinei pentru Rusia  folosind sintagma „furnizor esenţial” în războiul din Ucraina.

Cred că mesajul de noaptea trecută este că Putin e disperat. Voi, ucrainenii, vă descurcați grozav acolo și Putin trebuie să accepte că oamenii lui sunt uciși pe câmpul de luptă. Voi aveți succes acolo, loviți economia rusă, loviți adânc în Rusia și le afectați capacitățile și sunteți capabili să-i opriți din a face avansuri mari. Acum vorbim de o „remiză” în Ucraina, dar ce s-a întâmplat aseară a fost o nenorocire împotriva civililor, dar Rusia nu poate să câștige războiul așa.

Am avut o discuție bună cu președintele Trump și am discutat creșterea cheltuielilor, iar asta e din cauza lui Putin și Rusia, dar și pentru că președintele a fost atât de dur când vine vorba de cheltuieli și de egalizarea contribuțiilor. Asta i se datorează lui. Mi-a spus și de unele dezamăgiri pe care le-a avut, inclusiv când vine vorba de Epic Fury, bazele europene și Strâmtoarea Ormuz.

Recent i-am văzut pe europeni discutând cu omanezii pentru a asigura libertatea de circulație în Ormuz, ceea ce este extrem de important.

Ne întâlnim aici, la Ankara, la un an de la summitul de la Haga, unde aliații au luat decizii istorice. S-au angajat să aloce cinci la sută din PIB pe apărare, iar acum deja vedem progrese transformatoare. Vedem dovezi impresionate până acum. Aliații europeni și Canada deja investesc patru la sută din PIB în apărare și securitate. Vedem creșteri în investiții, iar tendința continuă.

Vom avea nevoie de o bază industrială mai mare și de resurse mai multe. Aliații europeni și Canda sunt pe o traiectorie de echilibrare a costurilor cu SUA. Și nu doar atât - ne cresc capabilitățile pe tot Flancul Estic, în regiunea baltică și arctică și ajutăm și Ucraina.

Vedem o adevărată schimbare de abordare pentru un NATO mai puternic și o Europă mai puternic. Punem banii în mișcare pentru echipamente și asigurăm inovația, eliminăm fragmentarea în industria de apărare și eliminăm birocrația inutilă.

Industriile noastre, din Arkansas până în Ankara își combină forțele și ajută nu doar militar, ci și pentru dezvoltarea economică, crescând locurile de muncă pe ambele maluri ale Atlanticului. 

Amenințarea cu care ne confruntăm este reală, inclusiv din partea Rusiei care continuă războiul ei contra Ucrainei. Acum, Ucraina schimbă lucrurile pe front, grație forței, curajului și inovației lor. Rusia continuă atacurile oribile asupra orașelor ucrainene, cel mai nou exemplu fiind atacul de noaptea trecută.

Partenerii și aliații NATO trebuie să înțeleagă că ajutorul pentru Ucraina trebuie să continuă pentru că securitatea Ucrainei este atât de strâns legată de a noastră. Trebuie să-i aducem aminte lui Putin că suntem fermi în angajamentele noastre.

Cu mai puțin de 24 de ore înaintea Summitului NATO, capitala Turciei s-a transformat într-o adevărată fortăreață. Măsurile de securitate luate în Ankara sunt unele excepționale, în condițiile în care 32 de șefi de stat sau de guvern și delegațiile acestora vor sosi de marți în oraș. Acestora li se vor alătura oficiali ai statelor din zona Indo-Pacific. Principalele bulevarde ale Anakarei sunt împrejmuite cu garduri, iar în fiecare intersecție sunt forțe de ordine prezente. 

Măsurile excepționale de securitate sunt normale pentru astfel de întâlniri importante, însă președintele turc, Recep Erdogan, a vrut să se asigure că va avea un summit fără probleme și provocări de securitate. Duminică dimineață, poliţia turcă a arestat zeci de activişti ai partidelor de opoziţie şi ai organizaţiilor de stânga critice la adresa NATO. Persoanele arestate aparţin mai multor formaţiuni integrate într-o platformă care, sub sloganul „Nu coordonării cu NATO”, se opune aderării Turciei la pactul militar şi a făcut apel la proteste împotriva summitului programat pentru 7 şi 8 iulie.

În Anakara, începând de marți dimineață, vor fi blocate străzile principale pe care vor sosi delegațiile oficiale. În jurul hotelurilor în care sunt cazate delegațiile securitatea este una ridicată, iar în apropierea Palatului Prezidențial din Ankara, unde are loc Summitul NATO toți cei care sunt acreditați pentru summit trebuie să treacă prin mai multe filtre de securitate.

Casa Albă a publicat programul oficial al lui Trump pentru summitul NATO de la Ankara.

Trump va pleca de la Casa Albă luni seara, va ajunge la Ankara marți după-amiază, unde va fi întâmpiat de președintele Turciei, Recep Erdogan, cu o ceremonie oficială de sosire înainte de o întâlnire bilaterală.

Marți seară va fi organziată cina socială a liderilor NATO. 

Miercuri: Fotografie de grup, sesiune de lucru NATO , apoi întâlniri bilaterale separate cu președintele Ucrainei, Zelenski, și președintele Siriei, Al-Sharaa, urmate de o conferință de presă înainte de întoarcerea la Washington.

The White House just released Trump's official schedule for the NATO summit in Ankara... https://t.co/GWInYmNi1d pic.twitter.com/JnWAnN97r5

— Rabia İclal Turan (@iclalturan) July 6, 2026

Luni

• 16:45 – Conferința de presă pre-summit a secretarului general al NATO

Marți

• 10:00 – Anunțuri la nivel înalt transmise de NATO, aliați și industrie la Forumul pentru Industria Apărării
• 12:45 – Discursul de deschidere al secretarului general la Forumul pentru Industria Apărării (împreună cu vicepreședintele și ministrul apărării al Turciei)
• 14:00 – Remarci ale secretarului general al NATO și ale președintelui Ucrainei
• 17:00 – Engagement of Ministers of Foreign Affairs with ICI Partners 1
• 17:30 – Recepția miniștrilor apărării
• 18:30 – Recepția și dineul șefilor de state și guverne
• 19:45 – Cină de lucru a consiliului NATO-Ucraina cu miniștrii de externe
• 20:15 – Cină de lucru a consiliului NATO-Ucraina cu miniștrii apărării

Miercuri

• 08:00 – Declarație de presă la sosire a secretarului general al NATO
• 08:15 – Declarații de presă la sosire ale șefilor de state și de guverne ai statelor aliate
• 10:45 – Ceremonia de bun-venit pentru șefii de state și de guverne ai statelor aliate
• 11:00 – Fotografia oficială de familie a liderilor NATO
• 11:15 – Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic, la nivel de șefi de state și de guverne
• 15:00 – Conferința de presă a secretarului general al NATO

Programul Președintelui Nicușor Dan:

Marți:

• Participare la Summitul NATO de la Ankara, Republica Turcia
• 18:30 Participare, alături de Prima Doamnă Mirabela Grădinaru, la recepția și dineul oficial pentru șefii de stat și de guvern și partenerii/partenerele acestora, oferite de președintele Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdoğan, și Prima Doamnă Emine Erdoğan

Miercuri:

• Participare la Summitul NATO de la Ankara, Republica Turcia
• 10:00  Participarea președintelui României, Nicușor Dan, la Summitul NATO
• Ceremonia oficială de întâmpinare a liderilor de către Secretarul General al NATO, Mark Rutte, și de către președintele Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdoğan
• Fotografia de familie
• Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic
• 10:30 Participarea Primei Doamne Mirabela Grădinaru la evenimentele organizate de Prima Doamnă a Republicii Turcia, Emine Erdoğan

Pentru România, summitul are o dimensiune strategică directă, în special în contextul Mării Negre și al flancului estic.

Prima provocare este de reprezentare politică: delegația României trebuie să transmită un mesaj de stabilitate și seriozitate, în ciuda contextului intern marcat de un guvern interimar și miniștri interimari care îl însoțesc pe președinte. La summit va fi prezent și șeful Armatei, Vlad Gheorghiță, implicat recent într-un scandal de corupție care s-a lasat cu solicitări de demisie din partea PSD.

Totuși, la Ankara, România vine cu atuuri importante:

• țara noastră este un aliat NATO predictibil și apreciat;
• România a crescut constant investițiile în apărare (inclusiv procent din PIB);
• România a sprijinit activ Ucraina;
• România are o cooperare solidă cu Statele Unite fiind unul dintre aliații europeni lăudați de administrația americană;

Obiectivele României la acest summit includ:

• consolidarea securității la Marea Neagră;
• solicitarea de sisteme anti-dronă suplimentare până la implementarea capabilităților proprii;
• prezență militară aliată sporită, inclusiv trupe SUA;
• includerea explicită a Republicii Moldova în discuțiile strategice, având în vedere importanța sa critică pentru securitatea regională.

Delegația cu care vine președintele Nicușor Dan la Ankara: Radu Miruță, Oana Țoiu, Marius Lazurca, Diana Iancu, Gheorghiță Vlad, Vlad Ionescu, Sorin Cîrstea, Dan Neculăescu.

Summitul NATO de la Ankara are loc într-un moment de cotitură pentru Alianță. Una dintre temele centrale este tranziția către „NATO 3.0” – o posibilă reconfigurare a Alianței într-o structură cu o implicare mai redusă a Statelor Unite.

Deși există un angajament formal al SUA față de NATO, inclusiv prin angajamentul față de apărarea colectivă prevăzută de Articolul 5, angajament menționat în draftul declarației summitului, există îngrijorări că acest sprijin ar putea deveni mai condiționat și mai volatil în funcție de prioritățile globale ale guvernului american. 

Episodul tensiunilor recente dintre Europa și administrația Trump, mai ales în timpul războiului din Iran alimentează discuții despre limitele implicării americane.

Pentru NATO, acest moment este unul critic. Rusia urmărește atent evoluțiile și ar putea exploata orice fisură în coeziunea aliaților sau semnal de dezangajare americană. În ultimii ani, Kremlinul a mizat constant pe ideea fragmentării Alianței.

În același timp, războiul din Ucraina a generat presiuni semnificative asupra Rusiei, cu efecte vizibile inclusiv pe linia frontului, dar și intern, unde apar revolte din cauza lipsei carburanților după loviturile ucrainene asupra rafinăriilor. Avertismentele venite din partea Statelor Unite și a statelor din flancul estic – în special Polonia și țările baltice – subliniază riscul unei perioade de instabilitate prelungită cu posibile provocări rusești, inclusiv militare.

Un alt subiect sensibil este cel al descurajării nucleare. Discuțiile privind o posibilă extindere a capacităților nucleare sau găzduirea acestora în mai multe state membre, inclusiv în Finlanda și Lituania, ar putea fi abordate la Summitul de la Ankara.

O parte importantă a summitului de la Ankara va fi asigurarea unui sprijin suplimentar pentru Ucraina, inclusiv prin posibile noi angajamente de finanțare în valoare de miliarde de dolari, destinate consolidării apărării și securității țării.

Potrivit agențiilor de presă internaționale, membrii europeni ai NATO și Canada se vor angaja să ofere Ucrainei ajutor militar în valoare de 70 de miliarde de euro, echivalentul a 80 de miliarde de dolari, atât anul acesta, cât și anul viitor, la summitul de la Ankara.

Între aliații europeni persistă, însă, tensiuni în privința împărțirii responsabilităților, Rutte cerând în repetate rânduri ca ajutorul pentru Ucraina să fie repartizat mai echitabil între partenerii NATO.

Există un optimism prudent că aliații vor rămâne uniți. La summitul G7 de luna trecută, din Franța, Trump a adoptat un ton mult mai cooperant și s-a alăturat celorlalți lideri în susținerea unor presiuni suplimentare asupra Rusiei și dictatorului Vladimir Putin, inclusiv prin noi sancțiuni împotriva exporturilor de petrol și a sectorului bancar.

Cancelarul german, Friedrich Merz, a considerat rezultatul un semnal pozitiv, spunând că acesta a transmis un mesaj important pentru Ucraina și a dat „un nou ton unității și hotărârii transatlantice”.

„Asta ar putea deschide, poate pentru prima dată, o șansă pentru pace”, a spus el.

Liderii NATO speră la un rezultat similar la Ankara.

Declarația summitului ar urma să reafirme Articolul 5, clauza de apărare colectivă a alianței, potrivit căreia un atac asupra unui aliat este un atac asupra tuturor. Ei speră, de asemenea, să păstreze formularea care descrie Rusia drept o amenințare pe termen lung la adresa securității euro-atlantice, două priorități esențiale pentru aliații europeni.

Însă, descurajarea funcționează doar dacă această promisiune este credibilă. Iar de aceea unitatea este adevăratul test cu care NATO se confruntă la Ankara.

Hegseth a transmis și el un avertisment direct.

„Strategia noastră națională de apărare spune clar că îi vom stimula și sprijini pe aliații noștri să își sporească eforturile și să facă ce ține de ei”, a spus el.

„Așa că îi vom urmări îndeaproape pe aliații care nu fac acest lucru și care spun «nu», «poate» sau «mai vedem» atunci când contează cel mai mult. Este o evaluare pe care unele țări nu o vor trece, iar altele o vor trece cu brio”.

Tonul dur a provocat iritare în rândul miniștrilor prezenți. Evaluarea în sine era așteptată, guvernele europene anticipând de mult timp reducerea treptată a rolului SUA în Europa. Îngrijorarea lor ține de viteza cu care se va produce această schimbare.

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a avertizat împotriva apariției unor lipsuri în capacitățile militare pe durata tranziției.

„Este vorba despre o foaie de parcurs. Este vorba despre o abordare coordonată”, a spus el după reuniunea miniștrilor apărării. „Cea mai importantă provocare este să evităm goluri periculoase în capacitatea de apărare”.

Europa are nevoie de propriul plan pentru gestionarea acestei tranziții, a spus Major. „Dacă SUA decid că nu mai vor să joace un rol crucial în Europa, europenii trebuie să își asume o parte mai mare din efort, și ar trebui să o facă rapid, având în vedere amenințarea rusă și fragilitatea geopolitică din vecinătatea Europei”, a declarat ea.

Sub presiunea SUA, aliații europeni din NATO și Canada și-au crescut cheltuielile pentru apărare cu 20% în 2025 față de anul precedent, în termeni reali.

Strategia lui Mark Rutte, secretarul general al NATO, pentru a menține unitatea NATO va fi să-l flateze din nou pe Donald Trump, să accentueze că SUA primește beneficii palpabile din existența alianței dar și să prezinte pozitiv eforturile pe care aliații europeni le-au făcut pentru a-i face pe plac președintelui american.

Șeful NATO ar prefera să evite orice fel de dispută publică la Ankara și să demonstreze că aliații sunt cât se poate de uniți.

Clauda Major, expertă în securitate trans-atlantică a declarat pentru Deutsche Welle că liderii europeni, îngrijorați de cele mai recente evoluții, vor încerca să transmită mesajul că alianța este încă puternică.

„Ei vor încerca să-i facă pe plac lui Trump și să argumenteze în favoarea alianței”.

Asta ar putea să explice de ce Rutte, disperat să arate că există un numitor comun în alianță, a pus producția de apărare în centrul summitului.

El este așteptat să prezinte ceea ce a numit „revoluția industrială în apărare”. Asta ar însemna zeci de miliarde în noi contracte și acorduri de achiziții pentru europenii care vor să-și crească producția de armament.

Scopul lui Rutte, spune Major, este să „arate că există o piață pentru industria de apărare americană și că există un argument economic în favoarea NATO pe care Trump, speră el, îl va găsi atractiv”.

Summitul de la Ankara este așteptat să reunească lideri mondiali și să evidențieze greutatea diplomatică tot mai mare a Turciei, precum și rolul său tot mai vizibil în alianță, scrie, duminică, agenția turcă Anadolu.

Turcia va găzdui săptămâna viitoare, pentru prima dată în 22 de ani, un summit NATO, care va aduce lideri mondiali la Ankara într-un moment marcat de provocări de securitate tot mai mari și de schimbări în împărțirea responsabilităților din cadrul alianței.

După summitul NATO de la Istanbul din 2004, considerat una dintre reuniunile-cheie pentru transformarea alianței după Războiul Rece, Turcia va primi din nou liderii NATO într-o perioadă descrisă de oficiali drept „o epocă a incertitudinilor”.

Al 36-lea summit NATO al șefilor de stat și de guvern, care va avea loc în capitala Ankara, este considerat crucial pentru viitorul alianței și al arhitecturii globale de securitate.

Se estimează că reuniunea de la Ankara va face mai vizibilă influența diplomatică a Turciei, urmând să fie nu doar o întâlnire a liderilor mondiali, ci și o platformă care să arate creșterea influenței guvernului de la Ankara în NATO.

Summitul ar urma să pună în evidență contribuția militară a Turciei, industria sa de apărare, capacitatea de gestionare a crizelor și diplomația la nivel de lideri.

Împărțirea responsabilităților va fi una dintre principalele teme de pe agenda reuniunii.

Liderii celor 32 de state membre NATO, inclusiv președintele american Donald Trump, precum și miniștrii de externe și ai apărării, sunt așteptați la Ankara.

Pe lângă statele membre NATO, la summit vor participa și partenerii indo-pacifici ai alianței, Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Coreea de Sud, aducând la aceeași masă agendele de securitate euro-atlantice și indo-pacifice.

Forum al industriei de apărare

Forumul industriei de apărare al summitului NATO, organizat în ultimii ani ca unul dintre principalele evenimente conexe, va avea loc la Ankara în cadrul programului reuniunii.

Va fi organizată și o reuniune la nivel de miniștri de externe cu partenerii Inițiativei de Cooperare de la Istanbul. Inițiativa a fost lansată la summitul NATO de la Istanbul din 2004 și include Bahrain, Kuweit, Qatar și Emiratele Arabe Unite.

Turcia va găzdui liderii celor 32 de state membre NATO, alături de lideri invitați, aproape 100 de miniștri, diplomați de rang înalt, reprezentanți ai organizațiilor internaționale și mii de invitați din străinătate.

Aproape 3.000 de jurnaliști, echipe de televiziune, fotoreporteri, reprezentanți ai presei și posturi internaționale de televiziune din întreaga lume au solicitat acreditare pentru a relata de la summit.

Vor fi mobilizați în total 56.288 de membri ai forțelor de securitate, dintre care 48.841 de polițiști și 7.447 de jandarmi.

În plus, 639 de persoane vor desfășura patrule cibernetice non-stop pentru combaterea criminalității informatice și a amenințărilor de securitate.

Participanții vor fi deserviți prin aeroportul Ankara Esenboga, baza aeriană Murted și o instalație recent reamenajată, fosta bază aeriană Etimesgut, denumită acum simplu aeroportul Ankara.

Vor avea loc mai multe evenimente conexe, inclusiv summitul parlamentar NATO, organizat la Palatul Dolmabahce din Istanbul între 28 și 29 iunie, o recepție informală pentru reprezentanții permanenți și ambasadorii aliați acreditați la Ankara, pe 6 iulie, atelierul SAM-Chatham House, tot pe 6 iulie, panelurile intitulate „Dialogurile Summitului NATO de la Ankara”, pe 7 iulie, evenimentul SETA-MSC „Aliați la Ankara”, între 7 și 8 iulie, precum și masa rotundă a planificatorilor de politici transatlantice, programată tot între 7 și 8 iulie.