SRI și DIICOT au prins un cetățean columbian care făcea parte dintr-o rețea controlată de Rusia și care plănuia un atac în România.
Surse Antena 3 CNN arată că suspectul planificase atacarea unor instalații și unități de producție din proximitatea Municipiului București, care ar fi putut pune în pericol vieți omenești.
Ulterior, acest individ de 34 de ani, care era coordonat de un rezident din Federația Rusă, a fost trimis în judecată în stare de arest de către procurorii DIICOT.
"Prin rechizitoriul din data de 13 noiembrie 2024, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a unui inculpat în vârstă de 34 de ani, cetățean columbian, pentru tentativă la infracțiunea de acte de diversiune.
Din materialul probator administrat a rezultat că, pe parcursul lunii iulie 2024, la instigarea unui suspect, cetățean străin rezident în Federația Rusă, inculpatul a desfășurat o activitate de documentare pentru punerea în aplicarea a unui plan de incendiere sau distrugere prin explozie/incendiere a unor obiective în România, cu importanță deosebită, de natură să pună în pericol securitatea națională.
Suspectul a făcut misiuni de recunoaștere la obiectivele pe care intenționa să le incendieze sau să le arunce în aer
De asemenea, în același interval de timp, inculpatul a procedat la efectuarea recunoașterii în teren a obiectivelor pe care intenționa să le distrugă în modalitățile menționate, realizând fotografii și filmări ale acestora. Planul infracțional nu a fost finalizat datorită intervenției organelor de poliție.
Cercetările efectuate au mai relevat că inculpatul a efectuat stagiul militar în cadrul forțelor armate din țara de origine, fiind instruit în activități de culegere de informații.
Activitățile judiciare au fost realizate împreună cu ofițerii de poliție judiciară din cadrul DIICOT – Structura Centrală și ai Direcției de Combatere a Criminalității Organizate.
SRI a ajutat DIICOT la prinderea suspectului
Acțiunea a beneficiat de sprijinul de specialitate al Serviciului Român de Informații.
Dosarul a fost înaintat spre competentă soluționare Curții de Apel București.
Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță, spre judecare, situație care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție", se spune în comunicatul autorităților.
Cum arată războiul hibrid al Rusiei în Europa
O bombă incendiară a fost cât pe ce să provoace o catastrofă aviatică deasupra Europei și doar o întârziere a zborului de curierat aerian a făcut ca dispozitivul să ia foc la sol, în Leipzig. Este doar un episod al războiului hibrid pe care Rusia lui Putin îl poartă împotriva democrațiilor de pe continent, scrie Politico într-un material care conține multe elemente relevante în contextul alegerilor prezidențiale din România.
Oficiali ai serviciilor secrete occidentale spun că atacul, care a avut loc în iulie anul curent, a fost pus în aplicare de agenți ruși, într-o repetiție a unei operațiuni mai ample ce viza amplasarea de bombe incendiare pe zboruri către Statele Unite.
Tot în iulie, un al doilea colet-capcană similar cu cel de la Leipzig a luat foc într-un depozit din apropierea orașului britanic Birmingham, iar poliția antiteroristă germană a demarat o investigație menită să clarifice eventuale legături cu cazuri asemănătoare din alte părți ale Europei.
De asemenea, oficialii germani și americani au anunțat că au dejucat un complot rusesc de asasinare a lui Armin Papperger, directorul executiv al Rheinmetall, producător german de armament și furnizor important de proiectile de artilerie pentru armata ucraineană.
"Observăm de ceva timp acțiuni agresive din partea serviciilor de informații ruse. Rusia utilizează întregul set de instrumente, de la influențarea discuțiilor politice la atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice și sabotaje la scară semnificativă", a declarat Thomas Haldenwang, care a demisionat recent din funcția de președinte al Agenției federale de informații interne din Germania.
Kremlinul desfășoară de mult timp operațiuni subversive în Europa, inclusiv campanii de dezinformare, operațiuni de hacking, atacuri cibernetice și ingerințe în procesele electorale, toate acestea cu scopul de destabiliza statele Uniunii Europene și de a le determina să își reducă sau să își suspende sprijinul militar pentru Ucraina.
Recent, Germania a semnalat că două cabluri submarine de telecomunicații din Marea Baltică au fost tăiate într-o operațiune de sabotaj, după cum s-a exprimat ministrul Apărării de la Berlin, Boris Pistorius.
Cu câteva zile mai devreme, o navă de spionaj rusă, Yantar, a fost escortată în afara Mării Irlandei de marina militară a acestei țări după ce a intrat și a patrulat într-o zonă în care se află conducte și cabluri esențiale de energie și internet.
Agenți de unică folosință, în locul spionilor cu imunitate diplomatică
Realitatea este că, până în prezent, UE și NATO au avut puțin succes în descurajarea Rusiei.
Impactul sancțiunilor direct legate de războiul din Ucraina a fost limitat, astfel încât nu este clar dacă noul regim sancționatoriu vizavi de războiul hibrid va fi eficient.
Unul dintre cele mai energice răspunsuri ale Europei a făcut, în mod paradoxal, mai dificilă urmărirea infracțiunilor până la comanditarii din Rusia.
De la invazia în Ucraina în 2022, guvernele europene au expulzat peste 700 de spioni ruși care s-au dat drept diplomați.
Ca răspuns, Kremlinul a recurs la recrutarea așa-numiților agenți de unică folosință, uneori prin intermediul canalelor Telegram.
Aceștia sunt, în majoritate, tineri între 20 și 30 de ani, vorbitori de limbă rusă, cu competențe în domeniul IT și, adesea, cu antecedente penale.
Unii sunt motivați ideologic, alții o fac pentru bani, fiind plătiți în criptomonede.
Oficiali ai serviciilor de informații au declarat că este posibil ca pachetul care a luat foc la Leipzig să fi fost plasat de un agent de unică folosință, care s-ar putea să nici nu fi știut că pune o bombă incendiară.
Arndt Freytag von Loringhoven, fost ambasador german și primul șef al serviciilor de informații ale NATO, a insistat că este important ca Europa să se trezească și să determine Rusia să plătească prețul acțiunilor sale subversive.
"Suntem adormiți. Comportamentul agresiv trebuie să aibă costuri politice", a conchis el.
