Conac din Vărădia, distrus de un incendiu devastator
Publicat acum 1 ora si 50 minute
Toți mai mulți părinți din România aleg să nu-și vaccineze copiii anti-rujeolă, oreion și rubeolă (vaccinul ROR) cu schema completă. Astfel, 75% dintre cazurile de îmbolnăviri cu rujeolă din Uniunea Europeană au loc în țara noastră. În România, în 2024, 22 de copii au murit de rujeolă, printre ei un băieţel de un an şi două luni, nevaccinat cu ROR. Medicul pediatru Mihai Craiu a explicat la Antena 3 CNN că trebuie o schimbare în modul în care doctorii și Guvernul comunică despre vaccinare, iar în loc ca accentul să fie pus pe beneficiile imunizării să fie pus pe pericolele la care sunt puși copiii nevaccinați. Rujeola este extrem de contagioasă, iar studiile arată că pentru unul din 1.000 de bolnavi de rujeolă boala este mortală.
Tot mai mulţi părinţi aleg să nu-şi vaccineze copiii, ceea ce a dus la o scădere alarmantă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), în special pentru doza a doua administrată la cinci ani.
Astfel, dacă pentru prima doză acceptarea este relativ bună, la rapel rata scade dramatic, ajungând în unele comunităţi până la doar 20%, în condiţiile în care România a înregistrat 77.8% dintre toate cazurile de rujeolă din UE, potrivit unui comunicat al organizației Salvați Copiii.
Scăderea ratelor de vaccinare a avut un impact epidemiologic semnificativ, evidenţiat cel mai clar prin apariţia epidemiei de rujeolă din decembrie 2023. Deosebit de îngrijorătoare este afectarea disproporţionată a copiilor sub un an, trei dintre decesele cauzate de rujeolă în 2023 fiind înregistrate la cei cu vârste între 7 şi 8 luni, care nu erau încă eligibili pentru vaccinare, a mai precizat organizația Salvați Copiii.
Frica de vaccin, combătută cu frica de boală
Este alertă de rujeolă în Uniunea Europeană, după ce cazurile de rujeolă în Europa au crescut de peste zece ori în ultimul an. În România, a spus medicul pediatru Mihai Craiu, acoperirea vaccinală a început să scadă din 2009.
„A scăzut semnificativ, dar nu de acum. Dacă ne uităm în datele Centrului Național de Prevenție și Control al Bolilor Transmisibile în România din 2009 încoace tot scade acoperirea vaccinală pentru vaccinul pe care l-ați menționat. Cred că una din cauzele majore dincolo de emoțiile pandemiei care au agravat scepticismul protecției pe care o acordă vaccinurile este comunicarea ineficientă.
În ce sens? În sensul în care noi medicii vorbim între noi la conferințe, la reuniuni, în congrese, la colegii științifice și evident că toți sau aproape toți spunem că nu există o strategie mai bună de prevenție și mai lipsită de efecte adverse decât vaccinarea. Problema este că această dorință de a face o clarificare a semnelor de întrebare sau a știrilor false care circulă pe social media trebuia făcută, numai că toată lumea se concentrează pe debunking, să arătăm ce fake news, și asta știm clar că nu merge”, a spus medicul pediatru la Antena 3 CNN.
Dr. Mihai Craiu crede că părinții ar trebui să învețe despre riscurile la care își expun copiii dacă aleg să nu îi vaccineze, nu doar despre beneficiile imunizării.
„În acest moment cred că ce ar trebui să facă România ar fi să fie prezentate riscurile nevaccinării. Pentru că până acum 10-15 ani am tot vorbit de beneficiile vaccinării și unii părinți zic ok, da, e bine să vaccinezi, dar mie mi-e frică. Dacă întrebați 100 de părinți care n-au vaccinat copiii, 99 o să spună că n-au făcut-o de frică. Și trebuie să le spunem că ar trebui să le fie frică de un pericol mult mai mare, de ce poate să facă rujeola. Avem exemplul american. În anii 2000, America era țară fără rujeolă, în ultimii 10-15 ani pe fondul scăderii acoperirii vaccinale au tot apăruri micro-izbucniri epidemice”, a explicat medicul.
Rata vaccinală pentru ROR a scăzut sub 70%
Rata de vaccinare a scăzut pentru două vaccinuri esenţiale, ROR și HPV. Principalele cauze ţin de carenţele informaţionale, de dezinformarea din social media, precum şi de bariere sistemice, cum ar fi birocraţia excesivă, lipsa resurselor materiale, desfiinţarea vaccinării în şcoli şi lipsa transportului, arată datele unui studiu calitativ complex al Salvaţi Copiii România.
Datele culese în februarie 2024 pentru copiii născuţi în anul 2018, acoperire măsurată la două doze, arată că media naţională a vaccinării pentru ROR este de 69,4% (urban - 68,5%, rural - 70,6%), cu discrepanţe mari între judeţe:
- cea mai mare rată - Giurgiu 97.5%;
- cele mai mici rate - Neamţ (44,9%), Hunedoara (48,6%), Caraş-Severin şi Suceava (ambele cu 53,3%).
În cazului vaccinului pneumococic, din datele culese în august 2024, pentru copiii născuţi în luna iulie 2023, acoperire măsurată la trei doze, reiese că media naţională este de 63,1% (urban - 65,6%, rural - 59,8%), cu:
- cea mai mare rată în Giurgiu - 95,6%;
- cele mai mici rate în Suceava (33,3%), Arad (36,6%) şi Hunedoara (40,1%).
Există diferenţe semnificative între mediul urban şi rural, unde ratele de vaccinare sunt constant mai scăzute. Legislaţia internă din România nu este tranşantă în ceea ce priveşte caracterul obligatoriu sau opţional al vaccinării copiilor. Deşi această dualitate legislativă creează un context juridic ambiguu, legea subliniază importanţa implementării vaccinării ca măsură esenţială pentru sănătatea publică.
Studiul a identificat patru tipuri principale de bariere în calea vaccinării din perspectiva medicilor de familie şi a asistenţilor medicali comunitari:
- Barierele atitudinale şi comportamentale includ reticenţa post-COVID-19, refuzul categoric al unor comunităţi şi frica de reacţii adverse.
- Barierele socio-culturale sunt reprezentate de aspecte culturale, lingvistice, religioase şi mobilitatea ridicată a familiilor.
- La nivel informaţional, impactul negativ al mass-media, dezinformarea pe reţelele sociale şi miturile despre vaccinare reprezintă obstacole majore.
- Bariere sistemice precum birocraţia excesivă, lipsa resurselor materiale, desfiinţarea vaccinării în şcoli şi lipsa transportului.
Rata vaccinării scade dramatic la rapel
O tendinţă importantă care se evidenţiază din interviurile cu medicii de familie este scăderea progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR, în special pentru doza a doua administrată la 5 ani. Dacă pentru prima doză acceptarea este relativ bună, la rapel rata scade dramatic, ajungând în unele comunităţi până la doar 20%. Aceste provocări creează un cerc vicios în care lipsa rapelului reduce eficienţa programului de imunizare, expunând copiii la riscul de îmbolnăvire chiar şi după administrarea primei doze.
Vaccinul pneumococic nu reprezintă o provocare specifică în procesul de vaccinare din comunităţile rurale. Spre deosebire de alte vaccinuri precum ROR sau HPV, care generează frecvent reticenţă şi necesită strategii specifice de abordare, vaccinul pneumococic este administrat de obicei fără probleme deosebite, adesea simultan cu alte vaccinuri.
Din interviurile realizate rezultă faptul că atât medicii de familie, cât şi asistenţii medicali comunitari identifică o reticenţă generală şi un interes scăzut cu privire la vaccinul anti HPV. Interesul scăzut apare atât în rândul părinţilor, cât şi în rândul unor medici.
„Accesul la servicii medicale de calitate înseamnă totodată şi acces la informaţie corectă, la programe de informare şi de conştientizare, astfel încât părinţii să ia cele mai bune decizii pentru copiii lor. Totodată, atunci când vorbim despre grupuri socio-economice vulnerabile, trebuie să dezvoltăm programe prin care acestea să beneficieze de vaccinare la îndemână”. a spus Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România.
La nivel global vaccinarea reprezintă un instrument esenţial în prevenirea bolilor şi protejarea sănătăţii publice, salvând vieţile a 2-3 milioane de copii anual. În România, schema naţională de vaccinare este reglementată prin Calendarul naţional de vaccinare.
Fişa tehnică:
Studiul a fost realizat de Departamentul de Sănătate Publică, Universitatea Babeş-Bolyai, Autori: Lect. Univ. Dr. Oana M. Blaga, Drd. Andreea Morar, Mara Bumbu, Drd. Marina D. Dascăl, în cadrul programului „Sănătatea mamei şi a copilului” implementat de Organizaţia Salvaţi Copiii şi a fost finanţat de MSD România.
Studiul „Bariere în calea vaccinării în mediul rural din România. Un studiu calitativ privind perspectivele asistenţilor medicali comunitari şi ale medicilor de familie" se concentrează pe două vaccinuri esenţiale din calendarul naţional de imunizare şi un vaccin opţional: vaccinul ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), vaccinul pneumococic conjugat şi vaccinul împotriva virusului papiloma uman (HPV). Selecţia acestor vaccinuri a fost făcută în raport cu impactul epidemiologic al bolilor pe care le previn.
Studiul foloseşte o abordare calitativă, analizând perspectivele asistenţilor medicali comunitari şi ale medicilor de familie care au în evidenţă peste 11.000 de copii din mediul rural. Eşantionul este de tip convenienţă şi provine din zonele rurale a nouă judeţe (Argeş, Bihor, Braşov, Constanţa, Dolj, Hunedoara, Olt, Sibiu şi Timiş).
