Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a spus marți că „România, alături de alte state europene, analizează, inclusiv în discuții cu SUA, posibila suprapunere între inițiativa lansată de președintele SUA și Organizația Națiunilor Unite”. „Efortul financiar pe care ar trebui să-l facă România pentru a deveni membră permanentă, un miliard de dolari, este și el parte a analizei”, a spus Țoiu, potrivit HotNews.
„România încă analizează invitația lui Donald Trump în Consiliul Păcii”, a declarat marți ministrul de Externe, Oana Țoiu, vorbind despre inițiativa lansată de președintele SUA la Davos, care are rolul inițial de a contribui la încheierea războiului din Gaza, dar a ajuns să își asume o misiune declarată mai amplă, stârnind temeri că ar putea concura cu Organizația Națiunilor Unite (ONU).
„Analiza nu are doar o componentă juridică, are și o componentă politică și geostrategică”, a spus Țoiu.
Ministra de Externe a subliniat că România și UE își doresc în continuare un sistem multilateral și o Organizație a Națiunilor Unite care să poată să-și îndeplinească misiunea pentru care a fost creată, „mai ales în contextul în care avem un conflict la graniță, dar multe alte conflicte în lume”.
„Prin urmare procesul de analiză implică clarificarea planurilor viitoare ale Consiliului”, a subliniat ea.
Clarificarea intențiilor Consiliului Păcii
„Există două componente. Prima ține de Fâșia Gaza, unde este foarte clar și cadrul legal, deoarece există o rezoluție a Consiliului de Securitate ONU care dă mandat președintelui Donald Trump să creeze acest board. Este absolut necesar în pașii viitori de stabilizare a situației acolo, dar și pentru reconstrucție”, a spus Țoiu.
Ea a subliniat că „România susține planul pentru pace pentru Fâșia Gaza, condus de președintele Donald Trump și echipa pe care a creat-o pentru asta și susține decizia Consiliului de Securitate ca pasul viitor al acestui plan să fie Boardul pentru Pace care să gestioneze această etapă a procesului în conflictul din Gaza”.
„Sunt însă clare și intențiile viitoare de extindere a acestui mandat. Ce avem nevoie în perioada următoare este să clarificăm nu doar intențiile, ci și cadrul de guvernanță, de finanțare și de complementaritate cu Organizația Națiunilor Unite versus posibilitatea suprapunerii activităților, suprapunerii surselor de finanțare și atunci de vulnerabilizare a mandatelor”, a adăugat ea.
Țoiu a mai spus că România discută inclusiv cu SUA pentru a clarifica misiunea viitoare a Consiliului.
„Vreau să continuăm această discuție cu SUA privind felul în care văd și ei, din perspectiva lor, compatibilitatea viitoare între Boardul Păcii dincolo de Fâșia Gaza, unde mandatul este foarte clar și dat de rezoluția Consiliului de Securitate, și activitatea Organizației Națiunilor Unite. Analiza juridică are un element de evoluție, pur și simplu pentru că la o parte dintre întrebări răspunsul nu se găsește în text așa cum a fost el transmis. Aceste întrebări țin de un dialog continuu cu Statele Unite ale Americii, nu doar la nivel bilateral, ci și la nivel european”, a subliniat Țoiu.
Problema miliardului
Ministra a vorbit și despre miliardul pe care România ar trebui să-l plătească dacă își dorește să fie membră permanentă a Consiliului Păcii.
„Celălalt aspect pe care l-am văzut și în dezbaterea publică și l-a clarificat și președintele Nicușor Dan, îl reclarificăm și noi, ține de investiția financiară, acel miliard, care este practic o contribuție a membrilor care și-ar dori și statutul de membri permanenți. Nu este o contribuție cerută imediat. Pe de altă parte, România, și pe termen mediu și lung, trebuie să poată să-și respecte angajamentele luate, să fie o țară predictibilă și atunci trebuie să ne uităm și la mecanismele de finanțare viitoare atât la Organizația Națiunilor Unite cât și la alte instituții și eforturi comune”, a spus ea.
Ce este Consiliul Păcii şi câte ţări au acceptat
Donald Trump a lansat joia trecută, la Davos, „Consiliul Păcii”, inițiativa ce avea rolul inițial de a contribui la încheierea războiului din Gaza, dar a ajuns să aibă un rol declarat mai amplu, pe care Europa și alte țări îl consideră drept un rival sau o amenințare pentru Organizația Națiunilor Unite (ONU).
Trump, care va prezida consiliul, a invitat zeci de lideri mondiali, inclusiv pe președintele României Nicușor Dan, să se alăture acestui organism, dar succesul său în atragerea partenerilor a fost deocamdată limitat.
Un oficial american citat de Reuters a declarat că 25 de țări s-au alăturat. Țările care au acceptat să adere deocamdată sunt: Argentina, Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bahrain, Belarus, Bulgaria, Cambodgia, Egipt, Ungaria, Indonezia, Israel, Iordania, Kazahstan, Kosovo, Maroc, Mongolia, Pakistan, Paraguay, Qatar, Arabia Saudită, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Uzbekistan și Vietnam.
Mai multe state au respins în mod explicit sau au sugerat că vor respinge invitațiile de a se alătura Consiliului Păcii, printre care: Franța, Germania, Grecia, Italia, Norvegia, Slovenia, Suedia, Regatul Unit și Ucraina.
În afară de SUA, niciun alt membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, cele cinci state cu cea mai mare influență asupra dreptului internațional și diplomației de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, nu s-a angajat încă să se alăture.
Consiliul a fost inițial o idee a ginerelui lui Trump, Jared Kushner, ca mijloc de a pune capăt războiului din Gaza. Dar, în doar câteva săptămâni, acesta a devenit un remediu universal pentru toate conflictele din lume, potrivit Financial Times.
Liderii țărilor care se vor alătura organismului vor face parte dintr-un consiliu executivm printre membrii căruia se numără Kushner, fostul prim-ministru britanic Tony Blair și secretarul de stat Marco Rubio, care va supraveghea operațiunile consiliului în detaliu. Proiectele de cartă care au fost divulgate sugerează că Trump va ocupa funcția de președinte al Consiliului atât timp cât va dori, având puteri considerabile.
Președintele are dreptul exclusiv de a aproba „sigiliul oficial” al consiliului, este „autoritatea finală” în toate disputele și poate exclude membri inclusiv, în teorie, pe succesorul său în funcția de președinte al SUA, atâta timp cât nu este contestat de o majoritate de două treimi din consiliu.
Următorul președinte ar fi ales de un singur om: Trump.
Ce spun românii despre Consiliul pentru Pace
În vreme ce Administrația Prezidențială și Ministerul de Externe analizează încă oportunitatea deciziei, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a cerut o acceptare rapidă a invitației adresate României, spunând că „se găsesc bani”.
„Când principalul furnizor de securitate pentru ţara ta, în speţă pentru România, îţi adresează o invitaţie să participi la un Consiliu pentru Pace, spui da, fără rezerve şi niciodată costurile nu sunt prea mari”, a spus Sorin Grindeanu, la Antena 3 CNN.
Un sondaj Avangarde a sugerat că majoritatea românilor cred că România ar trebui să se alăture Consiliului pentru Pace. Chestionați pe acest subiect, cei mai mulți români au spus „da” (44%), în timp ce 36% se opun.
Ştiri video recomandate
