Trump a lansat Consiliul Păcii. Cine sunt liderii care au semnat Carta. Viktor Orban și prim-ministrul Bulgariei, singurii din UE

Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a precizat la Antena 3 CNN că o hotărâre privind participarea României la Consiliul Păcii lansat de Donald Trump la Davos trebuie luată “cât se poate de repede”: 

“Este o inițiativă a partenerului startegic al României, SUA, în legătură cu o formă de organizare colectivă, legată de crizele din acest moment, în desfășurare. Parțial, prin hotărârile Consiliului de Securitate, din noiembrie 2025, în ceea ce privește Fâșia Gaza există un mandat al ONU. Norma dreptului internaional ar putea fi considerată ca respectată. În legătură cu alte crize și rolul acestei coaliții privind soluționarea lor, sigur, aici mai sunt o serie de semne de întrebare, în ceea ce privește norma de drept internațional față de care trebuie să avem responsabilitatea necesară.

Clarificarea atât politică cu partenerii noștri, în egală  măsură de natură strategică, cât și decizia politică internă trebuie luate cât se poate de repede”, a precizat Cristian Diaconescu.

Citește continuarea AICI.

Printre liderii și politicienii din națiunile care au semnat carta Consiliului Păcii la Davos și care au urcat pe scenă alături de Donald trump, s-au numărat:

Președintele Indoneziei, Prabowo Subianto

Viktor Orban, prim-ministrul Ungariei

Rosen Jeliazkov - prim-ministru (demisionar) al Bulgariei

Președintele Argentinei, Javier Milei

Santiago Pena, președintele Paraguayului

Prim-ministrul Sheikh Mohammed bin Abdulrahman bin Jassim al-Thani din Qatar

Shehbaz Sharif, prim-ministrul Pakistanului

Președintele Kosovo, Vjosa Osmani

Prim-ministrul Armeniei, Nikol Pashinyan

Ministrul de externe al Turciei, Hakan Fidan

Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev

Ministrul de externe al Marocului, Nasser Bourita

Ministrul de externe al Arabiei Saudite, Prințul Faisal bin Farhan al-Saud

Șavkat Miromonovici Mirziyoyev președintele Uzbekistanului

La finalul ceremoniei pentru semnarea cartei pentru Consiliul Păcii, Donald Trump a declarat jurnaliștilor că peste 50 de țări plătesc deja cotizația de 1 miliard de dolari pentru a face parte din Consiliul Păcii.

Întrebat dacă are un mesaj de transmis pentru Emmanuel Macron care a refuzat intrarea Franței în noul organism promovat de Trump, președintele SUA a plecat fără să ofere un răspuns.

În încheierea ceremoniei, Donald Trump a transmis că pentru țările care au aderat la Consiliul Păcii “nu va fi o pierdere de timp”.

Trump a făcut referire la ideea de prosperitate pe care o sugerează Davos, locația unde s-a semnat carta Consiliului Păcii:

“E un loc minunat acesta. Rămân implicat în imobiliare. Totul ține de amplasament. Aici la malul mării, ce imobil minunat pentru cei care trăiesc în sărăcie există șasa să trăiască mai bine. Totul ține de amplasament”. 

“Lucrurile se întâmplă deja”, a concluzionat Trump.

Analiștii atrag atenția că cel puțin o țară importantă s-a remarcat prin absența sa la ceremonia de semnare a cartei Consiliului Păcii: Israelul, care a declarat că se va alătura organismului.

Asta în contextul în care, Isaac Herzog, președintele Israelului, se află la Davos, dar un purtător de cuvânt al lui Herzog a confirmat că acesta nu participă la ceremonie, fără a oferi mai multe detalii, potrivit NYT.

Au existat tensiuni între Israel și Casa Albă cu privire la comitetul organismului pentru Gaza. Războiul din Gaza a tensionat, de asemenea, legăturile dintre Israel și multe dintre țările aflate pe scenă lângă Trump la Davos.

După ce a încheiat discursul, Donald Trump a invitat doi membri fondatori ai noului Consiliu al Păcii să semneze un document constitutiv.

Cei doi invitați să stea alături de Trump au fost un reprezentant din Bahrain și ministrul de externe al Marocului, Nasser Bourita.

Ulterior, alți membri fondatori ai consiliului au fost invitați să-și pună semnăturile pe document de către secretarul de presă al lui Trump, Karoline Leavitt.

După ce a repetat din nou că a oprit opt războaie, Trump a precizat că războiul “pe care l-am crezut că va fi ușor s-a dovedit a fi probabil cel mai dificil”. 

Trump a mai spus că inițiativa sa ar putea fi „unul dintre cele mai importante organisme create vreodată”

Trump a subliniat că organismul nou creat are potențialul de a fi „unul dintre cele mai importante create vreodată”, adăugând că este „onorat” să fie președinte.

„Funcționează perfect... aproape fiecare țară vrea să facă parte din el”, a repetat Trump.

Trump a spus că, odată ce Consiliul Păcii va fi format, „putem face aproape orice vrem”, spunând că va colabora cu Națiunile Unite.

În ciuda criticilor repetate aduse organismului internațional, el spune că există un „potențial extraordinar” în cadrul ONU.

Trump spune că combinarea eforturilor Consiliului pentru Pace și ale ONU este „ceva foarte, foarte unic pentru lume” și „primul pas către o zi mai luminoasă pentru Orientul Mijlociu”.

Ceremonia de semnare a noului său „Consiliu al Păcii” de către președintele Donald Trump a inclus reprezentanți din mai puțin de 20 de țări - și niciunul dintre aliații tradiționali ai SUA din Europa de Vest.

În primul rând, a stat Viktor Orban, singurul lider european de rang înalt prezent la ceremonie. A mai fost prezent și premierul Bulgariei.

Din Europa au mai fost prezenți lideri din Kosovo și Albania.

Turcia a fost singurul stat important din NATO care a fost reprezentat la eveniment. Asta în condițiile intereselor pe care le are Ankara în legătură cu pacea din Gaza.

Națiunile reprezentate pe scena de la Davos au fost puternic înclinate spre Orientul Mijlociu și America de Sud, printre participanți existând lideri din Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Argentina și Paraguay.

„Suntem cu adevărat onorați de prezența dumneavoastră astăzi”, a spus Trump, referindu-se la ei ca fiind „în majoritatea cazurilor lideri foarte populari, în unele cazuri nu atât de populari”.

Numărul total de participanți este mai mic decât cei aproximativ 35 pe care un înalt oficial al administrației i-a prezis reporterilor la începutul acestei săptămâni. Și nu a inclus nicio națiune din Europa de Vest, dintre care unele și-au exprimat îngrijorarea cu privire la ideea unui consiliu dedicat păcii, care ar putea implica adversari precum Rusia, aflată în prezent în război cu unul dintre aliații săi.

Donald Trump a lăudat că SUA are „cea mai puternică armată din lume” după operațiunea din Venezuela.

După ce a enumerat realizările administrației sale pe scena globală de la revenirea sa la Casa Albă, Donald Trump a vorbit și despre recenta acțiune din Venezuela.

„La începutul acestei luni, datorită priceperii, puterii și tăriei de neegalat a armatei americane, avem de departe cea mai puternică armată din lume, l-am capturat pe dictatorul proscris Nicolas Maduro și pe poporul Venezuelei”, spune el.

„Sunt foarte mulțumit de acest lucru și avem relații excelente cu noii lideri ai Venezuelei, relațiile au fost bune.

„Deschidem țara companiilor noastre petroliere gigantice și merge foarte bine. Am scos deja 50 de milioane de barili de petrol și o mare parte din petrol se va întoarce în Venezuela.”

El spune că Venezuela va obține mai multe venituri cu noi într-o perioadă scurtă de timp decât a făcut-o în ani de zile.

„Companiile petroliere vor să intre, vor să intre imediat, suntem deja acolo, vizitând siturile”, adaugă el.

Donald trump a precizat că una dintre reușitele mandatului său a fost că toți aliații NATO au crescut cheltuielile pentru apărare, "până la 5% din PIB".

"În afară de Spania, nu știu ce se întâmplă cu ei. Probabil că lor le place să fie gratis.

Trebuie să vorbim cu spaniolii, nu știu ce se întâmplă".

SUA acordă prioritate emiseferei vestice, a spus Donald Trump care a subliniat acțiunile împotriva traficului de droguri:

"Am oprit invazia de la granița de sud, identificând cartelurile de droguri ca fiind organizații teroriste străine.

Am pus capăt la aproape 100% din drogurile care veneau pe apă. Vom recurge și la calea terestră acum. Va fi mai ușor.

Chiar și aseară eram la 97%. Acum suntem la 98,1% și încercăm să ne dăm seama care sunt cei 2% dispuși să folosească vasele".

Donald Trump a lansat avertismente asupra grupării hamas, precizând că dacă nu va respecta acordul va fi "dusă la pieire": 

"Un număr  de 59 de țări, deși multe dintre ele nu sunt de acolo, participă la pacea din gaza. Multe dintre ele au arătat că dacă Hamas nu își respectă promisiunile, deși vor face asta, atunci îi vom duce la peire. Vrem să facem asta. Cu Hezbollahul din Liban trebuie să facem ceva. Eu le numesc mici rămășițe a ceea ce a fost înainte ale unor țări masive care se luptau unele cu altele".

De asemenea, Donald Trump a amintit faptul că SUA au distrus capacitățile nuleare ale Iranului și că au pus capăt conflictului din SIria.

Donald Trump a repetat la începutul discursului său faptul că a pus capăt la opt războaie și a precizat că "ne apropiem să punem capăt încă unuia": 

"E o zi foarte interesntă. A durat mult. Sunt multe țări care au fost înștiințate. Toată lumea a vrut să facă parte din Consiliu. Conlucrăm cu mulți alții, inclusiv cu ONU.

Ieri am avut vizite cu mulți dintre cei mai buni și mai de succes lideri mondiali. Azi e cea mai importantă întâlnire pentru Consiliul Păcii.

Am pus capăt la opt războaie, ne apropiem să punem capăt încă unuia".

La evenimentul de la Davos, Trump a declarat că grupul de țări care a fost de acord să se alăture include "lideri foarte populari” și, în „unele cazuri, nu atât de populari”, ceea ce a provocat râsete în rândul publicului. Trump a declarat anterior că l-a invitat pe președintele rus Vladimir V. Putin să se alăture consiliului, dar Kremlinul nu a comentat public dacă Rusia a acceptat sau nu.

Se fac ultimele pregătiri pentru anunțul inițiative lui Donald Trump, „Consiliul Păcii”, în marja Forumului Economic Mondial de la Davos.

Donald Trump organizează o ceremonie de semnare a așa-numitei sale inițiative Consiliul Păcii, despre care spune că „ar putea” înlocui ONU.

Lansarea cartei are loc la Davos, în marja Forumului Economic Mondial.

Analiștii citați de Sky News au precizat că inițiativa lui Trump, Consiliul Păcii, este în mod clar o concurență pentru Națiunile Unite.

Cu toate acestea, specialiștii explică faptul că este foarte puțin probabil să existe alte națiuni din UE care să semneze acordul, în afară de Ungaria - care este condusă de aliatul lui Donald Trump, Viktor Orban.

„Ceea ce vedeți aici nu sunt țări europene, nu sunt Canada, Australia, genul de democrații occidentale bine cunoscute”.

„Niciuna dintre acestea nu pare să fie pe listă. De fapt, sincer, lista este plină de țări care nu sunt o democrație funcțională recunoscută pe acest tip de model occidental”.

Ministrul de Externe din marea Britanie,  Yvette Cooper, a declarat că Marea Britanie nu va semna încă aderarea la Consiliul Păcii propus de președintele american Donald Trump, din cauza îngrijorărilor legate de posibila participare a liderului rus Vladimir Putin.

Cooper a declarat pentru BBC că Marea Britanie a fost invitată să se alăture consiliului, dar „nu va fi unul dintre semnatari astăzi”, la o ceremonie planificată la Forumul Economic Mondial de la Davos.

Secretarul de externe a descris consiliul ca fiind un „tratat legal care ridică probleme mult mai ample” decât concentrarea inițială a consiliului pe încheierea războiului Israel-Hamas din Gaza.

Carta propusă de Casa Albă nu menționează teritoriul palestinian și pare a fi concepută pentru a înlocui unele funcții ale Națiunilor Unite.

Țări precum Arabia Saudită, Turcia, Egiptul și Israelul au declarat că vor deveni membri ai consiliului, iar la Davos, președintele Trump a declarat că Putin a acceptat o invitație de a se alătura inițiativei.

Dar președintele Putin nu a confirmat acest lucru și anterior a spus că țara sa încă studiază invitația.

Într-o declarație acordată programului BBC Breakfast de la Davos, Cooper a declarat că Regatul Unit a primit o invitație de a se alătura consiliului de administrație și a susținut cu tărie planul în 20 de puncte al lui Trump de a pune capăt războiului din Gaza.

„De aceea, suntem, de asemenea, clari în a spune că vrem să ne jucăm rolul în faza a doua a procesului de pace din Gaza”, a spus Cooper.

Dar ea a adăugat: „Nu vom fi unul dintre semnatari astăzi, deoarece acesta este un tratat legal care ridică probleme mult mai ample.

Și avem, de asemenea, îngrijorări cu privire la faptul că președintele Putin face parte din ceva care vorbește despre pace, când încă nu am văzut niciun semn din partea lui Putin că va exista un angajament față de pacea în Ucraina.”

Ea a spus că Putin nu a arătat nicio dorință „de a veni și de a încheia acest acord și aici trebuie să fie presiunea acum”.

Vladimir Putin a declarat în contextul întâlnirii planificate cu trimisul special al SUA, Steve Witkoff, la Moscova, că Rusia ar putea folosi un miliard de dolari din fondurile înghețate în SUA pentru participarea la așa-numitul Consiliu al Păcii inițiat de Trump, potrivit FAZ.

Liderul de la Kremlin a adăugat: „Fondurile rămase din activele înghețate în SUA ar putea fi folosite, de asemenea, după un acord de pace între Rusia și Ucraina, pentru a restaura teritoriile afectate de lupte .”

Witkoff este așteptat să se întâlnească din nou cu Vladimir Putin, după mai multe discuții între americani, europeni și ucraineni .

Putin a confirmat întâlnirea planificată joi seară, indicând disponibilitatea de a negocia și problema finanțării reconstrucției după război .

Pakistanul a acceptat invitația președintelui american Donald Trump de a se alătura Consiliului Păcii, însărcinat cu reconstrucția Gazei.

„Pakistanul dorește să anunțe decizia sa de a se alătura Consiliului pentru Pace (BoP) ca parte a eforturilor sale continue de a sprijini implementarea Planului de Pace pentru Gaza în cadrul Rezoluției 2803 a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite”, a declarat miercuri ministerul său de externe.

„Pakistanul își exprimă speranța că, odată cu crearea acestui cadru, se vor lua măsuri concrete pentru implementarea unui armistițiu permanent, pentru creșterea în continuare a ajutorului umanitar pentru palestinieni, precum și pentru reconstrucția Gazei.”

India, vecinul și rivalul Pakistanului, a primit, de asemenea, o invitație de a se alătura, potrivit ambasadorului SUA în India, Sergio Gor.

În cadrul Consiliului pentru Pace va fi organizat și Consiliul pentru Gaza. Din cele două structuri organizatorice fac parte mai mulți apropiați ai președintelui american și se regăsește și un Înalt Reprezentant pentru Gaza, fostul europarlamentar bulgar Nikolai Mladenov.

Diplomatul bulgar Nikolai Mladenov a fost numit Înalt reprezentant pentru Gaza, însărcinat să asigure legătura pe teren între Consiliul de Pace, anunțat de președintele Trump, și Comitetul Național pentru Administrarea Gazei, care va juca rolul unui guvern interimar al fâșiei.

Nikolai Mladenov este fost Ministru al Afacerilor Externe și Ministru al Apărării din Bulgaria, deputat, membru al Parlamentului național și europarlamentar între 2007 și 2009. Din 2013, când este numit de către secretarul general ONU Ban Ki-Moon drept Reprezentant Special pentru Irak, cariera lui este exclusiv internațională.

Nikolai Mladenov este unul dintre cei doi bulgari al căror nume a apărut în dosarele Pandora în 2021. Conform site-ul de jurnalism de investigație BIRD, Mladenov a înființat o firmă offshore în 2013 cu câteva zile înainte să fie numit reprezentant ONU în Irak. Mladenov explică că această firmă nu a avut niciodată activitate.

Citește continuarea AICI.

Șapte state, printre care Arabia Saudită, Turcia, Egipt, Iordan, Indonezia, Pakistan și Qatar au anunțat, în cadrul unei declarații comune, că vor face parte din așa-numitul „Consiliu pentru Pace” inițiat de Donald Trump.

Israelul a confirmat, de asemenea, că dorește să facă parte din același Consiliu.

Citește continuarea AICI.

Președintele SUA, Donald Trump, este așteptat să găzduiască joi o ceremonie de semnare a acordurilor pentru Consiliul Păcii, în marja Forumului Economic Mondial de la Davos.

Potrivit lui Steve Witkoff, până la 25 de țări au acceptat până acum invitația lui Trump de a se alătura consiliului, dar niciunul dintre principalii aliați europeni ai SUA nu și-a asumat încă un angajament, iar unii au respins ideea.

În propunerea de statut a „Consiliului Păcii”, pe care Statele Unite au trimis-o capitalelor naționale în ultimele săptămâni, un singur om are puterea de a se opune deciziilor, de a aproba ordinea de zi, de a invita membri, de a dizolva complet consiliul și de a-și desemna propriul succesor, potrivit NYT.

Numele său este menționat în articolul 3.2: „Donald J. Trump va fi președintele inaugural”.

„Dacă Trump, atunci pace”, a scris duminică pe Facebook prim-ministrul Viktor Orban al Ungariei, unul dintre cei mai apropiați aliați ai președintelui Trump în Europa, după ce Trump l-a invitat să se alăture consiliului. „Am acceptat, desigur, această onorabilă invitație”.

Arabia Saudită, Egiptul, Israelul, Belarusul, Pakistanul și alte câteva țări au declarat, de asemenea, că se alătură, înainte de o ceremonie de semnare planificată pentru joi în Elveția.

Nicuoșor Dan, care a primit la rândul său o invitație pentru a face parte din Consiliul Păcii, a amânat marți o decizie și a anunțat într-un comunicat că ”a demarat un aprofundat proces de analiză a conținutului și a implicațiilor Cartei Board of Peace, în raport cu angajamentele internaționale asumate anterior de România, în special cele din cadrul Organizației Națiunilor Unite, al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, precum și al Uniunii Europene”.

Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a afirmat că invitația lui Donald Trump pentru „Consiliul Păcii” a fost primită „cu bucurie” de Nicușor Dan. Ea a spus că „sunt două componente în ceea ce privește pașii viitori”: una ține de „board-ul pentru pace, pentru asigurarea pașilor viitori din procesul de pace din Fâșia Gaza”, iar cealaltă este „o componentă juridică mai extinsă, care, în acest moment, are nevoie de clarificări din partea SUA”.

Însuși Consiliul de Securitate al ONU a aprobat crearea unui Consiliu al Păcii în noiembrie, într-o rezoluție care salută planul de pace mediat de SUA pentru a pune capăt războiului Israelului în Gaza. Conform acestei rezoluții, consiliul urmează să funcționeze ca o „administrație de tranziție” până în 2027 pentru a supraveghea reamenajarea Gazei.

Dar, la dezvăluirea Consiliului Păcii în ultima săptămână, administrația Trump a prezentat Gaza ca fiind doar o parte a ceea ce ar face noua instituție. Deși puterile sale nu sunt definite, misiunea sa s-ar suprapune cu obiectivul Națiunilor Unite de a menține pacea și securitatea internațională.

Întrebat dacă dorește ca consiliul să înlocuiască Națiunile Unite, Trump a spus că „ar putea”. El a adăugat: „Cred că trebuie să lăsați ONU să continue, deoarece potențialul este atât de mare.”

Națiunile Unite însăși au încercat să minimizeze orice tensiuni. Un purtător de cuvânt, Farhan Haq, a declarat reporterilor că ONU „a coexistat alături de o serie de organizații”.

Consiliul Păcii „va fi înființat ca o nouă organizație internațională”, a scris Trump în scrisoarea sa către Orban, pe care prim-ministrul maghiar a postat-o online. Carta organizației spune în primul rând că „pacea durabilă” necesită „curajul de a se îndepărta de abordări și instituții care au eșuat prea des”.

Rusia și China au putere de veto în Consiliul de Securitate al ONU, așa că este probabil să privească cu suspiciune orice slăbire a organismului. Dar ambele au încercat, de asemenea, să câștige favoarea lui Trump.

China a declarat că a fost invitată, dar nu și dacă va accepta. Președintele rus Vladimir Putin a evitat, de asemenea, să accepte invitația, spunând că ministerul său de externe trebuie să analizeze problema. Dar, într-un exemplu al modului în care țările pot încerca să folosească ambițiile lui Trump pentru a-și promova propriile interese, Putin a adăugat că Rusia este pregătită să contribuie cu 1 miliard de dolari la consiliu - atâta timp cât banii provin din activele rusești care au fost înghețate în Occident.

Proiectul statutului consiliului prevede Taxă de 1 miliard de dolari pentru țările care doresc să rămână în Consiliu pentru un mandat mai lung de trei ani. Un oficial american a declarat marți că noul organism internațional „va implementa cele mai înalte controale financiare și mecanisme de supraveghere” pentru banii pe care îi colectează și că „fondurile vor sta doar în conturi aprobate la bănci reputate”.

Oficialul american a confirmat că dl Trump ar putea juca un rol central în consiliu chiar și după ce a părăsit președinția. Dl Trump poate deține președinția „până când demisionează”, a spus oficialul. „Un viitor președinte american, însă, poate alege să numească sau să desemneze reprezentantul Statelor Unite în consiliu”.