Cele mai importante informații din ultimele 24 de ore:
- Atac rusesc într-o cafenea din Harkov: 10 răniți
- CE: Culoarele de solidaritate create în urmă cu 2 ani au apropiat Ucraina și Moldova de UE
- China furnizează Rusiei echipamente letale pentru a fi folosite în Ucraina, susţine Londra
- Moscova susţine că a recucerit una din puţinele localităţi eliberate de Kiev în 2023
- Iohannis: România nu va trimite combatanți în Ucraina
- Rusia a decis în mod unilateral să își modifice granițele maritime cu Lituania și Finlanda în Marea Baltică
- Statele Unite spun că Rusia a lansat o armă spațială pe aceeași orbită cu un satelit guvernamental american.
- Iohannis, despre cedarea unei baterii Patriot către Ucraina: "Dacă cedează ceva, România trebuie să primească altceva"
- Un atac rusesc cu drone lasă fără electricitate un oraș din nord-estul Ucrainei
- Zelenski revendică ''rezultate tangibile'' împotriva armatei ruse în regiunea Harkov
- Ucraina confirmă că a distrus o navă lansatoare de rachete într-un atac asupra Crimeei
- Ministrul german Pistorius le cere aliaților să trimită mai multe sisteme Patriot în Ucraina
- România pregătește un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina
- Peste 3000 de pușcăriași din Ucraina au cerut să meargă pe front în baza noii legi promulgate de Zelenski
- 14 ani de închisoare pentru fizicianul rus Anatoli Maslov, acuzat că a trădat occidentalilor secretele rachetelor hipersonice ruse
- Klaus Iohannis anunță că a vorbit cu Volodimir Zelenski la telefon: România susține formula de pace a Ucrainei
Update 22:30 Un atac aerian rusesc asupra orașului Harkov, situat în nord-estul Ucrainei, a distrus miercuri o cafenea, a avariat o clădire rezidențială din apropiere și a incendiat o benzinărie, iar oficialii locali au declarat că zece persoane au fost rănite, dintre care cel puțin una este în stare gravă.
„Am rămas fără nimic”, a declarat pentru Reuters proprietarul Vahe Ohandzhanian în ruinele cafenelei sale, din care explozia a smuls o bucată mare, împrăștiind panouri de acoperiș din tablă ondulată și cărămizi la zeci de metri distanță, potrivit Reuters.
Un bloc cu 12 etaje de peste drum a avut aproape toate ferestrele aruncate în aer. La aproximativ 50 de metri distanță, un troleibuz verde avea, de asemenea, toate geamurile distruse și partea din spate acoperită de pete de sânge. Procurorii regionali au declarat că șoferului troleibuzului i-au fost amputate ambele picioare.
Rusia a folosit o bombă teleghidată UMPB D-30 lansată din regiunea limitrofă Belgorod, au adăugat procurorii pe Telegram, potrivit Reuters.
Alte trei persoane au fost spitalizate, potrivit guvernatorului regional Oleh Syniehubov.
Update 21:00 Comisia Europeană transmite miercuri că se împlinesc doi ani de când a creat coridoarele de solidaritate, în colaborare cu Ucraina și cu Republica Moldova, pentru a îmbunătăți rutele de transport dintre UE, Ucraina și Republica Moldova.
Create inițial pentru evitarea blocadei impuse de Rusia în Marea Neagră asupra exporturilor ucrainene de cereale, coridoarele de solidaritate au evoluat pentru a acoperi comerțul din toate sectoarele. Ele permit Ucrainei și Republicii Moldova să exporte diverse mărfuri către piețele mondiale, garantând în același timp faptul că importurile esențiale ajung în Ucraina. Pe termen lung, aceste coridoare vor juca un rol esențial în reconstrucția Ucrainei și în integrarea sa deplină în piața unică a UE, transmite Comisia Europeană.
Până în prezent, coridoarele de solidaritate au facilitat exportul a peste 136 de milioane de tone de mărfuri ucrainene, în special cereale, minereuri și oțel. Ele au permis, de asemenea, importul a peste 52 de milioane de tone de produse esențiale, precum combustibil, vehicule, îngrășăminte și ajutor militar și umanitar. Aceste coridoare acoperă regiunea Dunării, Polonia, țările baltice și regiunea Mării Adriatice, utilizând căile ferate, căile rutiere și căile navigabile interioare. Deși coridorul ucrainean al Mării Negre, înființat în toamna anului 2023, este esențial, Dunărea și coridorul Polonia-țările baltice rămân de asemenea cruciale pentru importuri, în timp ce Marea Adriatică joacă un rol major în exporturile de produse neagricole ale Ucrainei.
Comisia Europeană și instituțiile financiare internaționale au mobilizat peste 2 miliarde euro pentru aceste coridoare. În decursul ultimilor doi ani, Comisia a coordonat autoritățile și comunitatea transporturilor din UE, din Ucraina și din Republica Moldova pentru a elimina barierele administrative și de infrastructură și pentru a îmbunătăți eficacitatea schimburilor comerciale. Printre priorități se numără gestionarea traficului, procedurile la frontieră și investițiile în infrastructuri și în echipamente logistice. Proiectele majore, precum ameliorarea navigației pe Dunăre și pe Canalul Sulina în direcția Mării Negre, au contribuit la tranziția către un sistem feroviar european interoperabil.
„Acum doi ani, coridoarele de solidaritate au reorganizat rutele logistice din Europa de Est pentru a permite economiei Ucrainei și celei a Republicii Moldova să funcționeze și să evite o criză alimentară mondială. Până în prezent, ele au generat venituri de aproximativ 50 de miliarde EUR pentru economia ucraineană. În același timp, ele consolidează legăturile economice ale Ucrainei cu UE, cu importuri în valoare de aproximativ 107 miliarde euro până în prezent. UE a investit în infrastructura de transport din Polonia, din Slovacia, din Ungaria, din România, din Ucraina și din Republica Moldova, ancorând aceste două ultime țări în piața unică și în spațiul de transport al UE. Coridoarele de solidaritate sunt și vor rămâne o opțiune sigură pentru comerțul Ucrainei și al Republicii Moldova cu restul lumii”, a spus Adina Vălean, comisarul pentru transporturi.
Update 19:30 China furnizează Rusiei ajutor letal pentru a fi utilizat în războiul dus de Moscova în Ucraina, a declarat miercuri ministrul britanic al apărării, Grant Shapps, sugerând că serviciile de informaţii ale Marii Britanii şi SUA contrazic încercările anterioare ale Beijingului de a se prezenta ca o influenţă moderatoare asupra Moscovei, informează DPA.
Într-un discurs susţinut miercuri la Conferinţa de Apărare de la Londra, Shapps s-a referit la colaborarea Chinei cu Rusia, îndemnând NATO "să se trezească" şi să sporească cheltuielile pentru apărare la nivelul întregii alianţe.
"Astăzi pot dezvălui că avem dovezi că Rusia şi China colaborează în ceea ce priveşte echipamentele de luptă care urmează să fie utilizate în Ucraina", a afirmat ministrul britanic al apărării.
"Serviciile secrete militare din SUA şi Marea Britanie pot dezvălui că ajutor letal zboară acum din China către Rusia, iar apoi în Ucraina", a insistat Shapps.
"Această vizită recentă (a lui Vladimir Putin în China) pe care am văzut-o, creşterea, cred, cu 64% a schimburilor comerciale între cele două ţări, relevă de fapt că există o relaţie mult mai profundă" între Moscova şi Beijing, a afirmat Grant Shapps.
"Există informaţii noi care mă determină să pot declasifica şi dezvălui acest fapt astăzi. Cred că este destul de semnificativ", a remarcat el.
În discursul său, ministrul britanic al apărării a subliniat că statele democratice trebuie să pledeze "fără rezerve" pentru libertăţile care depind de ordinea internaţională, ceea ce înseamnă că "avem nevoie de mai mulţi aliaţi şi parteneri" în întreaga lume.
"A venit timpul ca lumea să se trezească. Ceea ce înseamnă transpunerea acestui moment în planuri şi capacităţi concrete. Şi asta începe cu punerea bazelor pentru o creştere la nivelul întregii alianţe a cheltuielilor pentru disuasiunea noastră colectivă", a spus el.
Declaraţiile ministrului britanic survin după ce preşedintele chinez Xi Jinping şi omologul său rus Vladimir Putin au făcut o demonstraţie puternică de unitate în timpul unei întâlniri la Beijing la începutul acestei luni, care a fost urmărită îndeaproape de capitalele occidentale.
Update 17:30 Rusia a revendicat miercuri preluarea sub control a aşezării Klişceevka, una din puţinele localităţi pe care armata ucraineană le recucerise în cursul ofensivei sale din vara anului 2023, care într-un final a eşuat, relatează AFP.
Forţele ucrainene sunt în defensivă după acest eşec, ducând lipsă de oameni şi de armament, o situaţie accentuată de numeroasele întârzieri în furnizarea ajutorului militar promis de Occident, inclusiv de SUA.
De cealaltă parte, trupele ruse au preluat iniţiativa şi înaintează puţin câte puţin pe frontul de est, unde au înregistrat succese tactice şi au capturat o serie de localităţi, în special oraşul- fortăreaţă Avdiivka, în februarie.
Acest avans, obţinut cu preţul unor pierderi mari, nu le-a permis totuşi, deocamdată, să realizeze un adevărat progres, notează AFP.
În această dinamică, Rusia a anunţat miercuri că a cucerit satul Klişceevka, situat în regiunea Doneţk, la aproximativ 5 km sud de Bahmut, un oraş care a fost distrus aproape complet în urma luptelor şi care a căzut în mâinile ruşilor în mai 2023, după confruntări duse pe durata a zeci luni.
"Unităţile Grupului Sud, după operaţiuni active, au eliberat localitatea Klişceevka", a precizat Ministerul rus al Apărării în raportul său zilnic.
Update 15:30 Rusia a decis în mod unilateral să își modifice granițele maritime cu Lituania și Finlanda în Marea Baltică.
Ambele țări sunt membre NATO.
Decizia este menționată într-un decret din 21 mai anul curent, publicat pe site-ul guvernului rus, relatează presa internațională.
Astfel, conform sursei citate, regimul de la Moscova intenționează să își declare dreptul asupra apelor interioare din partea de est a Golfului Finlandei și din apropierea orașelor Baltîsk și Zelenogradsk din regiunea Kaliningrad.
De asemenea, Rusia intenționează să schimbe coordonatele geografice în apropierea insulelor Sommers, Jahi, Rodsher, Malyi Tyuters, Vigrund și Gogland, precum și a promontoriului nordic de pe râul Narva, în apropierea frontierei de stat cu Finlanda.
În modificările propuse, Rusia a reevaluat și anumite zone de la granița cu Lituania.
Coordonatele geografice actuale, stabilite printr-un decret al Consiliului de Miniștri al URSS din 1985, "nu corespund pe deplin situației geografice actuale", se arată în documentul citat.
Update 13:30 Președintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că România nu va trimite combatanți în Ucraina.
"România nu va trimite combatanți în Ucraina, este simplă discuția şi cred că, făcând această precizare, s-a și terminat", a spus Iohannis.
El s-a referit și la achizițiile pe Apărare, în contextul în care șeful Statului Major al Armatei a indicat că trebuie accelerat procesul de înzestrare a forțelor armate.
"La Apărare s-au cheltuit foarte mulți bani chiar la începutul acestui an, pentru chestiuni planificate a fi achiziționate în anul trecut. Din păcate, nu avem bugetare multianuală și (...) nu poți să planifici achiziții militare cu bugete anuale, decât cu mare dificultate.
Nu produce nimeni armamente sofisticate de pe o zi pe alta şi nu le are nimeni pe stoc. Ele trebuie comandate, produse, livrate, plătite, chestiune care de multe ori se derulează pe mai mulți ani", a spus Klaus Iohannis.
Update 12:30 Statele Unite au ajuns la concluzia că Rusia a lansat, săptămâna trecută, o armă spațială care se află acum pe aceeași orbită cu un satelit guvernamental american.
O declarație în acest sens a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Pentagonului, general-maiorul Pat Ryder.
"În data de 16 mai, Rusia a lansat pe orbita joasă a Pământului un satelit pe care noi îl evaluăm drept o armă spaţială, capabilă, probabil, să atace alți sateliți de pe orbita joasă a Pământului", a spus Ryder, marți.
Aceste informații au fost anterior invocate în mod public de Robert Wood, adjunctul ambasadorului SUA la ONU, cu ocazia votului asupra unei rezoluții prezentate de Moscova pe tema amplasării armelor în spațiu.
"Evaluările (SUA) au pus evidențiat caracteristici similare cu încărcăturile utile ale unor arme spatiale desfășurate anterior, în 2019 şi 2022. Evident, este un lucru pe care vom continua să îl monitorizăm", a continuat oficialul Departamentului american al Apărării.
Întrebat dacă arma spațială rusească reprezintă o amenințare pentru satelitul american, Ryder s-a limitat să răspundă: "Ei bine, este o armă spațială de contracarare aflată pe aceeași orbită cu un satelit guvernamental american".
Update 10:30 Președintele Klaus Iohannis a afirmat că nu acceptă "sub nicio formă" ca România să rămână fără apărare antirachetă şi fără apărare antiaeriană.
Șeful statului a făcut această precizare miercuri, la Zărnești, județul Brașov, după ce a vizitat Parcul Național Piatra Craiului.
El a fost chestionat asupra posibilității ca România să cedeze Ucrainei o baterie Patriot.
"În măsura în care se cedează ceva, trebuie România să primească altceva, altfel, nu se va face nimic", a spus Iohannis.
El a adăugat că nu poate spune când va fi convocat CSAT pentru a fi luată o decizie cu privire la acest la subiect.
Potrivit președintelui, discuțiile pe această temă "sunt purtate de cei din Ministerul Apărării şi durează un timp".
Update 08:30 Un atac cu drone lansat de Rusia a lăsat fără electricitate, marți noaptea, orașul Sumî din nord-estul Ucrainei, relatează agenția Ukrinform, citată de presa internațională.
"Orașul Sumî nu primește electricitate din cauza unui atac inamic. Așteptăm recuperarea (capacităților electrice) și, în primul rând, furnizăm energie infrastructurii critice", a scris pe Telegram Oleksii Drozdenko, șeful Administrației Militare Regionale, după ce dronele rusești au lovit peste noapte instalațiile energetice din Șostka și Konotop.
Update 00:01 Armata rusă anunță că a lansat, marți, exerciții militare privind folosirea armei nucleare tactice, în apropiere de Ucraina, ordonate de la începutul lui mai către președintele rus Vladimir Putin, relatează France24.
"Prima etapă a exercițiilor (...) privind pregătirea și folosirea armamentului nuclear nestrategic a început", a anunțat într-un comunicat Ministerul rus al Apărării.
Aceste manevre se desfășoară în Districtul Militar Sud, situat în apropiere de Ucraina și care acoperă regiuni ucrainene a căror anexare a fost revendicată de către Moscova.
Russia begins non-strategic nuclear weapons exercises pic.twitter.com/kIST8YBr8Q
— Forbidden News (@ForbiddenNewsT) May 21, 2024
Preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat, la începutul lui mai, organizarea acestor exerciţii nucleare, ca răspuns, potrivit Kremlinului, unor ameninţări din Occident.
Război în Ucraina, 21 mai 2024 | Zelenski revendică ''rezultate tangibile'' împotriva armatei ruse în regiunea Harkov
Război în Ucraina, 20 mai 2024 | Ucraina anunță că a atacat o bază aeriană din Caucaz, folosită la lansarea de bombe ghidate
Război în Ucraina, 19 mai 2024 | Cel puţin 11 morţi în regiunea Harkov, după atacuri ruseşti
Război în Ucraina, 18 mai 2024 | Cel puțin 30 de ucraineni care fugeau de armată s-au înecat la granița cu Ungaria și România
Război în Ucraina, 17 mai 2024 | Imagini cu distrugerile provocate de Ucraina la baza rusă Belbek din Crimeea, publicate de presa internațională
