Război în Ucraina, ziua 463 | Iohannis și Zelenski s-au întâlnit în Republica Moldova și au transmis o declarație comună la CPE

Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:

• Zelenski a insistat, la summitul din R.Moldova, pentru primirea de avioane militare occidentale
• Sunak: Reuniunea Comunităţii Politice Europene s-a axat pe susţinerea Ucrainei şi a R.Moldova
• Antony Blinken: NATO pregăteşte asistenţă "substanţială" pentru Ucraina
• Președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Volodimir Zelenski în Republica Moldova
• Zelenski susține că Ucraina ar trebui să devină membră NATO. Germania îi transmite că nu e posibil
• Parlamentul European a aprobat planul pentru livrarea mai multor muniţii către Ucraina
• Stoltenberg merge la Ankara ca să-l convingă pe Erdogan să accepte intrarea Suediei în NATO
• Zelenski în R. Moldova: "Contraofensiva noastră va ajunge până la victorie"
• Propagandistul preferat al lui Putin îndeamnă Kremlinul să atace România
• Un nou atac cu rachete asupra oraşului Kiev
• Rusia poate considera Marea Britanie "ţintă legitimă" pentru că susține Ucraina
• Rusia ''va reflecta cu calm'' la răspunsul pe care-l va da atacului ucrainean cu drone asupra Moscovei, transmite Kremlinul
• ”Situația este alarmantă! Se iau măsuri!” Bombardamentele contină în Rusia
• Încă un atac cu drone asupra Rusiei
• Evgheni Prigojin răbufnește: ”Animalelor, ridicați-vă fundurile din birourile în care ați fost puşi pentru a apăra această ţară!”

Update 22.00 Preşedintele Volodimir Zelenski a insistat, la summitul Comunităţii Politice Europene, pentru menţinerea asistenţei militare occidentale pentru Ucraina, declarându-se încrezător că va primi avioane militare occidentale.

Volodimir Zelenski speră că Ucraina va primi avioane de vânătoare F-16, de fabricaţie americană. "Am primit susţinere puternică din partea multor ţări", a afirmat Volodimir Zelenski, potrivit agenţiei Reuters, la finalul summitului Comunităţii Politice Europene, desfăşurat în Republica Moldova.

"Cu ajutorul Statelor Unite, vom crea o coaliţie" pentru furnizarea de avioane F-16, a insistat Zelenski.

Preşedintele SUA, Joseph Biden, a semnalat că susţine instruirea piloţilor ucraineni pentru a învăţa să utilizeze avioane F-16, iar Washingtonul a anunţat că nu se va opune furnizării unor aeronave de acest tip de către statele europene. Programul de instruire a piloţilor ucraineni va dura câteva luni, iar, deocamdată, niciun stat nu a anunţat clar că va furniza Ucrainei avioane F-16.

"I-am transmis preşedintelui Zelenski faptul că vom rămâne alături de Ucraina cât timp va fi necesar", a declarat preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, la finalul reuniunii Comunităţii Politice Europene, un forum informal de coordonare politică pe continentul european.

Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a afirmat, după reuniunea desfăşurată în Republica Moldova, că Polonia va participa la programul de instruire a piloţilor ucraineni pe avioane F-16. Morawiecki a precizat că Polonia nu poate oferi Ucrainei sisteme antiaeriene Patriot.

La reuniunea Comunităţii Politice Europene (CPE) au participat zeci de lideri ai statelor din cadrul Uniunii Europene şi de pe continentul european.

Update 20.30 Reuniunea Comunităţii Politice Europene, un forum informal creat în jurul Uniunii Europene, s-a concentrat pe combaterea imigraţiei şi pe acţiuni de susţinere a Ucrainei şi a Republicii Moldova, afirmă premierul britanic, Rishi Sunak.

"Au fost discuţii foarte productive" pe tema imigraţiei ilegale din Europa şi privind modalităţile de ajutare a Ucrainei şi a Republicii Moldova să facă faţă agresiunilor ruse, a afirmat Rishi Sunak, conform site-ului Politico.eu, cu ocazia reuniunii Comunităţii Politice Europene, desfăşurată în Republica Moldova.

Premierul britanic a subliniat că Ucraina ar trebui să devină membră NATO la un moment dat, subliniind că acţiunile de acum se concentrează pe susţinerea contraofensivei ucrainene. "Sunt de acord cu secretarul general al NATO, locul Ucrainei este în NATO, dar în acest moment discutăm cu Ucraina pentru a ne asigura că au toată susţinerea necesară pentru o contraofensivă de succes", a subliniat Rishi Sunak.

La reuniunea Comunităţii Politice Europene (CPE) au participat zeci de lideri ai statelor din cadrul Uniunii Europene şi de pe continentul european.

Update 19.15 Alianţa Nord-Atlantică pregăteşte, pentru summitul din iulie, asistenţă politică şi militară "substanţială" pentru Ucraina, în contextul eforturilor de respingere a invaziei militare ruse şi de relansare post-conflict, a declarat joi secretarul de Stat american, Antony Blinken.

"Va exista un pachet substanţial de asistenţă politică şi militară", a declarat Antony Blinken, potrivit site-ului Tagesschau.de, cu ocazia reuniunii miniştrilor de Externe din statele membre NATO, aflată în curs în oraşul norvegian Oslo.

Noul plan de asistenţă va fi anunţat cu ocazia summitului NATO programat pe 11-12 iulie în Vilnius, Lituania.

Antony Blinken a evidenţiat importanţa ca Ucraina să atingă standardele NATO la nivel de interoperabilitate militară.

Update 17.30 Preşedintele României, Klaus Iohannis, şi preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, participă, în Republica Moldova, la cel de-al doilea summit al Comunităţii Politice Europene. 

„Preşedintele României şi Preşedintele Ucrainei salută progresele semnificative ale Ucrainei în ceea ce priveşte avansarea pe calea integrării euroatlantice; confirmă angajamentul lor de a consolida eforturile comune de susţinere a integrării Ucrainei în cadrul Alianţei şi pentru implementarea standardelor NATO; exprimă disponibilitatea de a organiza consultări bilaterale cu privire la garanţiile internaţionale de securitate pentru Ucraina înaintea obţinerii statutului de membru NATO, în baza Pactului de Securitate de la Kiev din 13 septembrie 2022”, se arată în declaraţia semnată de cei doi şefi de stat.

‹ ›

Potrivit documentului, România va continua să promoveze sprijinul politic şi practic al Alianţei pentru Ucraina în vederea asigurării abilităţii Ucrainei de a-şi apăra în mod eficient suveranitatea şi integritatea teritorială, iar Ucraina va continua să îşi aprofundeze interoperabilitatea cu NATO şi să îşi modernizeze forţele de securitate şi militare.

„Ucraina apreciază în mod deosebit susţinerea politică şi practică oferită de România şi de poporul român în aceste momente critice (...) primirea de refugiaţi, tranzit pe teritoriul naţional al asistenţei internaţionale, facilitarea exporturilor de cereale, susţinere pentru eforturile Ucrainei de apărare naţională şi creştere a rezilienţei, inclusiv creşterea capacităţilor de apărare; Ucraina salută eforturile şi iniţiativele propuse de România cu privire la reconstrucţia post-conflict”, se precizează în declaraţia comună.

De asemenea, arată declaraţia comună, cei doi şefi de stat iau act că România susţine Ucraina în vederea obţinerii statutului de stat membru NATO de îndată ce condiţiile vor fi îndeplinite şi continuă să lucreze împreună pentru a susţine stabilitatea şi rezilienţa statelor vulnerabile din regiune, afectate de războiul de agresiune al Rusiei, pentru a asigura libertatea şi siguranţa navigaţiei în Marea Neagră, în concordanţă cu normele şi principiile internaţionale, dar şi pentru a obţine securitate, stabilitate, democraţie şi prosperitate de durată în regiunea Mării Negre.

Update 16.15 Preşedintele Volodimir Zelenski a insistat, joi, la summitul Comunităţii Politice Europene, un forum informal creat în jurul Uniunii Europene, că Ucraina trebuie să devină rapid membră a NATO, dar ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, a transmis că acest lucru nu este posibil.

"Cu ocazia summitului din iulie, vor trebui să fie adresate invitaţii clare de aderare la NATO şi să fie oferite garanţii de securitate pe parcursul procesului de integrare", a susţinut Volodimir Zelenski în Republica Moldova, la summitul Comunităţii Politice Europene.

Preşedintele Ucrainei crede că "toate ţările care au frontiere cu Rusia şi care nu vor ca Rusia să le ia părţi din teritorii trebuie să fie membre ale Alianţei Nord-Atlantice şi ale Uniunii Europene". 

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat recent, pe fondul refuzului unor state membre, că Ucraina nu poate deveni membră NATO atât timp cât este în curs conflictul izbucnit prin invazia militară rusă.

În cursul unei reuniuni desfăşurate în Norvegia, ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, a transmis joi poziţia Guvernului de la Berlin, care nu este de acord cu aderarea rapidă a Ucrainei la NATO.

"Este valabilă politica porţilor deschise, aşa cum NATO a transmis clar. Dar la fel de clar este că nu putem vorbi despre aderarea unei ţări în cursul unui război", a subliniat Baerbock, potrivit site-ului Tagesschau.de.

Update 15.52. Parlamentul European a aprobat, joi, un proiect de lege pentru creşterea producţiei europene de muniţii şi rachete. Legea privind sprijinirea producţiei de muniţii (ASAP) urmăreşte să accelereze livrarea de muniţii şi rachete în Ucraina şi să ajute statele membre să îşi refacă arsenalele, arată comunicatul de presă al instituţiei.

Prin introducerea unor măsuri specifice, inclusiv a unei finanţări în valoare de 500 de milioane de euro, ASAP urmăreşte să sporească capacitatea de producţie a UE pentru a aborda deficitul actual de produse din domeniul apărării, în special muniţie sol-sol şi muniţie de artilerie, rachete şi componente ale acestora. 

Comisia Europeană va identifica, va cartografia şi va monitoriza în permanenţă disponibilitatea acestor produse din domeniul apărării, a componentelor acestora şi a materiilor prime corespunzătoare. Propunerea stabileşte mecanisme, principii şi norme temporare pentru a asigura disponibilitatea în timp util şi durabilă a acestor produse din domeniul apărării pentru cumpărătorii lor în cadrul Uniunii Europene, mai indică sursa citată.

Eficacitatea acestui regulament va fi evaluată până la jumătatea anului 2024, ţinând seama de evoluţia contextului de securitate. Pe baza rezultatelor, se poate lua în considerare extinderea acestor măsuri şi alocarea unui buget suplimentar.

Update 15.10. Ministerul rus al Apărării a anunţat, astăzi, respingerea incursiunii unor grupuri ucrainene, la frontiera dintre Ucraina şi Rusia, precizând că aproximativ 30 de combatanţi ucraineni au fost eliminaţi.

"Grupuri teroriste ucrainene formate din două companii de infanterie au încercat să pătrundă pe teritoriul Rusiei în zona Novaia Tavolzhanka şi în apropierea punctului de control Cebekino", a transmis Ministerul rus al Apărării, citat de cotidianul Le Monde.

"Atacurile au avut loc în jurul orei 03.00 dimineaţa şi au fost respinse. Nu a existat o încălcare a frontierei de stat. Aproximativ 30 de militari ucraineni au fost neutralizaţi", a precizat instituţia.

Autorităţile din regiunea rusă Belgorod au raportat atacuri asupra localităţii Cebekino, soldate cu opt răniţi. Ucraina nu a confirmat atacurile pe teritoriul Rusiei.

Update 13.30. Autoritățile din Belgorod îi raportează constant președintelui rus Vladimir Putin despre situația din Șebekino, regiunea Belgorod, a declarat, astăzi, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

"În legătură cu situația din zona Șebekino, Vladimir Putin primește constant rapoarte de la Ministerul Apărării, Serviciul Grăniceri, FSB, Ministerul Situațiilor de Urgență și este, de asemenea, informat direct de autoritățile regionale și municipale din regiune despre măsurile luate pentru a oferi asistența necesară populației, inclusiv oferirea de cazare temporară celor care solicită acest lucru", a declarat Dmitri Peskov.

Update 11.50. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi că se va deplasa în curând în Turcia pentru a discuta despre primirea Suediei în Alianţă, transmit Reuters şi AFP.

„Am vorbit cu preşedintele Erdogan în această săptămână (...) şi, de asemenea, voi merge la Ankara în viitorul apropiat pentru a continua să abordăm modul în care putem asigura aderarea Suediei cât mai rapid posibil”, a spus Stoltenberg la Oslo, în deschiderea unei reuniuni de două zile a miniştrilor de externe din statele NATO. 

Update 10.20. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi în Republica Moldova că războiul se va încheia doar atunci când ucrainenii vor învinge sau când Rusia va părăsi teritoriile ocupate.

Preşedintele Ucrainei a fost primul lider care a sosit în Republica Moldova pentru a participa la summitul Comunităţii Politice Europene (CPE), unde a fost întâmpinat de şefa statului, Maia Sandu. Ulterior, cei doi au avut o discuţie, după care au făcut declaraţii pentru presă. „Până la victoria noastră. Când vom câştiga acest război se va încheia. Sau Rusia îl poate opri mai devreme. Poate să părăsească teritoriul nostru”, a răspuns Zelenski la întrebarea când se va încheia războiul, relatează EFE, potrivit Agerpres.

„Sunt fericit să mă aflu aici. /.../ Nu a fost uşor, dar am venit astăzi să oferim sprijin Republicii Moldova”, a declarat Zelenski în faţa camerelor de luat vederi, înainte de a mulţumi poporului moldovean „pentru că a primit atât de mulţi refugiaţi încă din prima zi a războiulu”.

„Astăzi urmează să discutăm despre relaţiile bilaterale, proiecte prioritare şi de infrastructură. Republica Moldova este un partener important pentru noi. Credem în viitorul nostru european. Trebuie să mergem împreună, umăr la umăr. Avem nevoie de unitate din partea partenerilor noştri”, a mai spus Volodimir Zelenski, citat de MOLDPRES. „Viitorul nostru este în UE. Ucraina este pregătită să adere la NATO”, a susţinut Zelenski.

Preşedintele ucrainean a declarat anterior pe platforma de mesagerie Telegram că intenţionează să se întâlnească cu alţi lideri în privat, unde se aşteaptă să ceară mai mult sprijin pentru ţara sa, relatează DPA. Republica Moldova găzduieşte joi cel de-al doilea summit al Comunităţii Politice Europene, la care sunt invitaţi să participe aproximativ 50 de preşedinţi, prim-miniştri şi înalţi oficiali europeni. Evenimentul, organizat la Castelul Mimi, un domeniu viticol din satul Bulboaca, situat la 35 km de capitala Chişinău, vine în continuarea iniţiativei de anul trecut, condusă de Franţa, de a reuni la Praga liderii ţărilor membre şi nemembre ale Uniunii Europene pentru a discuta despre provocările politice actuale.

Update 09.20. Propagandistul rus Vladimir Soloviov cere din nou atacarea depozitelor din România, Polonia şi acum, şi Slovacia, folosite pentru transferul echipamentelor militare către Ucraina. Jurnalistul favorit al lui Putin îndeamnă autorităţile ruse inclusiv la o lovitură de decapitare asupra a ceea ce el numeşte centrul de decizie ucrainean nazist pentru a contracara iminenta contraofensivă a Kievului.

Update 08.30. O balenă beluga care a apărut în Norvegia în 2019, stârnind speculații că ar fi fost antrenată de marina rusă din cauza unui ham artificial pe care îl purta, a reapărut în largul coastei Suediei, a declarat o organizație care urmărește mișcările sale.

Publicatia Pentagonului, Stars and Stripes, scrie ca autoritățile norvegiene au declarat că balena beluga ce ar fi antrenată de ruşi a fost văzută în largul coastei Suediei la aproximativ 1.250 de mile spre sud.

Update 07.20. Trei oameni au murit în urma atacului aerian care s-a desfășurat pe parcursul nopții la Kiev, au anunțat autoritățile ucrainene, potrivit Sky News.

Administrația militară din Kiev a anunțat pe Telegram că două dintre victime sunt copii. O victima avea în jur de 5 ani, iar a doua aproximativ 12 ani, au arătat sursele menționate.

Primarul orașului Kiev, Vitaly Klitschko, a spus ulterior că cel puțin 14 persoane au fost rănite în atac. Nouă dintre acestea au fost transportate la spital.

Se pare că în timpul atacului au fost grav avariate un bloc cu apartamente și o unitate medicală.

Departamentul american al Apărării a anunţat că noul pachet de asistenţă militară include sisteme antiaeriene şi muniţie. Acesta este al 39-lea pachet de asistenţă oferit Ucrainei din stocurile Departamentului american al Apărării, informează agenţia Reuters.

Conform agenţiei Bloomberg, Washingtonul furnizează Kievului muniţie pentru sistemele antiaeriene şi antibalistice Patriot, HIMARS şi Stinger, precum şi echipamente militare.

Referindu-se la atacurile cu dronă asupra Moscovei, atribuite de autorităţile ruse Ucrainei, Administraţia de la Washington a transmis că nu cunoaşte cine este responsabil de aceste acţiuni.

"Nu avem informaţii specifice pentru a şti cine este responsabil de aceste acţiuni", a declarat miercuri seară John Kirby, coordonatorul pentru Comunicare Strategică al Consiliului pentru Securitate Naţională de la Casa Albă. Anterior, Preşedinţia SUA a reafirmat, miercuri, că a primit noi asigurări din partea Ucrainei că nu va utiliza armament occidental pentru comiterea de atacuri pe teritoriul Rusiei.

Preşedintele Vladimir Putin a acuzat, marţi, Ucraina de tentative de atacuri cu drone asupra unor zone civile din Moscova, iar Ministerul rus de Externe a avertizat că armata rusă va riposta.

"Ucraina încearcă să sperie Rusia. Regimul de la Kiev a optat pentru o altă cale, încearcă să intimideze Rusia, să îi intimideze pe cetăţenii ruşi, să atace imobile rezidenţiale. Sunt semne clare ale activităţilor teroriste", a declarat Putin. "Susţinerea acordată de Occident regimului de la Kiev îi împinge pe liderii ucraineni să comită acte criminale din ce în ce mai iresponsabile", a acuzat Ministerul rus de Externe.

Administraţia de la Kiev a susţinut că Ucraina nu este implicată "direct" în atacurile cu dronă care au provocat daune minore asupra unor clădiri din oraşul Moscova. "În privinţa atacurilor, sigur că suntem bucuroşi să le observăm şi anticipăm o intensificare a acestora. Dar nu avem nimic de-a face direct cu ele", a declarat Mihailo Podoliak, consilier în cadrul Cancelariei prezidenţiale din Ucraina.

Sistemele antiaeriene ruse au doborât marţi opt drone lansate de grupuri ucrainene, la periferia Moscovei. Două drone au fost avariate de sistemele antiaeriene, şi-au modificat traiectoriile de zbor şi au căzut pe clădiri civile.

Război în Ucraina, 31 mai | SUA oferă asistență suplimentară pentru Ucraina

Război în Ucraina, 30 mai | Ministrul britanic de Externe afirmă că Ucraina are dreptul să comită atacuri pe teritoriul Rusiei

Război în Ucraina, 29 mai | Josep Borrell: ”Rusia nu va intra în negocieri dacă nu câştigă războiul”

Război în Ucraina, 28 mai | Rusia avertizează Occidentul: ”Este un joc cu focul, fără niciun dubiu”

Război în Ucraina, 27 mai | Teheranul îl acuză pe Volodimir Zelenski de propagandă anti-iraniană