Copiii mei adoră zăpada şi sporturile asociate ei. Indiferent de anotimp sau vreme, gândurile şi sufletul meu tânjesc după vremea blândă si caldă a zilelor de vară. Dar si iarna are părţile ei frumoase. Mai ales ca cei mici abia asteapta sa se joace in zapada, iar pentru ei am ales sa ma bucur si eu, asa cum o faceam cand eram copil.
Alesia şi Alex sunt foarte fericiţi de cum se cern primii fulgi de nea. Ei ştiu că e rost de distracţie. Şi încă ce distracţie! Sania, patinele şi schiurile sunt cele mai importante obiecte din magazie. Alesia mi-a spus într-o seară că vrea să aducem sania în casă, să nu vină cineva să o fure, că ea nu mai are cu ce să „meargă pe zăpadă”.
Celor mici le place iarna şi chiar dacă ei se bucură de acest anotimp, eu nu fac altceva decât să mă supun, iar Alex este foarte fericit când aude că mergem la munte (de unde, spre disperarea noastră, nu ar mai pleca!). Şi pentru că vacanţa de iarnă a fost o poveste, pentru că mi-am făcut timp mai mult să petrec alături de cei dragi şi de cei mici, zăpada care s-a aşternut de Crăciun, a fost un cadou şi un prilej de mare bucurie.
Citeşte mai multe pe blog-ul Elei Crăciun.
