Toţi cei implicaţi în cercetarea cazului sunt verificaţi de Consiliul Superior al Magistraturii.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a publicat pe site-ul instituţiei un comunicat "referitor la sesizarea din oficiu a Inspecţiei Judiciare cu privire la apariţia în mass-media a unor transcrieri provenite din presupuse interceptări ale unor convorbiri telefonice efectuate în dosarul penal în care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Sorin Blejnar".
"Ca urmare a apariţiei în mass-media a unor fragmente din presupuse interceptări efectuate în dosarul penal în care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Sorin Blejnar, Inspecţia Judiciară s-a sesizat din oficiu, demarând verificări prealabile potrivit art. 45 din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată", se arată în comunicat.
Încă din 6 septembrie, Inspecţia judiciară a CSM a fost sesizată în acest caz, de către şeful Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Codruţ Olaru, pentru faptul că procurorul Marian Drilea - detaşat la Institutul Naţional al Magistraturii, începând cu 1 septembrie - a dat publicităţii rechizitoriul lui Sorin Blejnar înainte ca dosarul să ajungă la instanţa de judecată (moment în care acesta devine public-n.r.).
Surse judiciare susţin că procurorului Marian Drilea, de la Serviciul DIICOT Braşov, i se propusese funcţia de şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de către fostul ministru al Justiţiei, care a fost înlocuit, în 25 august, cu Mona Pivniceru.
Rechizitoriul privindu-l pe Sorin Blejnar a fost finalizat în 31 august, procurorul Drilea trimiţându-l şefului său ierarhic superior, pentru confirmarea legalităţii documentului, potrivit procedurii penale.
Până să-l confirme şeful său, Cătălin Borcoman, rechizitoriul a ajuns la presă, fiind publicate pasaje din rechizitoriu.
Astfel, în 6 septembrie, DIICOT a dat următorul comunicat: "Urmare a informaţiilor apărute în mass-media, privind dosarul penal nr. 134/D/P/2010 al DIICOT-Serviciul Teritorial Braşov, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism face următoarele precizări: Dosarul penal nr. 134/D/P/2010 nu a fost înaintat, până la această dată, instanţei de judecată competente, la acest moment în cauză fiind derulată procedura prev. de art. 264 alin. 3 Cpp. În acest context, orice apariţie în spaţiul public a unor pretinse acte de urmărire penală efectuate în această cauză, nu este confirmată şi asumată de către instituţia noastră. Pe cale de consecinţă, promovarea materialelor de presă pe acest subiect se realizează pe responsabilitatea exclusivă a autorilor acestora".
Mai mult, DIICOT arăta că în raport de apariţia în presă a unor acte de urmărire penală, provenind din dosarul penal nr. 134/D/P/2010, conducerea Direcţiei a sesizat Inspecţia Judiciară - Direcţia de Inspecţie pentru procurori.
Între timp, începând cu 1 septembrie procurorul Marian Marga Drilea şi-a început activitatea în cadrul departamentului de formare iniţială, la disciplinele Drept penal şi Drept procesual penal, la Institutul Naţional al Magistraturii, unde a fost detaşat printr-o decizie a CSM din data de 10 iulie.
Anterior, în cursul anului 2010, Marian Drilea a fost reclamat de Sorin Blejnar la CSM, care îl acuza de hărţuire, însă Inspecţia Judiciară a apreciat că nu sunt întemeiate acuzaţiile fostului şef al ANAF, astfel că sesizarea a fost clasată.
În cadrul anchetei, procurorul Drilea a obţinut legal autorizaţie de interceptare a lui Blejnar, astfel că toate persoanele care au interferat cu acesta în perioada ascultării telefoanelor apar în transcrierea convorbirilor. Astfel, au apărut discuţii între Sorin Blejnar cu preşedintele Traian Băsescu, procurorul Alina Bica (fost secretar de stat), fostul ministru al Turismului Elena Udrea etc.
De regulă, convorbirile care nu au legătură cu cauza sunt distruse de anchetatori, după finalizarea dosarului, afirmă surse judiciare.
În 10 septembrie 2012, DIICOT Braşov a informat că Sorin Blejnar, alături de alte 22 de persoane, a fost trimis în judecată, pentru afaceri cu produse petroliere, prin care bugetul de stat ar fi fost prejudiciat cu peste 10,5 milioane de lei reprezentând TVA şi peste 10,8 milioane de lei reprezentând accize pentru motorină.
