Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au respins recursul procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în dosarul în care Tribunalul Capitalei şi Curtea de Apel Bucureşti au decis achitarea preşedintelui Ligii Profesioniste de Fotbal, Dumitru Dragomir, a fiului acestuia, Bogdan Dragomir, a lui Gino Iorgulescu şi a şoferului LPF Florin Bogdan Bădiţă.
În februarie 2011, cei patru au fost achitaţi de Tribunalul Bucureşti, decizia fiind menţinută, în noiembrie 2011, de către Curtea de Apel Bucureşti.
Decizia instanţei supreme în acest dosar este definitivă.
Pe 5 mai 2008, Dumitru Dragomir a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru luare de mită, iar Gino Iorgulescu, fost preşedinte al FC Naţional şi fost membru în Adunarea Generală a Ligii Profesioniste de Fotbal ca şofer personal al lui Dumitru Dragomir, care de la data de 1 februarie 2004 este administrator al SC "Bodu" SRL Bucureşti, pentru complicitate la luare de mită, spălare de bani, participaţie improprie la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual şi uz de fals.
Potrivit rechizitoriului, pe 4 aprilie 2001, Dumitru Dragomir ar fi primit de la Gino Iorgulescu un teren din Bucureşti, cu o suprafaţa de 351,79 de metri pătraţi, în valoare de 32.600,26 de dolari, pentru ca, în schimb, să accepte achiziţia de către LPF a unui teren în suprafaţa de 1.497,21 de metri pătraţi, din aceeaşi zonă şi a unei construcţii în suprafaţa de 279,72 de metri pătraţi, nefinalizată şi ridicată fără autorizaţie pe terenul respectiv.
"Liga a achiziţionat imobilele respective cu încălcarea Statutului LPF, cu suma de 355.000 de dolari, preţ supraevaluat, deoarece reprezenta o valoare de trei ori mai mare decât preţul practicat pe piaţă liberă în zonă respectivă la acea data", susţinea DNA.
Pentru a ascunde adevărată natură a bunului dat cu titlu de mită lui Dumitru Dragomir, Gino Iorgulescu ar fi trecut în proprietatea şoferului Florin-Bogdan Bădiţă terenul de 351,79 de metri pătraţi, printr-un contract încheiat la un notariat public. În contractul de vânzare-cumpărare astfel încheiat s-a consemnat în fals că pentru acest imobil s-a achitat suma de 600.000.000 de lei vechi (60.000 de lei noi), deşi în realitate aceşti bani nu au fost achitaţi, potrivit anchetatorilor DNA.
În rechizitoriul trimis instanţei, procurorii mai arată că, în perioada 2001-2004, în baza acestui contract de vânzare-cumpărare, s-au realizat formalităţile de înscriere în Cartea Funciară a imobilelor respective şi de obţinere a autorizaţiei de construcţie pentru ridicarea unei locuinţe.
