A XXIII-a ediție a Jocurilor Olimpice s-a desfășurat la Los Angeles, în California, în perioada 28 iulie-12 august 1984. A fost singurul oraș care și-a depus candidatura pentru organizarea ediției din acel an. Ceremonia a fost deschisă de președintele american Ronald Reagan, amintește Agerpres.
Ca răspuns la boicotul american al Jocurilor Olimpice din 1980 de la Moscova, 14 țări est-europene și altele din blocul comunist, inclusiv URSS, Cuba și Republica Democrată Germană, au boicotat aceste Jocuri Olimpice. Au fost trei excepții: România, China și Iugoslavia, care și-au înscris sportivii în concurs.
La startul întrecerilor s-au aliniat 6.829 de sportivi, dintre care 1.566 de femei și 5.263 de bărbați, din 140 de țări, pentru a concura la cele 221 de probe din 21 de sporturi cuprinse în program: atletism, canotaj, baschet, box, kaiac-canoe, ciclism, scrimă, fotbal, gimnastică, haltere, handbal, hochei, judo, lupte, natație, pentalon modern, echitație, tir, tir cu arcul, yachting și volei. La JO de la Los Angeles au fost nu mai puțin de 28.742 de voluntari și 9.190 de reprezentanți ai presei, dintre care 4.327 din presă scrisă și 4.863 de ziariști din radio și televiziune.
Cum Jocurile de la Los Angeles 1984 au fost primele după 1896 fără finanțare guvernamentală, organizatorii au depins foarte mult de arenele deja existente și de sponsori. Chiar dacă Olimpiada a fost criticată în acea perioadă, Jocurile de la Los Angeles au devenit un model pentru edițiile viitoare, mai ales după ce organizatorii au anunțat un profit de 223 de milioane de dolari.
La Los Angeles au apărut în premieră gimnastica ritmică și înotul sincron, dar și ciclismul pe șosea feminin. O premieră a fost și faptul că fotbaliștilor profesioniști li s-a permis participarea în turneul olimpic, dar numai dacă nu au participat la Cupa Mondială. Într-o finală disputată în fața a 101.799 spectatori, Franța a învins Brazilia cu scorul de 2-0.
La atletism, americanul Carl Lewis a cucerit titlul olimpic la 100 m, 200 m plat, la lungime și la ștafetă 4x100 m, egalând astfel recordul istoric al lui Jesse Owens (JO Berlin 1936). Britanicul Sebastian Coe a cucerit al doilea său titlu la 1.500 m, o premieră pentru două titluri consecutive în această probă. La tir cu arcul, Neroli Fairhall, din Noua Zeelandă, a devenit prima sportivă paraplegică participantă la JO, concurând în scaunul cu rotile. La 400 m garduri feminin, marocanca Nawal El Moutawakel a reușit cursa vieții ei, conducând din start până la final. Ea a devenit, astfel, prima concurentă islamică medaliată cu aur și primul sportiv marocan campion olimpic.
Un lucru neobișnuit s-a petrecut în proba masculină de 400 m liber înot. Între 1984 și 1996 a existat și o finală B, iar la Los Angeles, germanul Thomas Fahrner (RFG) a reușit în finala B un timp mai bun decât câștigătorul finalei A.
În clasamentul pe medalii, primul loc a fost deținut, detașat, de SUA, cu 83 de medalii de aur, 61 de argint și 30 de bronz, pe locul al doilea aflându-se România, cu 20 de medalii de aur, 16 de argint și 17 de bronz, iar pe locul al treilea — Republica Federală Germania, cu 17 medalii de aur, 19 de argint și 23 de bronz.
România a obținut rezultate extraordinare la această ediție, sportivii români situându-se pe locul al doilea în clasamentul pe medalii. Atletismul românesc a fost reprezentat la Los Angeles de numai 9 atlete, dintre care 8 au realizat cea mai bună performanță a atletismului românesc din istoria participărilor la JO, câștigând în total 10 medalii: Doina Melinte — aur la 800 m și argint la 1.500 m; Maricica Puică — aur la 3.000 m și bronz la 1.500 m; Anișoara Cușmir-Stanciu — aur la lungime; Mihaela Loghin — argint la greutate; Vali Ionescu — argint la lungime ; Florența Crăciunescu — bronz la disc; Cristina Cojocaru — bronz la 400 m garduri și Fița Lovin — bronz la 800 m. Cu acest palmares de excepție, care a însumat 52 de puncte, atletismul românesc s-a situat pe locul V în lume, între națiunile participante la întrecerile atletice de la Los Angeles, înaintea unor țări cu vechi tradiții atletice, cum ar fi Canada, Finlanda, Franța și Australia.
Și canotajul feminin a reprezentat o adevărată revelație. Româncele au câștigat, pe lacul de la Casitas, cinci din cele șase titluri olimpice feminine, cel de-al șaselea echipaj cucerind medalia de argint. La acestea se adaugă și medaliile de aur și de argint obținute de cele două echipaje masculine românești, astfel că, în total, la cele opt probe la care s-a participat, s-au câștigat tot atâtea medalii, dintre care 6 de aur și două de argint. Este cel mai bun rezultat înregistrat de canotajul românesc la întrecerile olimpice. În clasamentul general pe națiuni, la canotaj, pe locul I, cu 53 de puncte, s-a situat SUA, iar pe locul al doilea România cu 52 de puncte. Americanii au concurat la toate cele 14 probe masculine și feminine, în timp ce canotajul românesc a concurat numai la 8 probe.
O altă ramură de sport care a avut o contribuție importantă în punctajul României a fost cea de halterele. Din cei 10 halterofili care au intrat în concurs, 8 au câștigat medalii: două de aur, cinci de argint și una de bronz. Nicu Vlad, cel mai valoros dintre halterofilii noștri, a câștigat medalia de aur și a doborât trei recorduri olimpice — la smuls, aruncat și la total. La kaiac-canoe, cu cele 39 de puncte acumulate, reprezentanții noștri s-au clasat pe locul I în ierarhia mondială a probei. Pentru a cincea oară participant la JO, multiplul nostru campion Ivan Patzaichin a cucerit, în echipaj cu Toma Simionov, două medalii: una de aur, la canoe-dublu 1.000 m, și una de argint, la canoe dublu 500 m. Astfel s-a încheiat activitatea sportivă de performanță a lui Patzaichin, deoarece, după JO de la Los Angeles, Patzaichin a spus adio participării sale competiționale, dar a rămas în continuare în mijlocul sportivilor, în calitate de antrenor și de membru al Comitetului Olimpic Român. A doua medalie de aur a fost obținută de kaiacul de patru al fetelor.
La lupte, cu cinci medalii, dintre care două de aur și cu încă doi luptători clasați pe locul al IV-lea, greco-romanele au acumulat 33 de puncte, situându-se pe locul I în rândul națiunilor participante la acest stil. Ion Draica și Andrei Vasile sunt cei care au câștigat titlul olimpic.
Înotul românesc a fost reprezentat la Los Angeles de două sportive de clasa internațională: Aneta Pătrașcoiu și Carmen Bunaciu, concurente la probele de 100 m și 200 m spate. Pătrășcoiu a reușit să se claseze a treia în proba de 200 m spate și să câștige prima medalie din istoria participărilor înotului românesc la JO. Rezultate onorabile au obținut și judoka Mircea Frățică și Mihai Cioc, ambii fiind semifinaliști și medaliați cu bronz.
Pentru a treia oară consecutiv la JO, tirul românesc a câștigat titlul olimpic, pistolarul de excepție Corneliu Ion apărându-și cu succes medalia de aur obținută la ediția precedentă de la Moscova. La handbal, România a jucat finala ''mică'' și a intrat în posesia medaliei de bronz, în urma victoriei asupra Danemarcei. La box, un singur medaliat, Mircea Fulger, a ajuns până în semifinale, obținând bronzul.
Cei 127 de sportivi români au participat la competițiile a 12 ramuri sportive și 86 de probe, dintre care 56 masculine și 30 feminine. Bilanțul înregistrat de ei la Los Angeles constituie cel mai bun rezultat din istoria participărilor României la JO. S-au cucerit 53 de medalii, dintre care 20 de aur, 16 de argint și 17 medalii de bronz, precum și un total de 325,50 puncte. Cu acest bilanț, România s-a situat pe locul al doilea în clasamentul întocmit după numărul medaliilor de aur și pe locul al treilea după numărul total de medalii și puncte. La JO din l 984, 74%, din totalul sportivilor români participanți au urcat pe podium, față de numai 31% la JO din 1980 și 1976, 24% la JO din 1972 și 27% la JO din 1968.
