Cea de-a V-a ediție a Jocurilor Olimpice s-a desfășurat la Stockholm, în Suedia, în perioada 5 mai - 22 iulie 1912, scrie Agerpres.
Ceremonia a fost deschisă de regele Gustav al V-lea. A fost pentru prima dată când în competiție au intrat sportivi de pe toate cele cinci continente. Totodată, numărul participanților a fost limitat la maximum 10 concurenți din aceeași țară, pentru fiecare probă.
Au luat startul 2.407 sportivi din 28 de țări, dintre care 2.359 de bărbați și 48 de femei, dar, din nefericire, au încheiat Olimpiada doar 2.406, portughezul Francisco Lazaro decedând în timpul probei de maraton, din cauza căldurii.
Sportivii s-au întrecut în 102 probe din 14 sporturi: atletism, canotaj, ciclism, scrimă, fotbal, gimnastică, lupte, natație, pentatlon modern, echitație, tenis, tir, iahting, tir cu arcul. La feminin, au fost introduse înotul și săriturile în apă, dar din programul masculin a fost scos boxul, deoarece Suedia, ca țară organizatoare, l-a considerat prea violent.
La Jocurile Olimpice de la Stockholm au fost introduse pentru prima dată instrumentele de măsurare a timpilor înregistrați de atleți. Totodată, a fost ultima ediție când medaliile de aur acordate au fost din aur masiv; acestea au fost ulterior înlocuite cu medalii din argint suflat cu aur.
De data aceasta, Olimpiada a fost dominată de echipa Statelor Unite ale Americii, aceștia câștigând 25 de medalii de aur, 19 de argint și 19 de bronz, asigurându-și, astfel, locul I în clasamentul pe medalii.
Atleții americani au câștigat toate alergările de viteză, s-au impus la sărituri, în probele combinate și la majoritatea aruncărilor. Pe locul al II-lea a urmat Suedia, țara gazdă, cu 24 de medalii de aur, 24 de argint și 17 de bronz și Marea Britanie, pe locul al III-lea, cu 10 medalii de aur, 15 de argint și 16 de bronz.
Cel mai în vârstă campion a fost Oscar Swahn, care, la 64 de ani și 258 de zile, a făcut parte din echipa de tir a Suediei, medaliată cu aur.
Însă atletul ''erou'' al Jocurilor Olimpice a fost considerat finlandezul Hannes Kolehmainen, care a luat startul la șase probe și a cucerit trei medalii de aur.
O premieră a constituit-o și faptul că președintele unui Comitet Olimpic Național, respectiv Otto Herschmann, a făcut parte din echipa de sabie a Austriei, câștigătoarea medaliilor de argint.
În proba de călărie s-au remarcat suedezii, iar în luptele greco-romane s-au impus sportivii din Finlanda și Suedia. Reprezentanții țărilor nordice s-au remarcat și la iahting, iar englezii s-au impus la canotaj. Germanii, suedezii și australienii au cucerit cele mai multe medalii la natație. O impresie deosebită a lăsat Duke Paoa Kahanamoku, originar din Hawaii, câștigătorul probei de 100 m liber.
El și-a creat un bun renume în urma refuzului de a apărea într-un spectacol de music-hall, rol consistent remunerat, însă considerat ca ofensator, acceptând, în schimb, să se ocupe în Hawaii de pregătirea tinerilor înotători. După opt ani, cu prilejul JO de la Anvers, a devenit din nou campion, fapt nemaiîntâlnit până atunci în istoricul probei de 100 m.
La această ediție a Jocurilor Olimpice, România nu a participat.
Unul dintre momentele controversate ale Jocurilor Olimpice de la Stockholm l-a avut ca protagonist pe americanul Jim Thorpe, care a câștigat detașat pentatlonul și decatlonul. Ulterior, titlurile i-au fost retrase de Comitetul Olimpic Internațional, sub acuzația că el ar fi participat și la concursurile profesioniștilor, ceea ce era contrar condițiilor de participare la Olimpiadă. După șase decenii, însă, respectiv în 1972, Comitetul Olimpic Internațional i-a reacordat, post-mortem, cele două medalii de aur.
