Căldura extremă devine o ameninţare tot mai mare pentru sportivi şi atleţi, mai ales în contextul Jocurilor Olimpice, care în acest an s-au desfăşurat în mijlocul unui val dur de caniculă. La sfârşitul competiţiei, duminică, au fost înregistrate 35 de grade Celsius la Paris, o nouă zi cu căldură puternică. CNN scrie că majoritatea oraşelor lumii nu vor mai putea să organizeze Jocurile Olimpice pe parcursul verii în următoarele decenii, în condiţiile în care sunt depăşite limitele de siguranţă pentru căldura umedă.
Cazurile de epuizare din cauza căldurii şi de insolaţie au devenit din ce în ce mai frecvente printre sportivi şi atleţi, în condiţiile în care poluarea cu gaze de efect de seră eliberate de arderea combustibililor fosili continuă să ridice temperaturile şi nivelul umidităţii
Spectatorii, mai ales cei care vin din zone cu climat mai rece sunt şi mai vulnerabili în faţa căldurii extreme.
Multe dintre oraşele lumii n-ar mai putea găzdui Jocurile Olimpice
Stresul la căldură se măsoară printr-o metrică cu numele de „temperatura becului umed”, un sistem de măsurare care ia în calcul căldura, umiditatea, viteza vântului, unghiul în care bate lumina soarelui şi acoperirea cu nori.
CarbonPlan, un ONG pentru acţiune climatică, a descoperit că, până în 2050, stresul termic provocat de căldură va depăşi, în aproape toate oraşele americane din estul SUA, limita de 27,8 grade Celsius. În jurul acestei valori, experţii recomandă anularea evenimentelor sportive.
Astfel, a organiza Jocurile Olimpice în aceste oraşe ar presupune existenţa unui risc uriaş pentru sportivi. De asemenea, zonele cu umiditate extrem de mare din jurul Golfului Mexicului – de la statul american Florida şi până la jumătate estică a Texasului – nu ar mai putea găzdui o astfel de competiţie.
Dacă în 1996 oraşul Atlanta, din statul Georgia, a putut găzdui Jocurile Olimpice, acest lucru ar fi imposibil în 2050. Peste limită ar fi şi oraşe asiatice importante, precum Beijing, Shanghai sau Hong Kong. O mulţime de alte oraşe din sud-estul Asiei ar fi, de asemenea, dincolo de limită.
Există tot mai multe solicitări pentru ca Jocurile Olimpice să se organizeze într-o perioadă diferită, în aşa fel încât să nu mai coincidă cu perioadele de căldură extremă.
Oraşul australian Sydney, care „arde” pe parcursul verii din emisfera sudică, a organizat Jocurile Olimpice din 2000 în octombrie, în timpul primăverii astronomice în emisfera sudică. Rio de Janeiro a organizat, de asemenea, Jocurile din 2016 în august, în perioada iernii astronomice în emisfera sudică.
Oraşele din nord-vestul Europei, precum Londra, Oslo sau Stockholm, tradiţional mai reci, ar putea deveni mai atractive în viitor. De cealaltă parte, oraşele mediteraneene, precum Palermo sau Sevilla, depăşesc şi ele limita de siguranţă vara.
Provocarea pentru următorii ani
Următoarele Jocuri Olimpice de vară, cele din 2028, vor avea loc în Los Angeles, un oraş cu temperaturi echilibrate de Oceanul Pacific.
În 2032, Jocurile se vor desfăşura la Brisbane, în nordul Australiei, un oraş care vara devine atât de fierbinte încât trebuie să organizeze competiţia la sfârşitul lui ulie, în timpul iernii astronomice în emisfera sudică.
În ce priveşte competiţia din 2036, peste zece ţări şi-au exprimat interesul, însă doar şase şi-au anunţat oficial candidaturile – India, în Ahmedabad; Indonezia, în noua sa capitală Nusantara; Qatar, în Doha; Turcia, în Istanbul şi Polonia şi Chile în capitalele lor, Varşovia, respectiv Santiago.
Toate aceste oraşe ar ajunge în viitorul apropiat, pe baza tendinţelor actuale, să depăşească limita de siguranţă. Doar Santiago s-ar afla încă sub limita anuală de căldură extemă, inclusiv în cele mai fierbinţi părţi ale verii.
Multe dintre oraşele care au organizat în trecut jocurile nu o vor mai putea face din 2050 – Beijing, gazda din 2008, ar fi prea fierbinte şi umed. Mult prea fierbinţi ar fi şi Atena, Roma, Atlanta, Tokyo, Seul sau Barcelona.
Sydney, Brisbane şi Rio, deşi mult prea fierbinţi pe timpul verii, ar putea să organizeze competiţia sportivă pe timpul iernii.
