Preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, Răzvan Burleanu, şi preşedintele Ligii Profesioniste de Fotbal, Gino Iorgulescu, au avut un schimb de replici, în cadrul Adunării Generale a FRF, care s-a desfăşurat, sâmbătă, la Casa Fotbalului, pe marginea modificărilor de statut propuse de administraţia FRF.
După ce Burleanu a prezentat, în general, propunerile de modificare la Statutul FRF, Iorgulescu a replicat: ''Noi avem obiecţii legate de articolul 8, cu privire la principiul solidarităţii. LPF nu este de acord cu acest principiu, care prevede ca grupările de Liga I să dea bani cluburilor din ligile inferioare. Dar, putem să vorbim de solidaritate în sens invers. FRF să finanţeze cluburile din prima ligă, care sunt cele mai vizibile şi dau jucători la echipa naţională de fotbal a României. Să nu uităm că sunt cluburi aflate în insolvenţă, care se bazează pe banii obţinuţi din drepturile de televiziune, în planul de reorganizare. Putem avea aici multe procese, putem intra în zona penală. Pentru ce nu luaţi bani de trei ani de zile de la MTS?''
''Mai avem obiecţii legate de modificarea articolului 44, alcătuirea Comitetului Executiv. Eu înţeleg că sunt o persoană incomodă pentru dumneavoastră şi vreţi să scăpaţi de mine. Dar, cluburile din Liga I trebuie să fie bine reprezentate, în Comitetul Executiv'', a mai spus Iorgulescu.
În replică, Burleanu a arătat: ''FRF finanţează deja 11 proiecte noi. Nu am luat bani de la MTS pentru a nu avea obligaţia de a introduce un reprezentant al lor în Comitetul Executiv. Dacă venea, putea controla toată activitatea federaţiei şi ajungeam ca în exemplele statelor din Asia şi Africa, unde federaţiile au fost suspendate pentru ingerinţa politicului. Noi nu vorbim de 1, 2, 3, 4 sau 5 procente pentru aplicarea principiului solidarităţii. Noi votăm azi doar aplicarea unui principiu''.
În final, au fost adoptate toate modificările propuse la Statutul FRF, cu 11 voturi împotrivă şi două abţineri. Comitetul Executiv a fost mandatat de Adunarea Generală a FRF să negocieze cu LPF modalitatea de implementare a principiului solidarităţii financiare până la Adunarea Generală de alegere a preşedintelui FRF.
În noua sa componenţă, Comitetul Executiv al FRF va avea doi reprezentanţi ai cluburilor cu activitate exclusivă de copii şi juniori (anterior, un reprezentant), doi reprezentanţi ai Asociaţiilor Judeţene de Fotbal (anterior, un reprezentant, în calitate de vicepreşedinte de drept al FRF), doi reprezentanţi ai cluburilor de Liga 1, dintre care unul este, de drept, preşedintele LPF (anterior, doi reprezentanţi ai cluburilor de Liga 1 plus preşedintele LPF, prim vicepreşedinte de drept al FRF).
Principalul argument pentru această modificare, potrivit FRF, este ''implementarea principiului proporţionalităţii în activitatea organului executiv de conducere a fotbalului românesc. Astfel, din totalul de 15 voturi (15 membri în formula actuală), un singur reprezentant pentru fotbalul la nivel juvenil ar prelungi raportul de neproporţionalitate având în vedere importanţa esenţială, strategică, a acestui sector pentru fotbalul românesc''. Acelaşi argument se aplică pentru reprezentanţii AJF, având în vedere ''caracterul fundamental, de bază a piramidei fotbalistice, pe care îl asigură'' AJF-urile.
FRF a susţinut schimbarea şi pentru a implementa principiul ''reprezentativităţii în activitatea organului executiv de conducere a fotbalului românesc''. Liga 1, cu 14 cluburi în formatul actual, beneficiază, în fapt, de trei reprezentanţi în Comitetul Executiv, prin prezenţa a doi reprezentanţi ai cluburilor şi a preşedintelui LPF, susţine FRF, în timp ce AJF-urile, în număr de 42, acoperind un procent de peste 99% din totalul jucătorilor de fotbal din România, având activitate extinsă geografic şi ca diversitate, au un singur reprezentant. Iar cluburile cu activitate exclusivă de copii şi juniori, într-un număr impresionant, tot un singur reprezentant.
FRF a introdus şi principiul alegerii vicepreşedinţilor, care să aibă atribuţii specifice. ''Cei doi vicepreşedinţi FRF, membri ai Comitetului Executiv, nu vor prelua de drept această funcţie, prin calitatea lor de reprezentanţi LPF şi AJF, ci vor fi votaţi de Comitetul Executiv din rândul acestora şi vor avea, pentru prima oară, atribuţii specifice'', a precizat federaţia în motivaţia sa.
FRF argumentează acest lucru prin ''acordarea la normele UEFA, aşa cum prevăd acestea în articolul 21, alineatul 4 din Statutul forului continental, unde vicepreşedinţii sunt aleşi de către Comitetul Executiv UEFA şi nu preiau de drept aceste funcţii''.
Adunarea Generală a FRF a votat limitarea numărului de mandate pentru membrii Comitetului Executiv, astfel ca ''nicio persoană să nu poată deţine funcţia pentru mai mult de trei mandate''.
De asemenea s-a votat ''instituirea unui nou obiectiv principal pentru FRF: promovarea şi protejarea standardelor etice şi de bună guvernanţă în fotbalul românesc. Acest demers este completat prin introducerea Codului de Etică printre documentele elaborate de Comitetul Executiv''.
''Membrii FRF au votat în unanimitate Planul Strategic pentru Dezvoltarea Fotbalului din România 2015-2020, îmbrăţişând cele 10 valori din cadrul acestuia, toate reunite sub standardele etice şi de bună guvernanţă (Iubeşte fotbalul, Meritocraţie, Integritate, Cooperare şi Încredere, Autonomie şi Subsidiaritate, Bună Guvernanţă, Dezvoltare şi Performanţă, Nu violenţă, nu rasism, Fair-Play, Perseverenţă). Consacrarea şi protejarea acestor valori devin acum, în concret, obiectiv al FRF menţionat în Statut'', a motivat conducerea FRF această propunere.
Federaţia Română de Fotbal a decis şi constituirea a două noi comisii federale, una pentru fotbalul profesionist, alta pentru fotbalul amator, rolul acestora fiind de a promova şi apăra interesele fotbalului şi ale cluburilor, profesioniste şi amatoare, analizând principalele aspecte legate şi formulând propuneri către FRF cu privire la dezvoltarea fiecărui nivel fotbalistic în parte.
Cea mai controversată propunere de modificare a statutului este ''stabilirea criteriilor de alocare a resurselor prin implementarea şi respectarea principiului solidarităţii financiare la toate nivelurile, precum şi al solidarităţii financiare între sportul profesionist şi cel amator''.
Principiul solidarităţii financiare prevedere cedarea unui procent de 5 la sută, considerat de preşedintele FRF, Răzvan Burleanu, ca fiind ''legitim şi proporţional'', din drepturile de televiziune ale echipelor din Liga I, către grupările din ligile inferioare.
Adunarea Generală a Ligii Profesioniste de Fotbal a respins, la 27 aprilie, în unanimitate, propunerea preşedintelui FRF, Răzvan Burleanu, ca 5 procente din banii proveniţi din vânzarea drepturilor TV ale meciurilor din Liga I să fie cedate cluburilor din Liga a II-a şi a III-a.
