Marius Lăcătuș, unul dintre cei mai mari fotbaliști români, câștigător al Cupei Campionilor Europeni cu Steaua București, s-a născut la 5 aprilie 1964, la Brașov. Astăzi, Marius Lăcătuș împlinește 52 de ani.
I s-a spus "fiara" pentru dăruirea din teren, dăruire dusă în câteva rânduri la extrem. Imaginea unui jucător de viteză, agresiv, mereu pus pe harță, s-a împletit întotdeauna cu imaginea omului Lăcătuș, despre care apropiații spun că este exact opusul "fiarei" din teren. A făcut mare numărul 7 la echipa sa de suflet - Steaua București. De la plecarea sa, niciun jucător nu a mai reușit să se impună la Steaua cu acest număr pe tricou, scrie Agerpres.ro.
A început să joace fotbal în orașul natal, la formația Steagul Roșu, unde a fost legitimat în 1977. În 1981 debutează pe prima scenă a fotbalului românesc, pentru ca în 1983 să se transfere la Steaua, echipă la care activează până în 2000, cu o întrerupere de trei ani (1990-1991 la Fiorentina în Italia și 1991-1993 la Oviedo în Spania) și la care realizează cele mai mari performanțe din carieră.
Vasile Lăcătuș, fratele său cu zece ani mai tânăr, spune despre Marius într-un interviu că a fost întotdeauna "fiară", indiferent unde a jucat. "Și cu noi, pe maidan, era la fel. Dar aici n-a lovit pe nimeni. Nici pe teren n-a vrut. Marius era cel mai bun de pe stradă și la ping pong. (...) Marius a început să joace într-un cadru organizat, la clubul din Brașov, la vârsta de 8-9 ani, înainte ca eu să mă nasc. N-am apucat să jucăm prea mult împreună. Maidanul nostru avea în stânga o râpă și în dreapta — o alta. Dacă pierdeam mingea, alergam un kilometru după ea! Marius juca toată ziua la club. Stătea ore în șir la antrenamente. Dar când venea pe strada noastră, era sărbătoare. În '82 a plecat la București și ne-am văzut tot mai rar", își amintește fratele lui Lăcătuș.
Marius Lăcătuș este cel mai titrat jucător din istoria clubului Steaua. Cel mai important gol din întreaga sa carieră de jucător rămâne cel marcat în poarta catalanilor de la FC Barcelona, pe data de 7 mai 1986, când Steaua obținea cea mai mare performanță din istoria fotbalului românesc: câștigarea Cupei Campionilor Europeni.
Jucător de viteză, una dintre cele mai faimoase extreme drepte din țară, Marius Lăcătuș a câștigat zece titluri de campion al României (1985, 1986, 1987, 1988, 1989, 1994, 1995, 1996, 1997 și 1998), șase Cupe ale României (1985, '87, '89, '96, '97, '99), trei Supercupe ale României, Cupa Campionilor Europeni (1986) și Supercupa Europei (1987), toate cu Steaua. A participat la trei turnee finale: CM Italia — '90, CM Franța — '98 și CE Franța — '96, jucând de 84 de ori în prima reprezentativă, pentru care a înscris 13 goluri. A evoluat de 414 ori în divizia A, marcând 103 goluri, iar în cupele europene de 73, marcând de 17 ori. A marcat peste 100 de goluri pentru formația FC Steaua București.
Are la activ numeroase goluri și partide memorabile. Golul din penalty de la Sevilla, cele două goluri înscrise lui Dasaev (URSS) la "Copa del Mondo" Italia 1990, care au încheiat practic cariera celebrului portar rus, două goluri marcate Portugaliei la Lisabona, în meciul câștigat cu 3-2 de echipa României, dar și meciurile de neuitat cu Steaua anilor 1985-1989 și confruntările decisive cu Spania și Danemarca de la București. La 4 decembrie 1997, cu ocazia stabilirii grupelor turneului final al CM Franța 1998, a făcut parte din echipa Europei, care a întâlnit într-un meci amical selecționata lumii, în contul căreia a marcat un gol.
A plecat de la Steaua în ianuarie 2000, la FC Național, ca jucător și antrenor secund, pentru ca în vara aceluiași an să fie numit antrenor principal la formația din Parcul cu platani. În anul 2001 l-a însoțit ca secund pe bunul său prieten Mihai Stoichiță la conducerea reprezentativei statului Panama, iar în 2002 a fost numit principal la Oțelul Galați. În ediția din campionatul 2002-2003 realizează cea mai bună performanță ca antrenor, reușind un merituos loc 4. În martie 2004 a fost numit antrenor principal la formația Ceahlăul Piatra Neamț. În anul 2005 a antrenat Inter Gaz București, ca din 2006 să ajungă să preia conducerea tehnică a clubului UTA Arad.
La 31 octombrie 2007, debutează ca antrenor la Steaua București, într-un meci cu Oțelul Galați, câștigat cu scorul de 3-1. Demisionează din funcție la 22 octombrie 2008, după înfrângerea cu Olympique Lyon, scor 3-5, în etapa a III-a a Ligii Campionilor. Revine ca principal la clubul din Ghencea, în decembrie 2008, dar pleacă din nou de la echipă în mai 2009. În septembrie 2009, Marius Lăcătuș preia ca antrenor echipa FC Vaslui, funcție din care demisionează la 27 mai 2010, după care a plecat cu familia sa în Spania. La 27 septembrie 2010, Lăcătuș și-a început cel de-al treilea mandat de antrenor la clubul de fotbal Steaua București. Și-a prezentat demisia, la 7 martie 2011, decizia tehnicianului venind după ce roș-albaștrii au fost învinși, cu o zi înainte, scor 3-0, în Ghencea, de FC Brașov. A fost antrenor la FCM Târgu Mureș, între 21 ianuarie 2012 — 18 martie 2012.
Este căsătorit cu Mariana și are o fetiță, Alexandra.
Câteva borne din activitatea fotbalistică a lui Marius Lăcătuș
—28 februarie 1982, la nici 18 ani a debutat în Liga 1 într-o partidă disputată de Brașov împotriva celor de la CS Târgoviște.
—1983, dorit de Dinamo, formație care-și trimisese oameni la Brașov pentru a-l convinge să semneze cu echipa alb-roșie, Marius Lăcătuș a ajuns la Steaua.
—1983/1984, primul sezon în tricoul Stelei, sezon în care a bifat 32 de prezențe și 13 goluri, fiind golgeterul echipei.
—22 ianuarie 1984, minutul 63 al partidei cu Ecuador din Guayaquil consemnează debutul său la Națională, antrenor Mircea Lucescu, Ecuador-România 1-3.
—19 septembrie 1984, debutul european pe Olimpico din capitala Italiei, AS Roma-Steaua 1-0.
—21 noiembrie 1984, Israel-România 1-1, primul gol pentru România!
—6 noiembrie 1985, Steaua-Honved Budapesta, minutul 35, primul gol în cupele europene pentru Steaua. De atunci a mai marcat de încă 16 ori, devenind, astfel, cel mai bun marcator din istoria "roș-albaștrilor" în Europa.
—Cu el în teren pe 16 aprilie 1986, Steaua a învins Anderlecht Bruxelles cu 3-0 și a obținut prima calificare din istoria fotbalului românesc într-o finală organizată de UEFA!
—"Lasă, nea Imi, că bat eu și te fac cel mai mare antrenor al Europei", sunt cuvintele pe care le-a rostit Marius într-o seară de 7 mai... A șutat ca din tun și a adus cel mai prestigios trofeu la București, CCE!
—24 februarie 1987, Anghel Iordănescu, Marius Lăcătuș, Hagi — la primul meci și Dumitru Stângaciu în locul lui Duckadam au cucerit Supercupa Europei!
—16 martie 1988, gol pe "Ibrox Park" din Glasgow, gol ce califică pentru a doua oară Steaua în semifinalele CCE. În 87/88 a înscris 3 goluri în principala competiție europeană.
—1988/1989, 7 goluri în CCE și o nouă finală!
—15 noiembrie 1989, România-Danemarca 3-1, Naționala a ajuns după 20 de ani la Mondiale! Lăcătuș a avut un rol foarte important, el fiind cel care l-a convins pe Valentin Ceaușescu să-i ridice suspendarea lui Ioan Andone.
—9 iunie 1990, URSS, vicecampioana Europei, este umilită de Lăcătuș. 2-0 în poarta lui Dasaev, cel pe care-l mai întâlnise și în toamna lui '88 cu Steaua.
—În vara lui 1990 a plecat în Italia, la Fiorentina. A bifat 21 de partide și 3 goluri. După un an de Serie A s-a transferat în Spania la Real Oviedo, formație pentru care a evoluat 51 de meciuri în prima ligă și a marcat 7 goluri, unul chiar în poarta Realului.
—1993, pentru a doua oară Dinamo a fost aproape de a-l transfera, dar clipele memorabile petrecute în tricoul "roș-albastru" au contat enorm. Astfel, "Fiara" s-a întors în Ghencea și a pus din plin umărul la cea mai bună perioadă din întrecerea internă, 6 titluri consecutive, din care 5 cu el în teren!
—Una din cele mai mari dezamăgiri din carieră: deși era considerat unul din elevii de suflet ai lui Anghel Iordănescu, acesta nu l-a inclus în lotul pentru turneul final din SUA.
—23 august 1995, Steaua cu Marius Lăcătuș obține prima calificare din istoria fotbalului românesc în faza grupelor CCE/UCL.
—România — Israel 2-1, gol important pentru tricolori, care au obținut la finele anului calificarea după 12 ani la Euro.
—A bifat două meciuri la Euro 1996.
—Greșeala neselecționării lui în '94 a fost parțial reparată prin includerea și utilizarea sa la Mondialul din 1998 din Franța.
—4 decembrie 1997 a jucat în Selecționata Europei.
—4 aprilie 1998, Steaua — Dinamo 5-0, cea mai mare diferență din eternul derby! În total a bifat 30 de prezențe în cel mai important duel din competiția internă și a marcat 7 goluri.
—În toamna lui '99, venirea prietenului său Pițurcă a însemnat plecarea sa de la Steaua. S-a întors mai repede decât s-a așteptat, cu Național București. A învins cu 3-2 în Ghencea, iar întreg stadionul i-a strigat numele!
—La finalul ediției 1999/2000 avea să se retragă din activitatea de jucător.
Sursa Agerpres.ro.
